Sunteți pe pagina 1din 4

Strategii terapeutice, ameliorative și corective ale tulburărilor de limbaj-

studii de caz.

Prof. Înv. Primar Sandu Brigita-Lucia


Școala gimnazială „Vasile Gh. Radu” Satu Nou, județul Bacău

Cele mai numeroase tulburări de vorbire se întâlnesc printre copiii de vârstă preşcolară,
vârstă aflată sub semnul formării şi dezvoltării intense a limbajului. Cunoscând faptul că o
dată cu intrarea copiilor în şcoală tulburările de vorbire pot deveni obstacole serioase în
însuşirea cunoştinţelor, se conturează necesitatea aplicării unor măsuri de prevenire şi de
înlăturare a acestor deficienţe cât mai curând posibil. Nu este posibilă o astfel de intervenţie
fără o cunoaştere în prealabil, de către cadrele didactice în special dar şi de către părinţi, a
tulburărilor de vorbire întâlnite, a limitelor între care se încadrează aceste tulburări.Mă refer la
diferenţele existente între uşoarele greşeli de pronunţie sau de vorbire, care au un caracter
fiziologic, care se înscriu în limitele normalului şi se corectează doar cu puţin ajutor, şi
defectele de vorbire mai grave care au nevoie şi de ajutorul unui logoped.
Unii copii vorbesc nuanţat, expresiv, clar cu sunetele bine conturate, în vreme ce alţii, au o
vorbire mai puţin inteligibilă, obositoare, stridentă sau prea şoptită, cu sunete insuficient sau
mai puţin conturate. Toate acestea nu sunt decât manifestări individuale ale limbajului în
limitele normalului.Tulburările de vorbire se diferenţiază de aceste variaţii individuale şi de
particularităţile psihofiziologice de vârstă.
Studiu de caz
A. D.D. – 8 ani
Descrierea subiectului
Copilul locuiește împreună cu părinții și cei doi frați mai mari.Datorită stării materiale
precare, părinții lucrând cu ziua la anumite persoane, este mai mult ajutat de catre sora mai
care, care la rândul ei nu a urmat decât opt clase.
Prezentarea cazului
A. D. D. a fost înscris în clasa I încă de la vârsta de șase ani, fiind cel mai mic dintre colegi.
Am preluat acest colectiv din care face parte A.D.D. din clasa a II-a. Copilul nu stăpânea la
acea vreme citit-scisul și mai mult decât atât avea și probleme în rostirea sunetelor: ge-ze, gi-
ji, ce-se, ci-si și ț-s. Aceste sunete apăreau în scris așa cum le putea el pronunța.
Descrierea particularităților individuale
Memoria: domină cea voluntară de scută durată, redusă ca volum. Reproducerea este
afectată de vocabularul sărăcăcios și dificultățile de limbaj.
Gândirea: operează numai în prezența materialelor, efectuând cu greu calcule cu și fără
trecere peste ordin, are dificultăți în relizarea asocierilor și nu poate face analiza și sinteza
unei probleme.
Limbajul: vocabularul este sărăcăcios, exprimarea este greoaie, realizează numeroase
dezacorduri și pronunță greșit cuvintele. Toate acestea, după părerea mea, sunt din cauză că în
familie se vorbește în limba maghiară.
Atenția: dificultăți de concentrare și stabilitate. Se concentrează doar asupra sarcinilor care
îi trezesc interes, sunt ușoare și pe care le poate realiza. Este foarte ușor distras de cel mai mic
zgomot sau mișcare.
Afectivitatea: este echilibrat, își manifestă într-un mod ponderat emoțiile și reacțiile.
Motivația: predominant extrinsecă, ritm de lucru inconstant, predominant lent, slab interes
pentru activitatea școlară, doar pentru acele activități pentru care are o bază de cunoștințe și
priceperi.
Comprtament: se mișcă mereu, aleargă, nu stă liniștit, întrerupe o conversație, vorbește
neîntrebat în timpul orelor, îi învinuiește pe ceilalți și îi acuză de propriile greșeli.
Temperament: sociabil, comunicativ.
Caracter, relațiile cu ceilalți: s-a integrat în colectiv, este acceptat de către unii colegi,
dar el îi acceptă pe toți.Imită comportamente bune și rele, mai ales pe cele văzute la fratele
mai mare, îi influențează și pe ceilalți, iar uneori este agresiv.
Activitate școlară: a parcurs programul instructiv educativ al clasei a II-a reușind să-și
însușească citi-scrisul și celelalte noțiuni specifice clasei a II-a. Înțelege mesajul citit,
formulează întrebări și dă răspunsuri. Îceea ce privește matematica efectuează calcule simple,
iar pentru cele care presupun un mai mare efort de concentrare și atenție le abandonează,
ocupându-și timpul cu alte activități necorespunzătoare momentului.
Strategii ameliorative
Domeniul de intervenție personalizat:
Activitatea şcolară: limbă şi comunicare
Echipa de intervenţie: învăţătoarea și familia
Durata de desfăşurare: pe tot parcursul clasei a II-a

Derularea programului de intervenție


Evaluarea inițială:
Instrumente folosite: fişa psihopedagogică, observaţia spontană şi dirijată, convorbirea
individuală şi de grup.
Domeniul de intervenție
Cognitiv- limba şi literatura română, citit- scris
Obiectiv de referință: reducerea dificultăţilor de învăţare prin exersarea şi dezvoltarea
capacităţilor instrumentale citit- scris
Scopul programului de intervenţie:
La sfârşitul programului, elevul va fi capabil să identifice, să discrimineze, să opereze cu
grupurile de litere ce, ci, ge, gi și onsoana ț în activitatea de citit- scris, fără a face confuzii
între ele.
Obiective pe termen scurt
Formarea comportamentului de recunoaştere pe cale vizuală şi auditivă a locului sunetelor în
cuvinte;
Formarea capacităţii de fixare a sunetelor prin citire şi scriere în spaţiul grafic;
Formarea comportamentului de operare cu grupurile de litere ce, ci, ge, gi și a consoanei ț în
activităţile de citit- scris, realizând o corelare deplină si permanentă între ele.
Nivelul de plecare
Elevul cunoaşte majoritatea sunetelor, dar nu poate face analiza şi sinteza fonematică.
Activitatea şcolară la clasă este cea obişnuită, lucrând cu elevul atât exerciţiile din timpul
lecţiei de predare cât și o cerință special concepută pentru activitatea cu care se confruntă, iar
suplimentar câte o oră de limba română după programul de curs.
Limba şi literatura română
Exerciţii de încercuire cu culori diferite a grupurilor litere și a consoanei ț;
Exerciţii de colorare cu culori diferite agrupurilor de litere și a consoanei ț;
Exerciţii de completare a unor cuvinte cu grupurile de litere respective;
Formarea la alfabetar a unor cuvinte care conţin grupurile de litere și consoana ț ;
Citirea unor cuvinte şi propoziţii care conţin litera ț și grupurile de litere;
Exerciții de frământări de limbă.
Evaluarea finală-criterială
Criterii de evaluare minimale:
Să identifice grupuri de litere ce, ci, ge, gi și consoana ț prin recunoaşterea lor şi prin
verbalizare;
Să discrimineze forma grafemelor în orice context;
Să citească silabe, cuvinte monosilabice, bisilabice;
Să scrie după dictare cuvinte care conţin aceste litere
Criterii de evaluare maximale:
Să citească propoziţii scurte formate din cuvinte care conţin grupurile de literele în diferite
poziţii;
Să scrie după dictare propoziţii care conţin cuvinte în care se află grafismele respective;
Să citească un text scurt la prima vedere.
Instrumente de evaluare:
-fişe de lucru individuale;
-teste criteriale cu itemi pentru fiecare obiectiv în parte.
Concluzii
În urma evaluării rezultatelor obţinute după derularea programului de interventie, s-a ajuns
la concluzia că, datorita exerciţiilor şi activităţilor simple, accesibile, desfăşurate în ritm
propriu, elevul a depăşit în mare parte dificultăţile sale, dobândind o experienţă cognitivă
superioară celei anterioare, înlăturând anumite bariere în calea dezvoltării sale.
A fost nevoie în primul rând de formarea şi dezvoltarea structurii perceptive- motrice,
pentru ca apoi elevul să poată opera cu sunetele respective.
Recomandări
Se constată că abilitatea elevului pe palierul motric conduce la diminuarea dificultăţilor de
învăţare, iar reluarea unor sarcini de învăţare şi a unor comportamente- ţintă sunt de un real
folos în dezvoltarea deprinderilor de muncă independentă;
Se recomandă stimularea de sine, întărirea motivaţiei şi a increderii în propriile forţe,
precum şi reluarea unor anumite activităţi în vederea consolidării achiziţiilor dobândite,
corectarea pronunției copilului și de către părinți ori de câte ori este necesar.

Bibliografie
1.Dumitriu Gh. , Dumitriu C. 2004 – Psihopedagogie, Editura Didactică și Pedagogică
București
2.Hussar E. , Stan G. 2011 - Pedagogia diversității și dificultăți în învățare, Editura
Casei Corpului Didactic Bacău
3.Ungureanu A. 2003 – Metodica studierii Limbii și literaturii române, Editura AS’S
Iași