SALARIZAREA

MACOVEI Tatiana,
Doctor ]n drept, conferențiar universitar
 PLAN
1. Caracteristica generală a salarizării. Principiile salarizării
2. Structura salariului
3. Salariul minim
4. Sisteme de salarizare
5. Plata salariilor. Reţinerile din salariu
6. Salarizarea pt condiţii speciale de muncă
 4. Sisteme de salarizare
• A) sistem tarifar - L salarizării - (1) Sistemul tarifar de
salarizare reprezintă totalitatea normativelor care determină
diferenţierea salariului, în funcţie de cantitatea, calitatea şi
condiţiile de muncă, include reţelele tarifare, salariile tarifare,
coeficienţii tarifari, grilele de salarii ale funcţiei şi îndrumarele
tarifare de calificare.
reţea tarifară - totalitatea categoriilor de calificare (de salarizare) şi a coeficienţilor tarifari (grilelor
de salarii) corespunzători, prin intermediul cărora se stabilesc salariile de bază ale salariaţilor;
salariu tarifar - componenta de bază a sistemului tarifar ce determină mărimea salariului de bază al
salariatului pe unitate de timp (oră, zi, lună);
salariul funcţiei - mărimea lunară a salariului de bază stabilită pentru conducători, specialişti şi
funcţionari în dependenţă de funcţia deţinută, calificarea şi specificul ramurii;
coeficienţi tarifari - elemente ale reţelei tarifare care indică de cîte ori salariul tarifar pentru categoria
II şi cele următoare ale reţelei tarifare este mai mare decît salariul tarifar pentru categoria I de
calificare, al cărui coeficient tarifar întotdeauna este egal cu 1,0;
grilă de salarii - diapazon de salarii în limitele căruia se stabilesc salariile de bază concrete pentru
funcţii aparte sau grupuri funcţionale de conducători, specialişti sau funcţionari;
îndrumar tarifar de calificare - culegere de caracteristici de calificare a profesiilor sau specialităţilor
şi funcţiilor, clasificate în compartimente pe unităţi de producţie şi feluri de ocupaţii, destinată pentru
tarificarea lucrărilor şi conferirea categoriilor (claselor) de calificare muncitorilor şi specialiştilor;
 
b) Sistem netarifar – L salarizării - (1) reprezintă modalităţi de
diferenţiere a salariilor în dependenţă de performanţele individuale
şi/sau colective şi funcţia deţinută de salariat.

(2) Criteriile şi normele de evaluare a performanţelor profesionale

individuale ale salariatului se stabilesc de către angajator, prin
negociere cu sindicatele sau reprezentanţii salariaţilor. Aprecierea
performanţelor profesionale individuale ale salariatului se efectuează
de către angajator.
 
c) Sistemul de salarizare în acord se caracterizează prin aceea că munca salariatului este retribuită
pentru fiecare unitate de producţie fabricată de el.Salarizarea în acord întîlneşte 4 forme:
 
• Acord direct retribuirea muncii conform unor tarife fixe direct proporţional cu producţia fabricată
• Acord indirect forma de salarizare aplicabilă în cazul personalului care serveşte nemijlocit mai mulţi
angajaţi salarizaţi în acord direct, respectiv depinde de nivelul de îndeplinire a normelor de către cei cu
acord direct.
* Acordul progresiv reprezintă retribuirea muncii pentru fabricarea producţiei, în limitele normei stabilite
conform unor tarife fixe, iar pentru producţia supranormă conform unor tarife progresiv crescînde.(scopul
creşteii productivităţii muncii)
* Acord forfetar salariaţilor li se stabileşte dinainte volumul muncii, termenul îndeplinirii acesteia şi suma
salariului.
d) sistemul de salarizare pe unitate de timp - salariul se
calculează şi se plăteşte în raport cu timpul efectiv în care s-a
prestat munca.
Salariul este proporţional cu timpul lucrat şi nu este raportat la
rezultatele cantitative ale muncii prestate. În vederea asigurării
îndeplinirii normelor de deservire de către salariaţi angajatorul este
obligat:
- să asigure condiţii tehnice şi organizatorice ce stau la baza
elaborării normelor de muncă
- să creeeze condiţii de muncă necesare îndeplinirii normelor de
deservire.
e) sistemul premial constituie o formă de
stimulare a rezultatelor muncii de care nu s-a ţinut
cont în sistemele de salarizare de bază, un mijloc
de îmbinare a cointeresării individuale a
salariatului şi a celui antreprenoriale în obţinerea
unor indici înalţi de muncă a unităţii. Premiul este
o parte suplimentară, variabilă a salariului al cărei
cuantum depinde de îndeplinirea anumitor indici şi
se stabileşte în raport procentual faţă de salariul de
bază.
 
1. Premierea se efectuează în scopul cointeresării materiale a salariaţilor la sporirea
eficienţei şi calităţii muncii, gradului de pregătire profesională, aplicarea în muncă a
rezultatelor ştiinţifice, metodelor avansate de lucru, intensitatea muncii, precum şi
executarea unor lucrări de importanţă deosebită sau urgentă pe termenul efectuării lor.
2. Premierea se efectuează diferenţial, conform totalurilor de activitate a Unităţii, ţinându-se
cont de următoarele:
a) absenţa reclamaţiilor întemeiate asupra activităţii profesionale;
b) introducerea în practica activităţii a metodelor avansate de lucru;
c) iniţiativa la perfecţionarea activităţii subdiviziunii (Unităţii);
d) realizarea planului de lucru;
e) respectarea disciplinei de muncă;
f) alte principii ce ţin de îndeplinirea sarcinilor care stau în faţa salariatului.
1. Salariaţii pot fi lipsiţi de premii, parţial sau total, dacăpe parcursul
anului au desfăşurat o activitate profesională ineficientă sau
necorespunzătoare, sau au avut încălcări pentru care au fost sancţionaţi
disciplinar.
2. Salariaţii care n-au lucrat complet perioada de timp pentru care se
efectuează premierea în legătură cu transferarea la alt lucru,
concedierea prin reducere sau lichidare a Unităţii, în legătură cu
studiile la instituţiile de învăţământ, pensionarea, concediu neplătit şi
alte motive întemeiate, prevăzute de legislaţia în vigoare, se premiază
corespunzător timpului real lucrat.
 5. Plata salariilor. Reţinerile din salariu

• Articolul 141. Formele de plată a salariului

• (1) Salariul se plăteşte în monedă naţională.
• (2) Cu acordul scris al salariatului, se permite plata salariului
prin instituţiile bancare sau oficiile poştale, cu achitarea
serviciilor respective din contul angajatorului.
• (3) Plata salariului în natură este interzisă.
 Articolul 142. Termenele, periodicitatea şi locul de plată a salariulu
 Salariul se plăteşte periodic, nemijlocit salariatului sau persoanei împuternicite de acesta, în
baza unei procuri autentificate, la locul de muncă al salariatului, în zilele de lucru stabilite în
contractul colectiv sau individual de muncă, dar:
a) nu mai rar decît de două ori pe lună pentru salariaţii remuneraţi pe unitate de timp sau în
acord;
b) nu mai rar decît o dată pe lună pentru salariaţii remuneraţi în baza salariilor lunare ale
funcţiei.

 La achitarea salariului, angajatorul este obligat să informeze în scris fiecare salariat despre
părţile componente ale salariului ce i se cuvine pentru perioada respectivă, despre mărimea şi
temeiurile reţinerilor efectuate, despre suma totală pe care urmează să o primească, precum şi să
asigure efectuarea înscrierilor respective în registrele contabile.

 În caz de deces al salariatului, salariul şi alte plăţi ce i se cuvin se plătesc integral soţului
(soţiei), copiilor majori sau părinţilor defunctului, iar în lipsa acestora - altor moştenitori, în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
 Articolul 144. Plata prioritară a salariului
(1) Plata salariilor este efectuată de angajator în mod prioritar
faţă de alte plăţi, inclusiv în caz de insolvabilitate a unităţii.
(2) Mijloacele pentru retribuirea muncii salariaţilor sînt
garantate prin venitul şi patrimoniul angajatorului.
(3) Angajatorii iau măsuri pentru protejarea salariaţilor proprii
contra riscului de neplată a sumelor ce li se cuvin în legătură cu
executarea contractului individual de muncă sau ca urmare a
încetării acestuia.
 Articolul 148. Reţinerile din salariu
(1) Reţinerile din salariu se pot face numai în cazurile prevăzute de
prezentul cod şi de alte acte normative.
(2) Reţinerile din salariu pentru achitarea datoriilor salariaţilor faţă de
angajator se pot face în baza ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărîrii) acestuia:
a) pentru restituirea avansului eliberat în contul salariului;
b) pentru restituirea sumelor plătite în plus în urma unor greşeli de calcul;
c) pentru acoperirea avansului necheltuit şi nerestituit la timp, eliberat
pentru deplasare în interes de serviciu sau transferare într-o altă localitate ori
pentru necesităţi gospodăreşti, dacă salariatul nu contestă temeiul şi cuantumul
reţinerilor;
d) pentru repararea prejudiciului material cauzat unităţii din vina salariatului
(art.338).
  În cazurile specificateanterior, angajatorul are dreptul să emită
ordinul (dispoziţia, decizia, hotărîrea) de reţinere în termen de cel
mult o lună din ziua expirării termenului stabilit pentru restituirea
avansului sau achitarea datoriei, din ziua efectuării plăţii greşit
calculate ori a constatării prejudiciului material.

 Dacă acest termen a fost omis ori salariatul contestă temeiul sau
cuantumul reţinerii, litigiul se va examina de către instanţa de
judecată la cererea angajatorului sau salariatului 
NB: Salariul plătit în plus salariatului de
către angajator (inclusiv în cazul aplicării
greşite a legislaţiei în vigoare) nu poate fi
urmărit, cu excepţia cazurilor unei greşeli
de calcul.
 Articolul 149. Limitarea cuantumului reţinerilor din salariu
(1) La fiecare plată a salariului, cuantumul total al reţinerilor nu poate să
depăşească 20 la sută, iar în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare – 50 la
sută din salariul ce i se cuvine salariatului.
(2) În caz de reţinere din salariu în baza cîtorva acte executorii, salariatului
i se păstrează, în orice caz, 50 la sută din salariu.
(3) Limitările prevăzute la alin. (1) şi (2) nu se aplică reţinerii din salariu în
caz de urmărire a pensiei alimentare pentru copiii minori. În acest caz, suma
reţinută nu poate fi mai mare de 70 la sută din salariul care se cuvine să fie
plătit salariatului.
(4) Dacă suma obţinută prin urmărirea salariului nu este suficientă pentru
satisfacerea tuturor pretenţiilor creditorilor, suma respectivă se distribuie între
aceştia în modul prevăzut de legislaţia în vigoare.
NB: Nu se admit reţineri din
indemnizaţia de eliberare din serviciu,
din plăţile de compensare şi din alte plăţi
care, conform Codului de executare al
Republicii Moldova, nu pot fi urmărite.