Sunteți pe pagina 1din 2

Egalitatea de remunerare.

Ce trebuie să cunoaștem depre aceasta

Introducerea măsurilor de transparentizare a sistemului de salarizare și a obligativității față de


toți angajatorii de a utiliza un sistem de evaluare echitabilă a funcțiilor sunt scopurile Legii nr.
107 din 21 aprilie 2022 pentru modificarea unor acte normative, publicate în Monitorul Oficial
din 13 mai curent.
Modificări la Codul muncii
Prin actul normativ a fost introdus un nou principiu al reglementării raporturilor de muncă
-  remunerarea egală pentru o muncă egală sau pentru o muncă de valoare egală. Definirea
principiului enunțat nu ar fi fost posibilă fără termenii ce vizează acest principiu. Astfel, Codul
muncii a fost suplinit cu noțiuni, ca:
 remunerație -retribuție bănească care include salariul de bază (salariul tarifar, salariul
funcției), precum și toate adaosurile, sporurile, premiile și alte plăți de stimulare și
compensare acordate salariatului de către angajator în temeiul contractului individual de
muncă pentru munca prestată.
 nivel de salarizare – remunerație anuală brută și remunerație orară brută
corespunzătoare;
 diferență de gen de salarizare – diferență dintre nivelurile medii de salarizare între
salariații de sex feminin și cei de sex masculin, exprimată ca procent din nivelul mediu
de salarizare a salariaților de sex masculin;
 muncă egală – muncă prestată în cadrul acelorași funcții, conform acelorași cerințe
educaționale, profesionale și în materie de formare, competențe (abilități), efort,
răspundere, activitate desfășurată, natura sarcinilor implicate și condiții de muncă;
 muncă de valoare egală – muncă prestată în cadrul funcțiilor sau pozițiilor diferite, dar
care este considerată de valoare egală în baza acelorași cerințe educaționale, profesionale
și în materie de formare, competențe (abilități), efort, răspundere, activitate desfășurată,
natura sarcinilor implicate și condiții de muncă.

Un aspect suplimentar inclus prin Legea nr.107/2022 ține de drepturile angajatului de a solicita și
obține informații cu privire la nivelurile de remunerare, defalcat pe sexe, pentru categoriile de
angajați care prestează muncă egală sau muncă de valoare egală.
Drept urmare, informarea se va face prin transmiterea, în forma scrisă, către reprezentanții
salariaților a datelor relevante, complete și veridice în timp util, ori de cîte ori este necesară în
virtutea circumstanțelor intervenite, precum și periodic, însă acesta nu poate avea loc mai rar
decît o dată pe an, cel tîrziu în primul semestru al anului următor celui de gestiune.
Subsecvent, dacă în cadrul unităţii nu există nici sindicat, nici reprezentanți aleși, informația cu
privire la nivelurile de remunerație se va aduce la cunoștința salariaților printr-un anunţ public
plasat pe un panou informativ cu acces general la sediul unităţii (inclusiv la fiecare din filialele
sau reprezentanţele acesteia), precum şi, prin intermediul paginii web sau al mesajelor
electronice.
Printre alte prevederi ajustate la legislația europeană pot fi remarcate cele cu privire la salarizare
și normarizarea muncii. Astfel, conform Codului muncii în redacție de până la 13 mai curent,
angajatorul nu avea voie să comunice terților informații despre salariul unui anumit angajat fiind
considerată informație confidențială.
Respectiv, în condițiile în care legea nu cerea informarea angajaților privind diferența salarială
dintre femei și bărbați la nivelul unui angajator, ci interzicea divulgarea informațiilor despre
salariu, considerată informație confidențială, devenea imposibil pentru angajați să cunoască
faptul daxă că sunt plătiți mai puțin decât colegii lor pentru aceeași muncă.
Conform modificărilor aprobate la art.128 alin. (2 1)- (24) din Cod, a fost stabilită obligația legală
a angajatorilor:
 să asigure egalitatea de remunerare între salariații de sex masculin și cei de sex feminin
pentru o muncă egală sau o  muncă de valoare egală.
 să ia în considerare la evaluarea muncii salariatului o serie de aspecte legate de munca
acestuia, printre care: gradul de răspundere, nivelul de calificare și experiența, efortul și
natura sarcinilor implicate și condițiile de muncă.
 să informeze în mod regulat, dar nu mai rar decât o dată pe an, proprii angajați,
reprezentanții angajaților și partenerii sociali cu privire la remunerația medie pe categorie
de angajați sau de funcții, defalcată pe sexe.
 să pună la dispoziția salariaților, într-un mod ușor accesibil, informația privind criteriile
utilizate pentru sistemul de evaluare și clasificare a funcțiilor pentru stabilirea nivelurilor
de salarizare, aplicat în unitate.

De asemenea, au fost suplinite normele cu privire la structura salariului, condiţiile şi sistemele de


salarizare (art.130). Astfel, retribuirea muncii salariatului va depinde de cererea și oferta forței de
muncă pe piața muncii, de cantitatea, calitatea și complexitatea muncii, de condițiile de muncă,
de calitățile profesionale ale salariatului, efortul și responsabilitățile salariatului, natura și
rezultatele muncii lui și/sau de rezultatele activității economice a unității.
Totodată, conform alin. (6) din Cod, angajatorul, indiferent de ce sistem de salarizare (tarifar sau
netarifar) aplicat, trebuie să utilizeze în cadrul unității un sistem de evaluare și clasificare a
funcțiilor pentru stabilirea nivelurilor de salarizare.
Modificări la Legea salarizării nr. 847/2002
Suplimentar prevederilor art. 128 din Cod muncii, Legea salarizării prevede că angajatorul va
trebui să remedieze situația în care diferențele de gen de salarizare depășesc 5%, iar aceste
diferențe nu pot fi justificate de factori obiectivi și neutri din punctul de vedere al genului.
Totodată, legea prevede că, Inspectoratul de Stat al Muncii și Consiliul pentru prevenirea și
eliminarea discriminării și asigurarea egalității au dreptul de a solicita angajatorului clarificări și
detalii suplimentare cu privire la diferența de gen de salarizare, inclusiv explicații privind orice
diferențe de salarizare între femei și bărbați care nu sunt justificate de factori obiectivi.

S-ar putea să vă placă și