Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de Agricultură
Cătălin-Alin POŞIC
Îndrumători științifici:
Prof. univ. dr. Ovidiu RANTA
Șef Lucr. dr. Ovidiu Marian
Asist. dr. Alexandru Ghețe
Cluj-Napoca 2023
1
Cătălin-Alin POŞIC Aplicarea varibilă a ȋngrăşămintelor
Facultatea de Agricultură
Poşic Cătălin-Alin
Îndrumători științifici:
Prof. univ. dr. Ovidiu RANTA
Șef. Lucr. dr. Ovidiu Marian
Asist, dr.Alexandru Ghețe
Cluj-Napoca, 2023
2
Cătălin-Alin POŞIC Aplicarea varibilă a ȋngrăşămintelor
Îndrumători științifici: Prof. univ. dr. Ovidiu RANTA, Șef. Lucr. dr. Ovidiu Marian, Asist,
dr.Alexandru Ghețe
catalinposic@yahoo.com
Rezumat
Îngrășământ este un nume generic dat unui produs organic sau mineral, obținut natural sau
artificial, folosit în agricultură pentru fertilizarea solurilor. Îngrășămintele hrănesc planta și
furnizează elemente chimice esențiale dezvoltării acesteia precum: azot, calciu, fosfor, potasiu
(nutrienți ai solului) ceea ce duce la o recoltă mai bogată și la produse agricole de mai bună
calitate. Tipul îngrășământului se alege în funcție de tipul solului și de necesitatea tipului de
cultură.
Tipuri de aplicare
Îngrășămintele organice pot fi de origine animală, vegetală sau mixte cum ar fi: bălegar sau
gunoi de grajd, resturi vegetale, produse de decantare a apei epurate, dejecții animale, alge
marine și îngrășăminte verzi, culturi destinate pentru a fi îngropate și folosite ca îngrășământ.
Acest tip de cultură este cunoscut încă din antichitate. Produsele naturale trec în prealabil
prin faza de mineralizare pentru a deveni îngrășăminte.
Cel mai important nutrient pentru plante este, de fapt, azotul, însă plantele, în afară de câteva
cazuri rare, nu sunt capabile să fixeze independent azotul gazos în atmosferă, ci trebuie să îl
3
Cătălin-Alin POŞIC Aplicarea varibilă a ȋngrăşămintelor
absoarbă prin compuși de azot, cum ar fi ureea (sintetizată din amoniac).Pe lângă azot,
celelalte elemente fundamentale pentru producția agricolă sunt fosforul și potasiul, din ale
căror inițiale provine celebra prescurtare NPK, care este îngrășământul la baza majorității
producției agricole. Dacă cele produse în laborator se numesc îngrășăminte chimice (sau
minerale), există și ingrasaminte organice, în care cele trei elemente menționate mai sus sunt
legate de carbon și sunt de origine animală sau vegetală.
Biofertilizanții sunt substanțe care conțin microorganisme vii care colonizează rizosfera sau
interiorul plantei și ajută la creșterea și achiziționarea de nutrienți pentru planta gazdă.[6]
Biofertilizanții se folosesc de acum 20 de ani dar deocamdată la scară redusă. Pot fi un
înlocuitor al îngrășămintelor chimice care rezultă uneori dăunătoare mediului înconjurător.
Aşadar, prin prisma faptului că avem mai multe tipuri de ȋngrăşăminte, avem totodată mai
multe modalităţi de administrare al acestora, acest lucru fiind prezentat mai ȋn amănunt mai
jos.
4
Cătălin-Alin POŞIC Aplicarea varibilă a ȋngrăşămintelor
CUPRINS
5
Cătălin-Alin POŞIC Aplicarea varibilă a ȋngrăşămintelor
Construcţia maşinii
6
Cătălin-Alin POŞIC Aplicarea varibilă a ȋngrăşămintelor
Rezervorul principal de soluţie. Este amplasat central, este construit din material plastic şi are un
volum de 600 de litri. În interior este prevăzut cu o duză rotativă care, în momentul deschiderii
circuitului de spălare, se roteşte datorită presiunii apei, realizând spălarea interioară a
rezervorului cu apă curată, ce este absorbită de pompă din rezervorul de prespălare. Rezervorul
de prespălare. Este construit din material plastic şi este amplasat la partea superioară a
rezervorului principal. Are un volum de 65 litri, o gură de umplere şi este legat prin intermediul
unor furtunuri şi vane de dirijare la pompă. Prin modificarea poziţiei vanelor, atunci când se
doreşte spălarea rezervorului principal, apa ajunge la pompă, fiind trimisă apoi cu presiune spre
duza de spălare din interior. Rezervorul de spălare pe mâini. Este integrat în rezervorul de
prespălare, construit tot din material plastic, având la partea inferioară un robinet din material
plastic. Are un volum de 10 litri şi nu comunică cu celelalte rezervoare ale echipamentului.
Rezervorul de amestecare şi încorporare (fig. 6.14). Este de capacitate mică (10 litri) şi este
amplasat în partea stângă a rezervorului principal. La partea inferioară a rezervorului de
încorporare se găseşte un dispozitiv tip ejector ce face transferul substanţei active în rezervorul
principal. El este prevăzut cu o gură de umplere, un dispozitiv pentru spălarea bidoanelor şi o
lance pentru absorbţia pesticidelor din recipiente mai mari.
Rampa de distribuţie este amplasată în partea superioară a maşinii, iar principalele părţi
compo-nente sunt prezentate în figura 6.19. Toate electrovanele şi debitmetrul sunt legate la
computerul de proces de unde sunt comandate.
7
Cătălin-Alin POŞIC Aplicarea varibilă a ȋngrăşămintelor
Proces de lucru
Procesul de lucru al maşinii este identic cu cel al EEP-500. Instalaţia electronică poate funcţiona
datorită computerului în două regimuri de lucru: manual şi automatic.
8
Cătălin-Alin POŞIC Aplicarea varibilă a ȋngrăşămintelor
Deplasarea gunoiului din benă către tobă se face cu ajutorul transportorului cu racleţi.
Dislocarea, mărunţirea şi împrăştierea pe sol se face cu ajutorul tobei. Maşina este acţionată de la
priza de putere a tractorului.
9
Cătălin-Alin POŞIC Aplicarea varibilă a ȋngrăşămintelor
10
Cătălin-Alin POŞIC Aplicarea varibilă a ȋngrăşămintelor
11
Cătălin-Alin POŞIC Aplicarea varibilă a ȋngrăşămintelor
12
Cătălin-Alin POŞIC Aplicarea varibilă a ȋngrăşămintelor
La împrăştierea prin aspersor se cuplează pompa centrifugală, se deschide vana 2 şi 19. Pompa
centrifugă absoarbe lichidul din rezervor şi îl refuleză la aspersor, care îl dispersează pe câmp.
13
Cătălin-Alin POŞIC Aplicarea varibilă a ȋngrăşămintelor
Îngrăşămintele chimice fiind higroscopice, depozitate timp mai îndelungat, absorb apa din
atmosferă, transformându-se din granule în bulgări greu de sfărâmat. Pentru distrugerea acestora
se folosesc mașini care execută sfărâmarea bulgărilor de îngrășământ, pentru a putea fi
administrat uniform.
14
Cătălin-Alin POŞIC Aplicarea varibilă a ȋngrăşămintelor
15
Cătălin-Alin POŞIC Aplicarea varibilă a ȋngrăşămintelor
Reglaje
Cunoscând cantitatea de îngrăşăminte ce se distribuie şi tipul îngrăşămintelor, pe baza tabelului
se determină poziţia manetei de reglare a dozatorului şi viteza de deplasare a agregatului.
Exemplu: pentru norma de 300 kg/ha superfosfat granulat, poziţia manetei de reglare a
dozatorului este 15, iar viteza de deplasare este de 7,0 km.
16
Cătălin-Alin POŞIC Aplicarea varibilă a ȋngrăşămintelor
17
Cătălin-Alin POŞIC Aplicarea varibilă a ȋngrăşămintelor
Părţi componente
Proces de lucru
Deplasare a materialului se realizează după următorul traseu: buncăr – lanţ transportor tip fagure
– fereastră de evacuare prevăzută cu şubăr de reglare a cantităţii de material – jgheab – disc de
împrăştiere cu palete reglabile. Procesul de lucru al maşinii este următorul : agregatul format din
tractor și mașină deplasându-se, roata de antrenare acţionează transportorul cu lanţ 4, care aduce
îngrăşământul la fereastra de evacuare prevăzută cu şubărul de reglare a cantităţii de material 11,
şi prin jgheabul înclinat 12, ajunge pe discul de împrăştiere cu palete reglabile 6. Discul este pus
în mişcare de rotaţie de către priza de putere a tractorului prin intermediul transmisiei 7.
18
Cătălin-Alin POŞIC Aplicarea varibilă a ȋngrăşămintelor
19
Cătălin-Alin POŞIC Aplicarea varibilă a ȋngrăşămintelor
20
Cătălin-Alin POŞIC Aplicarea varibilă a ȋngrăşămintelor
Reglarea cantităţii de îngrăşământ ce se distribuie la hectar, utilizând tabelul 3.4 este următoarea:
- Cunoscând tipul îngrăşământului (azotat, superfosfat etc.) şi cantitatea pe care dorim să o
distribuim la hectar, din tabel se determină diviziunea de fixare a şubărului şi roţile de lanţ ce se
utilizează atât la transmisia intermediară cât şi la cea finală. Exemplu: pentru cantitatea de 300
kg/ha azotat, poziţia şubărului este 4, iar la transmisia intermediară se folosesc roţile cu 7 şi 17
dinţi; la transmisia finală lanţul se montează pe roţile de lanţ cu 11 şi 15 dinţi. Având lanţul
transportor acţionat de la roata de transport, maşina prezintă avantajul că poate fi deplasată cu
diferite viteze în timpul lucrului, fără ca prin aceasta să se modifice debitul. Pentru menţinerea
constantă a lăţimii fâşiei de lucru pe care se împrăştie îngrăşămintele şi amendamentele, trebuie
ca turaţia motorului tractorului să fie tot timpul la valoarea nominală, indiferent dacă se modifică
treapta de viteză comandată.
Pentru a creşte şi a se dezvolta normal, plantele au nevoie de carbon, hidrogen şi oxigen - pe care
le iau din aer şi apă - plus 13 elemente minerale esenţiale numite substanţe hrănitoare sau
fertilizatori, pe care în mod normal le iau din sol. După o folosinţă îndelungată şi continuă a
solului, acesta sărăceşte în substanţe hrănitoare şi este necesară intervenţia omului prin aplicarea
susţinută de ingrasaminte chimice specifice, funcţie de carenţele solului. Prin urmare,
ingrasamintele înlocuiesc nutrienţii pe care plantele îi absorb din sol. Fără utilizarea
ingrasamintelor recoltele ar fi substanţial reduse.
21
Cătălin-Alin POŞIC Aplicarea varibilă a ȋngrăşămintelor
Bibliografie
2. Munteanu S., Cernea S., Morar G., Duda M., Vârban D., Moldovan C., 2014, Fitotehnie,
Risoprint, Cluj-Napoca, pg.185-251
3. Toma D., Neagu T., Florescu I., Minulescu P., Lepși S., 1981, Tractoare și Mașini Agricole,
partea a II-a, Mașini Agricole, Ed. Didactică și Pedagogică – București, București, pg. 456- 568
22