STRATEGII DE ALFABETIZARE

Una din cele mai importante achiziții ale copilului la vârsta școlară este achiziția
deprinderilor de citit-scris. Din punct de vedere pedagogic, alfabetizarea presupune
parcurgerea anumitor etape de lucru. Aceste etape deosebit de importante ar trebui respectate
indiferent de mijlocul didactic pe care îl folosim în predare [1].
Importanța alfabetizării este incontestabilă. Datorită ei, copiii și adulții pot dialoga,
învăța și intra în contact cu alte persoane și cu alte idei, chiar dacă nu sunt prezente. De
asemenea, cu citirea și scrierea se dezvoltă abilități de atenție și codificare și decodează
simboluri.
Există diverse metode de învățare a cititului și a scrisului, dar cumva toate se reunesc în 3
tipuri sau grupuri:
 Metode sintetic sau silabic, Merge de la cel mai simplu la cel mai complex. Copiii
memorează litere, silabe, sunete, până când pot identifica cuvintele și apoi citesc
propozițiile. Cred că aproape toți am învățat așa. Aceste metode sunt utilizate pe scară
largă, dar sunt de fapt destul de nemotivante. Strategiile comune utilizate în școală
pentru a învăța prin acest tip de metodă sunt repetarea și imitația.
 Metode analitice sau globale. Aici copiii sunt învățați să citească și să scrie fără a
recurge la memorarea elementelor minime. În final, se realizează recunoașterea
literelor și a silabelor. Aceste metode sunt mai motivante pentru copii, dar necesită
mai mult efort din partea profesorului.
 Metode amestecat ele combină elemente ale metodelor sintetice și analitice. Sunt
numite și apeluri eclectice.

Succesul sau eșecul procesului de alfabetizare depinde de modul în care este predat.
Prin urmare important este modul în care metoda este adaptată pe baza nevoilor copiilor,
completând cu activități distractive și fără presiune. Fiecare copil va aborda cititul și scrisul în
mod natural, în funcție de propriile ritmuri și interese.

Învățarea citirii și scrierii ar trebui să fie o proces atractiv. Este foarte important să le
oferiți copiilor activități care încep din viața lor de zi cu zi, care sunt experiențe apropiate lor.
Îi putem stimula făcându-i să vadă că literele ne înconjoară, că există descoperiri și
îndeplinesc sarcini pe care le identifică cu cuvântul scris.

Indiferent de metoda prin care fiul sau fiica dvs. învață să citească și ulterior să scrie,
activitățile trebuie să fie motivante, ludice, vizuale, auditive, spațiale și mai presus de
toate semnificativ pentru el. Spunem ce să scriem pentru că înainte de a începe să copieze
literele copilul trebuie să învețe să-și controleze mișcările mâinii [2].

Toate metodele create pot fi clasificate în două mari categorii.:

- categoria silabică sau sintetică, care include metode fonetice, alfabetice și

silabice. Funcția sa este practic să învețe limba scrisă începând de la unitățile
minime de semnificație (litere, silabe și foneme) până la cele mai mari (cuvinte și
propoziții)
- categoria analitică, care începe cu evaluarea cuvintelor, sunetelor și frazelor
pentru a ajunge la cele mai elementare componente ale silabelor și literelor.
 Metoda silabică constă în a arăta elevului literele, mai întâi astfel încât să se familiarizeze
cu reprezentarea lor grafică (ortografie), în timp ce sunetul corespunzător (fonetică) este
afișat. După ce au fost memorate sunetele, se trece la studiul combinațiilor de sunete. În mod
normal încep cu sunetele vocale 9a,e,i,o,u) și apoi progresează cu combinația acestor sunete
de bază cu utilizarea consoanelor.

Avantajele metodei silabice:

- nu se concentrează atât de mult pe pronunția literelor, ci trece deodată la

pronunția silabică, lăsând deoparte metoda alfabetică în care pronunția
consoanelor este studiată una câte una;
- menține o ordine cronologică care facilitează urmărirea lecțiilor, dând structură
dobândirii cunoștințelor;
- este o metodă simplă și nu necesită mult material de sprijin pentru implementarea
sa.

Dezavantaje ale metodei silabice:

- este o metodă care merge de la particular la general;

- poate deveni greu, deoarece este învățare mecanică, receptivă și statică pe care
copilul tinde să o respingă de la început;
- învățarea este lentă și plictisitoare.

Metodele analitice, se deosebesc de metodele silabice sau sintetice prin faptul că încep prin a
citi structuri mai mari, precum fraze sau propoziții, încercând să înțeleagă semnificația lor
pentru a coborî ulterior la cel mai mici unități ale lanțului vorbit, cum ar fi cuvântul, silaba și
litera [3].

TTT
T

TT

TTTT

TT

TTT
Bibliografie:
1. ZAMFIR,STRĂUȚ,M., Strategii didactice intuitive în alfabetizare, Editura Art, Constanța,
2008
2. https://madreshoy.com/ro/lectoescritura-infantil-metodos-y-actividades/
3. https://ro.warbletoncouncil.org/metodo-silabico-lectoescritura-13500