DEZVOLTAREA COGNITIVA A NOU-NASCUTULUI

TEORII COGNITIVE ŞL COMPORTAMENTAL-COGNITIVE

PRINCIPALUL AUTOR AL TEORIEI COGNITIVE A FOST JEAN PIAGET EL A DESCRIS PATRU FAZE
MAJORE ÎN DEZVOLTAREA COGNITIVA :
1. STADIUL SENZOMOTOR
• PÂNĂ LA 2 ANI COPILUL ÎNŢELEGE LUMEA DIRECT PRIN PERCEPŢIE ŞI ACŢIUNE.
2. STADIUL PREOPERATIONAL
• ÎNTRE 2 ŞI 6 ANI COPILUL ESTE CAPABIL SĂ REALIZEZE REPREZENTAREA MENTALĂ A
OBIECTELOR ŞI SĂ IMAGINEZE ACŢIUNI CE-I SUNT RELATATE, DAR EL ESTE ÎNCĂ COMPLET
EGOCENTRIC, NEPUTÂND SĂ IMAGINEZE LUMEA DIN PERSPECTIVA CELORLALŢI OAMENI
3. STADIUL OPERAŢIONAL CONCRET
• ÎNTRE 7 ŞI 11 ANI COPILUL POATE SĂ GÂNDEASCĂ LOGIC, DAR DOAR ÎN TERMENI CONCREŢI.
EXISTENŢA CELORLALŢI ESTE ACUM PE DEPLIN RECUNOSCUTĂ; S-A PRODUS DECENTRAREA
COGNITIVĂ.
4. STADIUL FORMAL OPERATIONAL
• DE LA 12 ANI COPILUL ESTE CAPABIL SĂ GÂNDEASCĂ ÎN TERMENI ABSTRACŢI ŞI
DESCOPERĂ CONCEPTE, DE EXEMPLU, ALE RELATIVITĂŢII REGULILOR FĂCUTE DE OM
 CONCEPTELE LUI PIAGET ATRAG ATENŢIA ASUPRA LUĂRII ÎN CONSIDERARE A
NIVELULUI DE ÎNŢELEGERE A COPILULUI CÂND, DE EXEMPLU, SE DISCUTĂ CU
EL DESPRE BOALA LUI CRONICĂ.
AARON BECK A DESCOPERIT O FORMĂ DE TERAPIE COGNITIVĂ BAZATĂ PE
RAŢIUNEA CĂ UN AFECT AL INDIVIDULUI ŞI COMPORTAMENTUL SĂU SUNT ÎN
MARE MĂSURĂ DETERMINATE DE MODUL ÎN CARE EL GANDESTE SI
STRUCTUREAZĂ LUMEA
TEORIILE COGNITIVE SUGEREAZĂ CĂ BOLILE APAR DIN PERCEPŢII
(CUNOAŞTERI GREŞITE) SAU DIN PROCESĂRI PERCEPTIVE (DE CUNOAŞTERE)
GREŞITE .
SE PARE CĂ FOLOSUL CEL MAI SATISFĂCĂTOR DOVEDIT SE AFLĂ ÎN
TULBURĂRILE DEPRESIVE ŞI OBSESIV -COMPULSIVE .
 DEZVOLTAREA NORMALĂ A COPILULUI

A) DEZVOLTAREA CA PROCES ÎNNĂSCUT AL

ORGANISMULUI

- PREDISPOZIŢIA GENETICĂ ESTE ASPECTUL FUNDAMENTAL

NECESAR PENTRU APRECIEREA CALITĂŢII ŞI TIPULUI DE
DEZVOLTARE.
- GENETICA IMPRIMĂ POTENŢIALE ALE DEZVOLTĂRII
SPECIFICE FIECĂREI SPECII. RECENT AU FOST EVIDENŢIATE
GENE ALE DEZVOLTĂRII CARE AU FOST ASOCIATE CU UNELE
PARTICULARITĂŢI ALE COMPORTAMENTULUI ŞI CU
ANUMITE SINDROAME.
 B) DEZVOLTAREA CA PROCES TRANZACŢIONAL

- CARACTERISTICA „TRANZACŢIONALĂ" A DEZVOLTĂRII SE

REFERĂ LA RELAŢIA DINTRE CEEA CE ESTE DEJA CODIFICAT ŞI
CEEA CE PRIMEŞTE COPILUL PRIN ÎNGRIJIRE ŞI EDUCAŢIE;
- ACEST ASPECT REPREZINTĂ BAZA GÂNDIRII ŞI
CERCETĂRILOR ACTUALE ÎN DOMENIUL PSIHOPATOLGIEI
NEURODEZVOLTĂRII
C) NORMALITATEA ÎN DEZVOLTARE
- ÎN PSIHIATRIA COPILULUI NORMALITATEA SE CONSTITUIE CA
UN CONTINUU CU PERIOADE VARIATE DE SCHIMBĂRI RAPIDE
- DEZVOLTAREA COPILULUI SE DESFĂŞOARĂ PE „O STRADĂ CU
DOUĂ BENZI": UNA A PROGRESELOR ŞI ALTA A REGRESELOR.
 - SCHIMBĂRILE DIN MEDIU EXTERN SAU INTERN APĂRUTE
ÎNAINTE DE SALTURILE CREŞTERII POT CONSTITUI UN STRES
CARE VA CAUZA PIERDEREA UNOR ABILITĂŢI ÎN ANUMITE
ARII ALE DEZVOLTĂRII. ACEST FENOMEN ESTE NUMIT DE
CĂTRE AUTORI REGRESIE NORMALĂ.
- REGRESIA NORMALĂ NU CONSTITUIE UN IMPEDIMENT
PENTRU PROGRESUL ÎN ALTE ARII ALE DEZVOLTĂRII, SPRE
DEOSEBIRE DE REGRESIA ANORMALĂ SAU NEVROTICĂ.
- REGRESIA NEVROTICĂ CREEAZĂ O IZOLARE
PSIHOSOCIALĂ CARE SE AUTOPERPETUEAZĂ; SE CREEAZĂ O
BREŞĂ ÎNTRE INDIVID ŞI MEDIUL SĂU, CEEA CE VA AFECTA
DEZVOLTAREA NORMALĂ ÎN ALTE ARII.
 DEZVOLTAREA COPILULUI SE CONSIDERĂ
CĂ ARE ŞAPTE ARII IMPORTANTE:
- DEZVOLTAREA FIZICĂ,
-TEMPERAMENTALĂ
-COGNITIVĂ
-SOCIALĂ
-EMOŢIONALĂ
-MORALĂ
-PSIHOSEXUALĂ.
 DEZVOLTAREA FIZICĂ A COPILULUI

SUNT DESCRISE URMĂTOARELE ETAPE ALE DEZVOLTĂRII COPIILOR DUPĂ

VÂRSTĂ:
- INFANTS - DE LA NAŞTERE LA 2 1/2 ANI;
- CHILDREN - DE LA 2-3 ANI LA 11 ANI;
-ADOLESCENTS - DE LA 11 ANI.

DEZVOLTAREA FIZICĂ A SNC:

DIN CELE 100.000 DE GENE CARE STAU LA BAZA CROMOZOMILOR, 1/3 SE EXPRIMĂ
LA NIVELUL SNC.
LA SUGAR ŞI COPIL, MATURAREA SNC PERMITE DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR
MOTORII ALE COPILULUI, PERCEPŢIEI ŞI LIMBAJULUI.
TEORIILE BIOLOGICE DESCRIU DEZVOLTAREA SNC CA UN PROCES REGLAT
GENETIC, CARE DETERMINĂ APARIŢIA UNOR ANUMITE STRUCTURI MORFOLOGICE,
DEZVOLTAREA CREIERULUI, MATURIZAREA SINAPTICĂ ETC.
 ETAPELE DE DEZVOLTARE A CREIERULUI ŞI MECANISMELE
ACESTORA POT FI SCHEMATIZATE ASTFEL:

- ETAPA DE MIGRAŢIE NEURONALA : PLECÂND DIN JURUL TUBULUI

NEURONAL ŞI „CĂŢĂRÂNDU-SE" GHIDAT DE PROTEINE, NEURONUL
AJUNGE ÎN STRATUL DE DESTINAŢIE;

- URMĂTOAREA ETAPA ESTE CEA DE CREŞTERE ÎN VOLUM A CORPULUI

NEURONAL, A CREŞTERII AXONULUI ŞI A FORMĂRII SINAPSELOR;
ÎN PRIMII 10 ANI DE VIAŢĂ O PARTE DIN NEURONII FORMAŢI ÎN
TIMPUL DEZVOLTĂRII FETALE VOR MURI, PROCES DENUMIT
APOPTOZĂ = MOARTE PROGRAMATĂ;
 - ÎN DEZVOLTAREA NEURONALĂ A FOST STABILIT
ROLUL NEUTROFINELOR ŞI AL FENOMENULUI DE
SEMNALIZARE RETROGRADE.NEURONII SECRETĂ
FACTORI TROFICI PENTRU A ATRAGE O EXTREMITATE
AXONALĂ ÎN CREŞTERE ŞI PENTRU A STABILI
CONEXIUNI, DEZVOLTÂND ASTFEL COMPLEXA REŢEA
NEURONALĂ;
- A FOST EVIDENŢIAT ROLUL FACTORILOR INTRINSECI
AI SNC ÎN PERIOADA COPILĂRIEI CARE ESTE “PERIOADA
ÎNVĂŢĂRII". MULTE APTITUDINI COGNITIVE ŞI MOTORII
SUNT OBŢINUTE ÎN ACEST INTERVAL ATÂT DE IMPORTANT
AL DEZVOLTĂRII;
 Maturizarea SNC şi dezvoltarea motorie

-  ÎN JURUL VÂRSTEI DE 2 ANI COPILUL ARE UN TRILION DE NOI SINAPSE DISPONIBILE
PENTRU ACTIVITATEA SA MOTORIE

-  COPILUL, CÂND SE JOACĂ, STIMULEAZĂ DIFERITE STRUCTURI ALE CREIERULUI

PENTRU OBŢINEREA ECHILIBRULUI ŞI A COORDONĂRII MOTORII.

-  CEREBELUL, PARTE MAJORĂ A CREIERULUI MOTOR, REACŢIONEAZĂ PRIN

MIELINIZARE PÂNĂ LA COMPLETA SA MATURIZARE CARE SE ÎNCHEIE ÎN JURUL VÂRSTEI
DE 4 ANI.

-  LOCOMOŢIA - CAPACITATEA DE A SE DEPLASA ÎN MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

ÎNREGISTREAZĂ PROGRESE PRIN DEZVOLTAREA CONEXIUNILOR SINAPTICE FORMATE PRIN
STIMULĂRILE INIŢIATE DE COMPORTAMENTUL MOTOR AL COPILULUI.

-  ÎN ACEST FEL COPILUL PROGRESEAZĂ DE LA SIMPLE MIŞCĂRI (DE EXEMPLU

RIDICAREA BĂRBIEI LA 20 DE SĂPTĂMÂNI) PÂNĂ LA UN CONTROL POSTURAL COMPLET
(DOBÂNDIT ÎN JURUL VÂRSTEI DE 5 ANI).
 MATURIZAREA SNC ŞI DEZVOLTAREA PERCEPŢIEI

-  CHIAR IN UTERO, FETUSUL POATE PERCEPE SUNETE IAR NOU NĂSCUTUL DE 3 ZILE POATE
RECUNOAŞTE VOCEA MAMEI SALE. LA VÂRSTA DE 2 ANI, PERCEPŢIA AUDITIVĂ ATINGE NIVELUL
ADULTULUI.

-  GUSTUL ŞI MIROSUL SUNT PERCEPUTE CHIAR DE LA VÂRSTA DE NOU NĂSCUT

-  PERCEPŢIA VIZUALĂ NU ESTE TOTUŞI ATÂT DE BINE DEZVOLTATĂ LA NAŞTERE, CEEA CE CONFIRMA
PRINCIPIUL DEZVOLTĂRII CĂ NATURA ŞI ACŢIUNILE EXTERNE OPEREAZĂ ÎMPREUNĂ ÎN VEDEREA UNEI
MATURIZĂRI OPTIME.

-  ACUITATEA VIZUALĂ LA NAŞTERE ESTE FOARTE SLABA DAR LA 8 LUNI ESTE DEJA APROAPE DE CEA A
ADULTULUI

-  ÎN JURUL VÂRSTEI DE 6 ANI, DEZVOLTAREA PERCEPŢIEI PERMITE COPILULUI SĂ AIBĂ
PERFORMANŢELE AŞTEPTATE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE SARCINILE DIN MEDIUL ŞCOLAR (GRĂDINIŢĂ,
ŞCOALĂ ETC)

-  PE MĂSURĂ CE COPILUL CREŞTE APARE O INTERRELAŢIE ŞI O INTERCONDIŢIONARE ÎNTRE TOATE
ARIILE PERCEPŢIEI.
 MATURIZAREA SNC ŞI ACHIZIŢIILE LIMBAJULUI

-  DEZVOLTAREA PRELINGVISTICĂ A SUGARULUI ÎNCEPE LA CÂTEVA ORE DUPĂ

NAŞTERE.
-  LIMBAJUL COPILULUI DE 18 LUNI REFLECTĂ TENDINŢA DE A SE BAZA PE SUNETE,
VORBIND ÎN STIL TELEGRAFIC, OMIŢÂND ANUMITE CUVINTE, EXISTÂND O DEZVOLTARE
SEMNIFICATIVĂ A LIMBAJULUI RECEPTIV, COMPARATIV CU CEL EXPRESIV.
- LA VÂRSTA DE ŞCOLAR MIC ŞI DE VÂRSTĂ MEDIE, LIMBAJUL SE DEZVOLTĂ FĂRĂ A
SE MAI BAZA MAJORITAR PE SUNETE, BAZÂNDU-SE ACUM PE SEMANTICĂ, GRAMATICĂ,
COPILUL ÎNŢELEGE ACUM SENSUL FIGURAT AL UNOR EXPRESII, METAFORELE, AVÂND
CAPACITATEA DE A ÎNŢELEGE LIMBAJUL CA UN SISTEM SEPARAT DE EL ÎNSUŞI, DIN
AFARA LUI, DE SINE STĂTĂTOR.
- ÎNTRE 11/2 ANI ŞI 6 ANI COPILUL ÎNVAŢĂ ÎNTRE 5 ŞI 9 CUVINTE ZILNIC (EXISTĂ O
CAPACITATE FOARTE MARE DE A FORMA SINAPSE ÎN ARIILE DIN SNC CARE SE OCUPĂ CU
LIMBAJUL).
- DUPĂ 6 ANI, RATA FORMĂRII DE SINAPSE NOI ESTE ÎNCETINITĂ, DUPĂ ACEASTĂ
VÂRSTĂ COPIII VOR ÎNVĂŢA CU MULT MAI GREU O NOUĂ LIMBĂ, ÎNSĂ RĂMÂN LA FEL
DE RESPONSIVI ÎN A-ŞI ÎMBOGĂŢI VOCABULARUL LA ORICE VÂRSTĂ.
 DEZVOLTAREA TEMPERAMENTULUI
-  TEMPERAMENTUL SI CARACTERUL (NORMELE MORALE ŞI ETICE DUPĂ
CARE SE CONDUCE INDIVIDUL), REPREZINTĂ ELEMENTELE DE BAZĂ ALE
PERSONALITĂŢII.
-  TRĂSĂTURILE DE TEMPERAMENT SUNT OBSERVABILE ÎNCĂ DE LA NAŞTERE
-  LA COPIL NU PUTEM VORBI DE PERSONALITATE (CLASIFICĂRILE ACTUALE
NE PERMIT SĂ, VORBIM DE
PERSONALITATE ABIA DUPĂ 18 ANI)
-  ODATĂ CU ASIMILAREA NORMELOR MORALE ŞI A REGULILOR DE
CONDUITĂ, PUTEM PUNE CHIAR DE LA 5-6 ANI CĂ VIITORUL ADULT VA AVEA
TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE DE TIP.
-  AŞADAR, PERSONALITATEA ÎNCEPE SĂ SE CREIONEZE ÎNCĂ DE LA ACEASTĂ
VÂRSTĂ. NOI O VEDEM CUM SE DEZVOLTĂ DAR NU PUTEM AFIRMA ÎNCĂ
EXISTENŢA UNEI TULBURĂRI DE PERSONALITATE (PSIHOPATII), DECÂT DUPĂ
VÂRSTA DE 18 ANI.
 PRINCIPIILE DEZVOLTĂRII TEMPERAMENTULUI

-  FIECARE COPIL SE NAŞTE CU UN MODEL SPECIFIC AL REACŢIILOR

COMPORTAMENTALE. ACESTE TRASATURI SE VOR PUTEA DISTINGE PE PARCURSUL
ÎNTREGII VIEŢI .

-  LA FEL CA ALTE ARII ALE DEZVOLTĂRII, DEZVOLTAREA TEMPERAMENTULUI POATE

FI STIMULATĂ SAU INHIBATĂ DE FACTORI EXTERNI, INCLUZÂND INTERACŢIUNILE CU
MEDIUL FAMILIAL, CULTURAL, ŞI INFLUENŢELE FACTORILOR DE MEDIU

-  SPRE DEOSEBIRE DE CELELALTE ARII ALE DEZVOLTĂRII TRĂSĂTURILE

TEMPERAMENTULUI AU ÎN MOD SPECIAL PUTERNICE CONOTAŢII POZITIVE SAU
NEGATIVE PRIN EXAGERAREA INFLUENŢELOR SOCIOCULTURALE ASUPRA EXPERIENŢEI
UNUI COPIL ÎN PLIN PROCES DE CREŞTERE.

-  STELLA CHESS ŞI ALEXANDER THOMAS AU CONSTATAT CĂ, TRĂSĂTURILE

TEMPERAMENTALE LA COPIL SE POT OBSERVA ÎNCĂ DE LA SUGAR ŞI COPILUL MIC, ELE
MENŢINÂNDU-SE CEL PUŢIN PÂNĂ LA VÂRSTA ADOLESCENŢEI.
 IMPLICAŢIILE PRACTICE ALE DEZVOLTĂRII TEMPERAMENTULUI

-  NOU NĂSCUTUL CU UN PLÂNS ASERTIV ENERGIC REŢINE ATENŢIA PRIN REACŢII

EMOŢIONALE MULT MAI INTENSE

-  ÎN PRIMA COPILĂRIE POT FI OBSERVATE UNELE TRĂSĂTURI TEMPERAMENTALE ÎN

JOCUL COPILULUI.

-  UN TEMPERAMENT „VERBAL" APARE CA „STRĂLUCITOR" („COPILUL MEU ÎMI PUNE O

MULŢIME DE ÎNTREBĂRI"). MATURITATEA COGNITIVĂ A UNUI COPIL CU TRĂSĂTURI"NON
VERBALE" ALE TEMPERAMENTULUI (COPILUL „TĂCUT") ESTE FRECVENT SUBESTIMATĂ.

-  PE MĂSURĂ CE COPILUL CREŞTE TRĂSĂTURILE TEMPERAMENTALE INFLUENŢEAZĂ

SUCCESUL ŞCOLAR.

-  UN ALT ASPECT ESTE LEGAT DE TRĂSĂTURA „VERBALĂ" SAU „NON VERBALĂ", LA UN
TEMPERAMENT VERBAL FIIND MULT MAI UŞOR DE RECUNOSCUT NECESITATEA UNUI
TRATAMENT PSIHIATRIC ( DACĂ ESTE CAZUL) DECÂT LA NON VERBAL.

-  ÎN CEEA CE PRIVEŞTE SUICIDUL, ÎN PERIOADA DE PREADOLESCENTĂ, CEI CU

TRĂSĂTURI DE TEMPERAMENT VERBAL ÎŞI POT EXPRIMA PROBLEMELE SERIOASE,
EXISTÂND POSIBILITATEA UNUI TRATAMENT PSIHIATRIC MULT MAI ADECVAT ŞI ACORDAT
LA TIMP, SPRE DEOSEBIRE DE CEI CU TRĂSĂTURI DE TEMPERAMENT DE TIP NON VERBAL.
 DEZVOLTAREA COGNITIVĂ

-  DEZVOLTAREA COGNITIVĂ A COPILULUI INCLUDE TOATE PROCESELE

CARE CONDUC CĂTRE MATURIZAREA ACTIVITĂŢII LOR MENTALE

-  JEAN PIAGET EXPLICĂ MATURIZAREA COGNITIVĂ FOLOSIND UN MODEL

BIOLOGIC PE „SCHEME“

-  PENTRU A STRUCTURA FIECARE „SCHEMĂ" COPILUL FOLOSEŞTE DOUĂ

PROCESE COMPLEMENTARE: ASIMILAREA ŞI ACOMODAREA .

-  CONFORM TEORIEI LUI PIAGET, DEZVOLTAREA COGNITIVĂ SE

DESFĂŞOARĂ ÎN ETAPE (STADII), FIECARE AVÂND LOC ÎNTOTDEAUNA ÎNTR-
O ANUMITĂ ORDINE (INVARIABIL).
 PRIMUL STADIU, „STADIUL SENZOMOTOR“:

-  DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA DOI ANI

-  COPILUL ÎŞI FOLOSEŞTE SIMŢURILE ŞI ACTIVITATEA PENTRU A EXPLORA MEDIUL

ÎNCONJURĂTOR.
AL DOILEA STADIU, „STADIUL PREOPERAŢIONAL"

-  DUREAZĂ DE LA 2 LA 7 ANI

-  COPILUL DEVINE INTUITIV, ANTICIPÂND EXPERIENŢELE AL TREILEA STADIU, „FAZA

CONCRET-OPERAŢIONALĂ"

-   ÎNTRE 7 ŞI 11 ANI

-  SE CARACTERIZEAZĂ PRIN CAPACITATEA DE A GÂNDI LOGIC ŞI ÎNTR-UN MOD ORGANIZAT.

-  LA SFÂRŞITUL ACESTUI STADIU, LA VÂRSTA DE 11 ANI, COPILUL DEZVOLTĂ CAPACITATEA

GÂNDIRII ABSTRACTE.
 ADOLESCENŢĂ

- OPERAŢIUNILE FORMALE APAR CA IDEI ABSTRACTE

- APARE UN FENOMEN INTERESANT, AL „PUBLICULUI IMAGINAR"
- ÎMBINĂ EGOCENTRISMUL CU CAPACITATEA DE A ABSTRACTIZA PROBLEMELE ŞI
NELINIŞTILE ADOLESCENTULUI CĂ ESTE ÎN CENTRUL ATENŢIEI, CĂ TOATĂ LUMEA ESTE „CU
OCHII PE TOT CE FACE EL ÎN PUBLIC
LEON VYGOTSKY FOLOSEŞTE O ÎNCADRARE SOCIO-CULTURALĂ PENTRU A DESCRIE
MATURIZAREA COGNITIVĂ
CONFORM TEORIEI LUI VYGOTSKY, SUGARUL ARE O BAZĂ COGNITIVĂ INSTINCTIVĂ
CARE INCLUDE O OARECARE MEMORIE DE BAZĂ ŞI O OARECARE CAPACITATE DE
PERCEPŢIE.

-  PÂNĂ LA VÂRSTA DE 2 ANI COPILUL PUR ŞI SIMPLU DEZVOLTĂ O CUNOAŞTERE PRIMITIVĂ
PRIN INTERACŢIUNEA CU MEDIUL ÎN CARE TRĂIEŞTE

-  DUPĂ VÂRSTA DE 2 ANI, VYGOTSKY IMAGINEAZĂ MATURIZAREA COGNITIVĂ CA O

ACHIZIŢIONARE A UNOR ABILITĂŢI CARE, PE RÂND, MODELEAZĂ REPREZENTĂRILE LOR
MENTALE

-  LIMBAJUL ESTE PRINCIPALUL INSTRUMENT ÎN MATURIZAREA COGNITIVA

 MODELUL PROCESĂRII INFORMAŢIILOR FOLOSIT PENTRU
EXPLICAREA DEZVOLTĂRII COGNITIVE

-  POTRIVIT ACESTUI MODEL, COPILUL FOLOSEŞTE PATRU

STEREOTIPII ALE DEZVOLTĂRII COGNITIVE:

-  PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR DIN MEDIUL ÎN CARE TRĂIEŞTE

COPILUL RESPECTIV;

-  CODIFICAREA INFORMAŢIILOR ÎN CADRUL UNUI SISTEM MENTAL

DE SIMBOLURI;

-  ÎNREGISTRAREA ACESTORA ÎNTR-UN MODEL AL SEMNIFICAŢIILOR

PROPRIU - ZISE PENTRU CUNOAŞTEREA MEDIULUI EXTERN;

-  DECODIFICAREA FINALĂ CÂND SE PUNE PROBLEMA SOLUŢIONĂRII

UNEI CERINŢE, SARCINI.
 SEMNE ALE INTARZIERII IN DEZVOLTAREA COGNITIVA A
COPILULUI.

- LA TREI LUNI, COPILUL NU SE UITA LA FETELE OAMENILOR.

- ESTE NEOBISNUIT DE TACUT.
- TINE PUMNII STRANSI.
- NU PARE SA TE RECUNOASCA.
- NU VOCALIZEAZA.
- NU URMARESTE CU PRIVIREA ACTIUNILE.
- NU ESTE SPERIAT DE ZGOMOTELE PUTERNICE.
- NU POATE STA LOCULUI.
- APAR PROBLEME NEOBISNUITE- REFUZUL NEJUSTIFICAT- IN
CEEA CE PRIVESTE MANCAREA.
- POZITIA CORPULUI ESTE PREA RIGIDA SAU PREA MOALE.
 DEZVOLTAREA SOCIALĂ
PROCESUL PRIN CARE COPILUL ÎŞI FORMEAZĂ IMAGINEA DE SINE, FĂCÂND
LEGĂTURA ÎNTRE CUNOŞTINŢELE PE CARE LE ARE DESPRE SINE ŞI EXPERIENŢELE
CU CEILALŢI

EXISTĂ PATRU FAZE DISTINCTE ÎN PROCESUL DE MATURIZARE GENERALĂ:

O PERIOADĂ A ATAŞAMENTULUI - PÂNĂ CÂND COPILUL ÎŞI DESCOPERĂ „ŞINELE";

O PERIOADĂ DE AUTOCUNOAŞTERE - CÂND COPILUL ANALIZEAZĂ PROPRIILE

SCHIMBĂRI;

O PERIOADĂ DE OBSERVARE A CELORLALŢI, DE EXPECTATIVĂ, CÂND COPILUL

APLICĂ CUNOŞTINŢELE SALE DESPRE SINE PE ADULŢI ŞI ANTURAJ;

O PERIOADĂ A ADEVĂRATELOR PRIETENII ŞI A ORIENTĂRII PE ANTURAJ (PE

GRUP).
 DE OBICEI, COPIII CU FORME DE ATAŞAMENT INADECVATE SAU
DEZORGANIZATE AU PROBLEME ÎN DEZVOLTAREA SENTIMENTELOR FAŢĂ
DE CEILALŢI SI CARE SUNT ABSOLUT NECESARE ÎN VEDEREA
DEZVOLTĂRII RELAŢIILOR SOCIALE ULTERIOARE.
JOHN BOWLBY, CARE A INTRODUS TERMENUL DE „ATAŞAMENT"
DESCRIE ACEST PROCES ÎN 4 ETAPE:
1. O PERIOADĂ A PREATAŞAMENTULUI - ÎN PRIMELE 6 SĂPTĂMÂNI;
2. FAZA DE CONSTRUIRE A ATAŞAMENTULUI - CARE SE ÎNTINDE
PÂNĂ LA 8 LUNI – APOI BEBELUŞUL POATE PREFERA CA O ANUMITĂ
PERSOANĂ SĂ-I ACORDE ÎNGRIJIRILE;
3. URMEAZĂ O FAZĂ CLARĂ A ATAŞAMENTULUI;
4. DUPĂ 2 ANI, COPILUL CARE A BENEFICIAT DE UN „ATAŞAMENT
SECURIZANT" A ÎNVĂŢAT 3 LUCRURI DESPRE SINE ŞI DESPRE CEILALŢI:
ÎNCREDEREA, RECIPROCITATEA ŞI RELAŢIA CAUZĂ - EFECT (FAPTUL CĂ
UN ANUMIT COMPORTAMENT ARE ANUMITE REZULTATE ÎN CEEA CE-I
PRIVEŞTE PE CEILALŢI).