Creşterea şi

dezvoltarea la om
BIOLOGIE

REALIZAT: GAVRILIȚĂ PETRU

ORGANISMUL COPILULUI
SE DEOSEBEŞTE DE
ORGANISMUL OMULUI
MATUR PRINTR-O SERIE
DE PARTICULARITĂŢI ALE
STRUCTURII ŞI FUNCŢIEI
FIECĂRUI ORGAN ŞI
SISTEM ÎN PARTE, CÂT ŞI
A ÎNTREGULUI
ORGANISM. LA
SOLUŢIONAREA UNOR
PROBLEME PRIVIND
PĂSTRAREA ŞI ÎNTĂRIREA
SĂNĂTĂŢII COPIILOR E
NECESAR DE A ŢINE
CONT DE SCHIMBĂRILE
BIOLOGICE CARE AU LOC
ÎN ORGANISM ÎN
PERIOADA DE CREŞTERE
ŞI DEZVOLTARE.
Dezvoltarea este un proces unic, în care
schimbările cantitative evoluând treptat se
transformă în modificări calitative: formarea
noilor celule, funcţii. În aceasta constă
unitatea şi interdependenţa dintre creştere şi
diferenţiere, deoarece creşterea este o latură
integrală, o componentă a dezvoltării care se
include deja în noţiunea dată. De aceea oricât
de important ar fi aspectul cantitativ al
dezvoltării (creşterea), paralel cu el trebuie
cunoscută şi reflectarea în adaptabilitatea şi
capacitatea funcţională a ţesuturilor şi
organelor întregului organism. Din acest motiv
justa apreciere a procesului de dezvoltare este
bazată pe analiza ambelor componente de
creştere şi diferenţiere privite în interrelaţia
lor. Fenomenele procesului de dezvoltare se
pot evidenţia la diverse niveluri - celular,
tisular, de organism şi al colectivităţii umane.
LA BAZA DEZVOLTĂRII ORGANISMULUI STAU PROCESELE
VITALE BIOCHIMICE - ÎN SPECIAL CELE METABOLICE. IN
METABOLISMUL COPILULUI PREDOMINĂ PROCESUL DE
ASIMILARE, NECESAR PENTRU FORMAREA NOILOR CELULE,
CREŞTEREA ORGANELOR, MAJORAREA MASEI, MATERIEI VII.
CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA E ÎNSOŢITĂ DE UN CONSUM DE
ENERGIE CU ATÂT MAI MARE CU CÂT E MAI MIC COPILUL. DE
EXEMPLU, LA VÂRSTA DE 3 LUNI PENTRU CREŞTEREA ŞI
DEZVOLTAREA ORGANISMULUI SE CONSUMĂ 36% DE ENERGIE,
LA 6 LUNI - 26%, LA 9 LUNI - 21% (TALIBOT) UN INDICE CE
CARACTERIZEAZĂ SCHIMBUL DE ENERGIE ESTE
METABOLISMUL BAZAI (METABOLISMUL CE ARE LOC ÎN
CONDIŢII DE REPAUS COMPLET, PE NEMÂNCATE, LA
TEMPERATURA AERULUI DE 18°C) CARE ESTE MAI INTENS LA
COPII DECÂT LA ADULŢI. TIMP ÎNDELUNGAT ACEST FAPT ERA
TRATAT CONFORM AFIRMAŢIEI CĂ LA ADULŢI LA O UNITATE
DE MASĂ REVINE O SUPRAFAŢĂ MAI MARE A CORPULUI. IN
ULTIMII ANI A FOST STABILIT CĂ METABOLISMUL BAZAI
(A.ZLIFF) ÎN PRIMII 3 ANI DE VIAŢĂ CONSTITUIE 58-60
KCAL/KG ÎN 24 DE ORE, ULTERIOR EL SCADE TREPTAT ŞI
ATINGE CÂTE 25 KCAL/KG ÎN 24 DE ORE ÎN PERIOADA DE
MATURIZARE SEXUALĂ ASEMENEA SCHIMBĂRI METABOLICE SE
EXPLICĂ PRIN FAPTUL CĂ PE PARCURSUL PRIMILOR 3 ANI DE
VIAŢĂ, ÎNDEOSEBI ÎN PRIMUL AN, CREŞTE VOLUMUL MASEI
CELULARE ACTIVE ŞI SCADE SPAŢIUL INTRACELULAR.
VALOAREA METABOLISMULUI BAZAI LA FETIŢE ESTE PUŢIN
MAI REDUSĂ DECÂT LA BĂIEŢI ŞI ÎNCEPE SĂ SE MANIFESTE ÎN
A DOUA JUMĂTATE A PRIMULUI AN DE VIAŢĂ. METABOLISMUL
BAZAI DEPINDE NU NUMAI DE VÂRSTĂ, SEX, MASĂ,
PARTICULARITĂŢILE CONSTITUŢIONALE, CI ŞI DE ACŢIUNEA
UNOR FACTORI EXOGENI - AFLAREA ÎN AER LIBER, ACŢIUNEA
RAZELOR ULTRAVIOLETE, ALIMENTAŢIA Ş.A.
RITMUL DEZVOLTĂRII ŞI CREŞTERII
DIFERITELOR ŢESUTURI, ORGANE,
APARATE ŞI SISTEME ALE
ORGANISMULUI, CA ŞI AL UNOR
SEGMENTE CORPORALE PRIVITE ÎN
MOD IZOLAT, ESTE DIFERIT PENTRU
ACEEAŞI PERIOADĂ DE TIMP. UNELE
SEGMENTE ALE CORPULUI (CAP,
TRUNCHI, MEMBRE) AU RITMUL LOR
DE CREŞTERE CE CONTRIBUIE LA
MODIFICAREA PROPORŢIILOR
ORGANISMULUI. ASTFEL,
ÎMPĂRŢIND ÎNTREAGA LUNGIME
CORPORALĂ ÎN 8 PĂRŢI EGALE, SE
OBSERVĂ CĂ LUNGIMEA CAPULUI LA
NOU-NĂSCUT CONSTITUIE 2/8, IAR
LA ADULT NUMAI 1/8, LUNGIMEA
MEMBRELOR INFERIOARE
CONSTITUIE 3/8, IAR LA ADULT 4/8.
CONFORM CELOR SPUSE, NOU-
NĂSCUTUL, AVÂND COMPARATIV
UN CAP MARE, UN TRUNCHI LUNG
ŞI PICIOARE SCURTE, PE
PARCURSUL VIEŢII TREPTAT SE
SCHIMBĂ ŞI ÎŞI RECAPĂTĂ O ALTĂ
ÎNFĂŢIŞARE - CAPUL DEVINE
RELATIV MAI MIC, TRUNCHIUL MAI
SCURT, PICIOARELE MAI LUNGI.
INEGAL ESTE ŞI RITMUL DE CREŞTERE ŞI
DEZVOLTARE A ORGANELOR ŞI ŢESUTURILOR ÎN UNA
ŞI ACEEAŞI PERIOADĂ, MAI CONCRET CREŞTEREA ŞI
DEZVOLTAREA ORGANELOR ŞI SISTEMELOR NU
DECURGE PARALEL. ASTFEL, DACĂ DEZVOLTAREA
CREIERULUI ATINGE NIVELUL MAXIM LA VÂRSTA DE
8-10 ANI, APOI CEA A ŢESUTULUI LIMFATIC - LA 10
-12 ANI, IAR A GLANDELOR SEXUALE - LA 12-13 ANI.
CREŞTEREA MORFOFUNCŢIONALĂ DIFERĂ ÎN RAPORT
CU SEXUL. ATÂT INDICII MORFOLOGICI - TALIA,
MASA, PERIMETRUL TORACIC CÂT ŞI CEI
FUNCŢIONALI - - CAPACITATEA VITALĂ A
PLĂMÂNILOR, EXCURSIA TORACICĂ, FORŢA
MUSCULARĂ, REZISTENŢA LA ÎNCORDARE STATICĂ,
METABOLISMUL, CONSUMUL DE ENERGIE - SUNT MAI
MICI LA FETE DECÂT LA BĂIEŢI ÎNCEPÂND DE LA
NAŞTERE ŞI PÂNĂ LA APARIŢIA PUSEULUI DE
CREŞTERE PREPUBERTARĂ, CONSTATÂND O
DEOSEBIRE NU PREA MARE. LA FETE PERIOADA
PREPUBERTARĂ ÎNCEPE MAI DEVREME, LA VÂRSTA DE
10-12 ANI, CÂND PROCESELE DE CREŞTERE ŞI
DEZVOLTARE SE INTENSIFICĂ ŞI CA REZULTAT
NIVELUL STATURO-PONDERAL LA 12-13 ANI ÎL
DEPĂŞEŞTE PE CEL AL BĂIEŢILOR. ULTERIOR, BĂIEŢII
AJUNGÂND ÎN FAZA PREPUBERTARĂ, CREŞTEREA
SPOREŞTE ŞI CA URMARE LA 13-14 ANI EI DEPĂŞESC
DIN NOU NIVELUL MEDIU STATURO-PONDERAL AL
FETELOR CARE SE MENŢINE ASTFEL ŞI LA VÂRSTA
ADULTĂ. EVOLUŢIA CREŞTERII STATURO-PONDERALE
A BĂIEŢILOR ŞI FETELOR ÎN MOD GRAFIC POATE FI
REPREZENTATĂ PRIN DOUĂ CURBE PARALELE, CARE
SE INTERSECTEAZĂ DE 2 ORI ÎN PERIOADELE
PUSEURILOR DE CREŞTERE PREPUBERTARĂ.
UNUL DIN PRINCIPIILE DEZVOLTĂRII INDIVIDUALE (A.
MARKOSIAN) ESTE STABILITATEA, TRĂINICIA SISTEMULUI
BIOLOGIC, CARE ESTE ASIGURATĂ DATORITĂ PREZENŢEI ÎN
ORGANISM A AŞA-NUMITELOR CELULE "DE REZERVĂ” CE
FUNCŢIONEAZĂ RELATIV PASIV ŞI SE INTRODUC ÎN PROCESUL DE
LUCRU ÎN CAZURI CRITICE, CÂND CELE DE BAZĂ SE DECUPLEAZĂ
ORI ÎŞI ÎNCETEAZĂ ACTIVITATEA. TRĂINICIA SISTEMULUI
BIOLOGIC ESTE BAZATĂ PE ANUMITE PARTICULARITĂŢI ALE
MATERIEI VII (SURPLUSUL DE ELEMENTE, DUBLAREA ŞI
ÎNLOCUIREA LOR RECIPROCĂ, REVENIREA RAPIDĂ ÎN STAREA
RELATIV STABILĂ, INTERACŢIUNEA DINAMICĂ A DIFERITELOR
SISTEME ALE ORGANISMULUI). DE EXEMPLU, 10 ML DE SÂNGE
CONŢIN TROMBINĂ CE POATE COAGULA TOATĂ CANTITATEA DE
SÂNGE DIN ORGANISM; PEREŢII ARTEREI CAROTIDE POT REZISTA
LA O PRESIUNE DE 20 ATM., ÎN TIMP CE ÎN REALITATE EA NU
DEPĂŞEŞTE 1/3 ATM ÎN AFARĂ DE ACEASTA DE NATURĂ E
PREVĂZUTĂ DUBLAREA MULTOR ORGANE (RINICHI, PLĂMÂNI,
OCHI, URECHI).
DEZVOLTAREA ORGANISMULUI SE DESFĂŞOARĂ SUB INFLUENŢA
FACTORILOR BIOLOGICI ŞI AI CELOR DE MEDIU ŞI SOCIALI.
ACEASTĂ PROBLEMĂ DE CORELAŢIE BIOSOCIALĂ DINTRE
CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA INDIVIDULUI ESTE FOARTE
COMPLEXĂ ŞI PUŢIN STUDIATĂ. FIECARE ORGANISM ARE
PROGRAMA SA GENETICĂ DE CREŞTERE ŞI DEZVOLTARE - RITMUL
CREŞTERII, ORDINEA DE MATURIZARE A ORGANELOR ŞI
SISTEMELOR, DIMORFISMUL SEXUAL, TRĂINICIA BIOLOGICĂ A
ORGANISMULUI, REALIZAREA CĂREIA ESTE ACCELERATĂ ORI
ÎNCETINITĂ DE ACŢIUNEA FACTORILOR MEDIULUI AMBIANT.