Curs Pediatrie

A fi mama este cel mai frumos lucru in viata unei femei si in sanul unei familii.
Dar oare cum este sa nu fii mama?
In momentul in care o femeie devine mama sau este mama “in devenire” , sufletul ei
se incarca de sentimente si emotii, de acele trairi afective intense , ganduri, amintiri din
propria-i copilarie sau chiar temeri.
O bucurie foarte mare este sa fii mama.
Iar daca vorbim despre avantaje, unul dintre ele si cel mai realist, ar fi acela ca o
mama, toata viata are parte de iubirea propriului copil- de o iubire neconditionata.
Ma simt de parca m-as fi nascut cu suflet de mama.
Un suflet de mama a dat nastere altuia.
De noi,femeile, depind aceste mici suflete.
as princ tamas simona bogdana 1

Activitatea asistentei medicale pediatre se bazeaza pe principiile cresterii si
dezvoltarii, acestea permitindu-I sa ajute copilul sa se adapteze la schimbarile interne si
externe care-I insotesc diferitele etape ale vietii.
Nevoile unui copil – de securitate, dragoste, confort – sunt manifestate diferit de adult
si exprimate in concordant cu gradul lui de dezvoltare.
Cresterea si dezvoltarea sunt procese ordonate si previzibile care incep de la conceptie

si continua pina la moarte.
Fiecare stadiu de dezvoltare se caracterizeaza printr-un ritm si comportamente propii
fiecarui individ.
Cunoasterea si intelegerea procesului de crestere si dezvoltare permit planificarea

interventiilor pentru promovarea sanatatii.
FACTORII CARE INFLUIENTEAZA CRESTEREA SI DEZVOLTAREA
- Conditii prenatale

o Cresterea si dezvoltarea fatului depind de starea de sanatate a mamei, de virsta
acesteia, de consumul de tutun, alcool, drguri, alimentatie
- Familia
o Asigura securitatea fizica si psihica
o Sustine dezvoltarea sociala si afectiva
o Promoveaza invatarea diferitelor roluri si comportamente

o Da informatii despre lume si societate
- Nutritia
o O alimentative adecvata determina satisfacerea nevoilor fiziologice si
dezvoltarea ulterioara
- Odihna, somnul, activitatiile fizice
- Experienta de viata si procesul de invatare
- Mediu
o Clima
o Conditiile de locuit
o Situatia economica
ETAPELE CRESTERII SI DEZVOLTARII
PERIOADA CARACTERISTICI MAI IMPORTANTE

Intrauterina
- Perioada embrionara 1-3 luni - Corespunde organogenezei

- Perioda fetala 3-6 luni
- Se produce dezvoltarea de baza a unor
sisteme si aparate, a capacitatii
functionale
- Apar primele miscari active percepute
de mama la 4 ½ luni
- 6-9 luni
- Dezvoltarea sistemului nervos central

si a centrilor respiratorii
- Cresterea in lungime si greutate
- La sfirsitul acestei perioade fatul este
capabil sa treaca la viata extrauterina
Nou nascut 0-30 zile - Creste in prima luna cu aproximativ 4
cm
- In a zecea zi atinge greutatea de la
nastere in primele zile avind loc
scaderea fiziologica
- La sfirsitul lunii prezinta o crestere a
greutatii cu aproximativ 750 g
- Sunt prezente reflexele arhaice
 Deglutitie
 Supt
 Orientare
 Moro - reflexul de
tresarire
 De apucare
 De extensie a capului
- Reactioneaza la stimuli senzoriali

- Plinsul este un mijloc de comunicare
 Discomfort
 Foame
 Sete
Sugar 1-12 luni - Se produce o crestere fizica, cognitive
si psihosociala in ritm rapid
- Se trece de la un comportament reflex
la unul constient
- Progrese in ceea ce priveste

motricitatea si coordonarea miscarilor
ajungind la 1 an sa se aplece, sa se
ridice
- Progrese auditive si vizuale
- Dezvoltarea limbajului
Copil mic 1-3 ani - Mobilitatea crescuta – urca si coboara
scarile cu usurinta
- Motricitatea fina ii permite sa
deseneze
- Gindirea egocentric e inlocuita cu

gindirea intuitiva
- Stie care comportament se pedepseste
si care se recompenseaza
- Vocabulary imbunatatit
- Numste culoril, partile corpului

- Construieste fraze
- Cauta contacte sociale
- Trece de la jocul asociativ la cel
cooperative
- Lungimea de la nastere se dubleaza la
4=5 ani
- La 6 ani cintarete aproximativ 20 kg
Solar 6-14 ani - Dupa 6-7 ani apare dentitia definitiva
- Au loc transformari comportamentale

de personalitate
- Sunt solicitate memoria , atentia,

gindirea, auzul

PRIMELE INGRIJIRI CE SE ACORDA NOU-NASCUTULUI
- Primele ingrijiri ce se acorda nou – nascutului sunt

o Permeabilizarea cailor respiratorii superioare
o Legarea, sectionarea si pansarea cordonului ombilical
o Aprecierea starii fatului la nastere
o Profilaxia oftalmiei gonococice
o Observarea aspectului, comportamentului si eventualelor malformatii
o Stabilirea sexului
o Masurarea si cintarirea
o Stabilirea sexului

o Stabilirea identitatii
o Ingrijirea tegumentelor
o Infasarea
Dupa expulzie , fatul va fi asezat pe un cimp steril pentru a I se acorda primele ingrijiri,
manevrele efectuindu-se cu multa blindete
Etape de executie Timpi de executie

Aspirarea secretiilor din nas - Se introduce in cavitatea bucofaringeana o sonda
si din gura Nelaton numarul 12-14
- Se aspira secretiile inainte de instalarea primei respiratii

Pensarea si sctionarea - Se aplica 2 pense hemostatice, prima la 10-15 cm de la
cordonului ombilical insertia abdominal a ombilicului, iar a doua inspre
vulva parturientei
- Se sectioneaza cordonul ombilical cu forfeca
chirurgicala
- Se ligatureaza cordonul cu fir rezistent de in , cinepa

sau matase, fiert , mai intii circular la 2 cm deasupra
insertiei abdominal a cordonului , incrucisind firele de
2 ori, dupa care protejind copilul cu o mina se taie cu
foarfecele chirurgical curb cordonul la 1 cm deasupra
ligaturii
- Cu cele doua capete de fir libere se face un al doilea
nod de siguranta , peste suprafata bontului, dupa care se

sectioneaza firele – ligatura in dop de sampanie
- Se tamponeaza bontul cu betadina
Pansarea bontului ombilical - Se aplica comprese sterile din tifon, crestate pe una din
parti pina la jumatate
- Se aplica un strat nu prea gros pentru a nu impiedica
mumificarea cordonului ombilical
- Se trage o fasa peste pansamentul ombilical

- Pansamentul ombilical va fi controlat fecvent in
primele 24 de ore dupa nastere pentru a depista o
eventual hemoragie
Aprecierea starii fatului la - Se vor urmari si evalua cele 5 simptome ale scorului
nastere APGAR notindu-se cu o, 1 sau 2 puncte ritmul cardiac,
respiratia, tonicitatea muscular, reflexele de iritatie,
coloratia tegumentelor

Scor 0 1 2
Respiratii/min 30-60 60-80 >80 sau
perioade
de apnee
Tiraj toracic Absent Observabil Mijlociu
pina la
puternic
Cianoza Absenta La La
respirarea respirarea
de aer de oxigen
40%
Geamat Absent E aude cu Se aude
axpirator stetoscopul fara
stetoscop
Murmur Clar Diminuat Abia
vezicular perceptibil
Scor > 8 = probabilitate mare de deces

Scor = 7 = pronostic rezervat
Scor < 6 = pronostic bun
- Nou nascutul cu scorul sub 7 necesita masuri de

reanimare
Prevenirea oftalmiei - Se indeparteaza secretiile palpebrale si oculare cu
gonococice ajutorul compreselor sterile umezite cu solutie de ser
fiziologic sau musetel
- Se instileaza dupa metoda Crede in fundurile de sac

conjunctival picaturi de solutie proaspata de nitrat de
argint 1%
- Dupa instilare pleoapele sunt usor masate, in sens
circular, dupa care se sterg ochii cu ser fiziologic steril
Examinarea sumara a n.n - Se stabileste sexul
- Se cerceteaza integritatea organismului pentru
descoperirea eventualelor malformatii vizibile
Determinarea datelor - Se masoara cu pediometrul
antropometrice

- Se masoara circumferinta capului, toracelui,
abdomenului cu centimetrul
- Se cintareste
Stabilirea identitatii - Se fixeaza nou nascutului o bratara sau un colier ca

mijloc de identificare pe care se inscriu datele
masuratorilor
Ingrijirea tegumentelor - Se usuca tegumentele prin tamponare intr-un scutec

cald

- Se indeparteaza numai surplusul de vernix caseos,
aceasta avind rolul unui invelis protector impotriva
infectiilor si a pierderilor de caldura
Infasarea - Se infasa in scutece sterile , incalzite
Transportul la sala de - Se transporta cu blindete in conditii de protectie

nastere termica
- Se aseaza in pat , in salonul de nou-nascuti
INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI CU ASFIXIE
- Este o stare patologica de oxigenare insuficienta a tesuturilor care in lipsa unor

ingrijiri energice evolueaza spre moarte

- Cauze
o Imaturitatea sistemului nervos
o Hemoragii cerebrale
o Obstructia cailor respiratorii prin aspirarea de lichid amniotic, mucozitati,
meconiu
o Malformatii congenitale pulmonare
o Tulburari ale centrilor nervosa prin actiunea sedativa a medicatiei administrate
parturientei
o Nasterea prelungita
Acordarea ingrijirilor necesare in Tehnici de efectuat

Apnea tranzitorie - Se dezobstrueaza caile respiratorii
- Eliberarea cailor respiratorii de prin aspirarea mucozitatilor si
secretii secretiilor
- Ameliorarea functiei respiratorii - Se va evacua continutul gastric prin
gavaj
- Se efectueaza masaj toracic

- Se aseaza in pozitie decliva
Asfixia albastra - Este asezat in pozitie decliva pe
- Eliberarea calior respiratorii cimpuri sterile si incalzite
- Ameliorarea functiei respiratorii - Se dezobstrueaza caile respiratorii
prin aspirarea mucozitatilor si
secretiilor
- Se face respiratie artificial
- Se administreaza oxygen

Asfixia alba - Se aseaza nou- nascutul pe cimpuri
sterile incalzite incalzite, in pozitie
propice intubatiei endotraheale
- Asistenta ajuta medical la efectuarea
intubatiei
- Se adapteaza un insuflator manual,
efectuind 30-35 insuflatii de aer
amestecat cu oxygen
- Se efectueaza masaj cardiac extern,
efectuind o infundare de 10-20 mm
- Se cateterizeaza artera sau vena
ombilicala sau se abordeaza o vena
epicraniana pentru a se fixa pozitia
venei
- Copilul reanimt va fi urmarit prin
monitorizarea functiilor vitale pe
monitor
INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI LA SALON
- Trebuie realizata astfel in cit sa-I stimuleze crestere si dezvoltarea , sa-i creeze
climatul necesar adaptarii cit mai rapide la viata extrauterina
- In ingrijirea nou-nascutului trebuie urmarite urmarite unele obiective prioritare, legate
de deficientele functionale specific acestei , de alimentare

- Se impun cunoasterea si recomandarea rolului deosebit de pozitiv al mamei in reusita
dezvoltarii ulterioare a copilului si acordarii ingrijirilor sale
Obiective Etape de executie

Asigurarea conditiilor de mediu in scopul - Se repartizeaza nou nascutul in sectia de
- Prevenirii infectiilor nou nascuti
- Stimularii cresterii si dezvoltarii
- Prevenirii complicatiilor
determinate de aspirarea secretiilor
nazo-faringiene sau a varsaturilor
- Se respecta normele de profilaxie a

infectiilor intraspitalicasti
- Se asigura conditiile optime de
microclimat : temperature, umiditate,
luminozitate, aerisire
- Se asigura patul cu lenjerie curate si
incalzita
- Va fi culcat in decubit lateral care se
schimba la 2-3 ore
- Se supravegheaza regiunea oro-nazala

pentru a se inlatura eventualele
mucozitati care se pot scurge
Observarea clinica generala a nou - Se dezbraca nou nascutul, se controleaza
nascutului pentru pe toate partile corpului, observindu-se
- Depistarea malformatiilor eventualele anomalii
congenitale

- Se controleaza cavitatea bucala, calea
libera a esofagului
- Se controleaza deglutitia
- Depistarea unor deficient
- Se controleaza regiunea anala
functionale
 La nivelul aparatului respirator
- Se urmaresc cu foarte mare atentie ritmul
respirator, amplitudinea, frecventa
- Se va obsrva respiratia copilului la
interval de maxim 3-4 minute
- Se vor urmari tegumentele pentru a
 La nivelul cardiovascular recunoaste crizele de cianoza
- Se va urmari daca exista reflexe de

deglutitie sau de supt
 La nivelul tubului digestive
- Se vor urmari scaunele in primele 24 de

ore
 La nivelul sistemului nervos

- Se va urmari tonusul muscular, daca se
observa hipotonie sau atonie muscular se
va atentiona medical
- Se va urmari reactia copilului la lumina,

zgomote, presiunea tegumentelor prin
aplicare de obiecte calde sau reci
- Se va efectua reflexul Moro, analizindu-

se raspunsul copilului

Masurarea functiilor vitale si vegetative - Se vor efectua la indicatia medicului
ATENTIE!!! Instalarea deficientelor

functionale pe aparate se poate face rapid ,
iar rolul asistentei medicale este de radar in
depistarea acestor semnale de alarma
Recunoasterea modificarilor fiziologice - Va fi cintarit si masurat zilnic pentru
tranzitorii aprecierea somatic
- Scaderea fiziologica in greutate
- Se va cintari zilnic pentru a se aprecia cit

scade in greutate si durata scaderii curbei
ponderale
- Se observa culoarea tegumentelor icterica

- Icterul fiziologic

- Intensitatea scazuta arata debutul
icterului
- Coloratia urinei, a scaunului
- Starea generala a nou nascutului
- Criza hormonala
- Se observa zona mamara si urogenitala
intre a 2 si a 6 zi, in cazul aparitiei unor
modificari se pot aplica comprese
umezite pe sinii tumefiati si se asigura
igiena zonei urogenitale
- Descuamatia fiziologica
- Pentru indepartarea descuamatiei se

asigura igiena normal a tegumentelor
Recunoasterea unor boli specific perioadei - Se vor semnala aparitia si accentuarea

neonatale polipneei, prezenta semnelor de greutate

in respiratie
- Se va atrage atentia medicului daca
copilul prezinta adinamie, geamat, tipat
cerebral, crize de agitatie – sindrom
neurovascular
- Se va atrage atentia in caz de aparitie a
trismusului – copilul nu mai poate suge –
ziua 5 pina in a 12 – symptom al infectiei
tetanice
- Se vor recunoaste simptomele infectiei
aparatului respirator, digestive
- Se vor semnala aparitia culorii icterice a
tegumentelor de intensitate mare, cu
debut rapid la 2-3 ore de la nastere ,
culoarea urinei, starea generala alterata –
boala hemolitica a nou nascutului
Ingrijirea tegumentelor nou nascutului - Inaintea caderii bontului ombilical

tegumentele se curate cu atentie, cu
comprese de tifon, ungindu-se apoi cu
ulei de parafina
- Se face zilnic baia partial insistind in
regiunea fesiera, genital, a plicilor
inghinale, evitindu-se zona ombilicala
- Dupa caderea bontului ombilical se

efectueaza la 2-3 zile baia generala

Asigurarea igienei lenjeriei - Se va schimba de cite ori este nevoie
Alimentarea nou nascutului - Se recomanda aducerea nou nascutului
sanatos la sinul mamei cit mai devreme
in primele 24 ore
- In prima zi cite 5 minute la interval de 2-
3 ore, apoi 10 minute, ca incepind cu a 5
zi sa stea cite 20 minute la fiecare masa
- Mama va fi invatata cum sa alimenteze

copilul
Ingrijirea plagii ombilicale - Cordonul ombilical se mumifica la 6-8
- Inaintea caderii bontului ombilical zile dupa nastere

- Va fi controlat de mai multe ori pe zi
- Va efectua pansamentul ombilical
- In caz de infectii – gangrene

umeda
-Asistenta va controla evolutia bontului,

va aprecia mirosul care se amana din
plaga, starea generala a nou nascutului
ATENTIE!!!! Termometrizare
- Va observa tumefierea bontului, cu
inmuierea consistentei acestuia, mirosul
fetid care se emana din plaga
- Dupa caderea bontului ombilical – - Va efectua toaleta cu apa oxigenata
cicatrizarea survine in decurs de - Va atinge bontul cu pansament innmuiat
12-15 zile in tincture de iod
- Va introduce un praf de sulfamida in
plaga
- Va aplica compresa sterile de tifon
- Va fixa comresa cu fasa
In caz de infectii ca - Se vor aprecia fundul, marginile plagii,
- In blenoragie ombilicala tesutul cellular subcutanat si tegumentele
din zona periombilicala
- Se aplica pansament steril si se fixeaza
cu fasa pina la cicatrizare
- Se observa secretia seroasa sau purulenta

pe fundul plagii
- Va efectua toaleta zilnica cu apa
oxigenata
- Va atinge plaga cu nitrat de argint 1-2%
- Granulom
- Va aplica pansament steril

- Va observa secretia seroasa sau
mucopurulenta din plaga
- Va efectua toaleta cu apa oxigenata
- Dupa curatirea plagii se va observa
prezenta unui mugure rosiatic pediculat
cu suprafata zemuinda
- Omfalite - Va atinge mugurul cu solutie de nitrat de
argint 5%
- Va aplica poi pansament steril cu alcool
70 grede
- Va observa secretia purulenta din plaga
cu inflamatia tesuturilor din jur
- Va anunta medical si va aplica
tratamentul recomandat
- Va aplica peste plaga pansament inmuiat
in alcool 5%
Ingrijire plagii ombilicale se efectueaza
partial in sectia de nou nascuti dar se
continua la domiciliu copilului
PREGATIREA MAMEI IN VEDEREA ALAPTARII
Laptele de mama este alimental ideal pentru copil.

El reprezinta un dar unic al naturii, care a fost decisive pentru supravietuirea
omenirii. El este inca decisiv pentru cei mai multi copii ce se nasc anul pe lume. El este
absolute la fel pentru toti, fie saraci, fie bogati.
In decursul timpului nu s-a schimbat nimic din capacitatea biologica a mamelor de a
alapta.

Alaptarea amelioreaza comportamentul psihoafectiv al sugarului. Contactul strins al
mamei cu copilu in timpul alaptarii creeaza o legatura psihica intre ei, favorabila de incredere
reciproca.
Asistenta medicala are datoria de a contribui la educarea mamelor ca sa-si alapteze
copii.
Obiective Interventiile asistentei

Pregatirea psihica a mamei in vederea - Se dicuta cu mama
alaptarii - Se vor arata efectele positive ale
alimentatiei in dezvoltarea copilului
- Se vor arata efectele favorabile ale
alaptarii asupra involutiei uterine dupa
nastere si a prevenirii obezitatii
- Se vor inlatura factorii, elementele care
ar putea creea emotii negative asupra
mamei
Pregatirea sinilor pentru alaptare prin Cel mai bun stimulant al secretiei lactate este
golirea sinilor
- Stimularea secretiei lactate - Se va aduce copilul la sinul mamei cit
mai repede posibil in primele 24 de ore
dupa nastere

- Prevenirea incidentelor
- Se va lasa copilul sa suga cit mai des –

metoda alaptarii la cerere cu respectarea
repausului nocturn
- Se vor expune sinii cit mai mult la aerul
camerei
- Ritmul circadian al suptului se regleaza
de la sine dupa circa 4 saptamini
- Se va explica mamei inca inaintea
nasterii ca trebuie sa efectueze masaj al
mamelonului
- Igiena mameloanelor se face cu apa fara

sapun
- Se vor sterge cu un prosop mai aspra
mameloanele trebuie stoarse pentru a
mentine permeabilitatea canalelor
galactofore
- In cazul aparitiei ragadelor
mameloanelor se acopera cu un ungvent
si apoi cu o compresa sterile, laptele se
da muls copilului
Asigurarea dietei mamei care alapteaza - Se va asigura mamei un regim echilibrat

- Nu se recomanda cura de slabire
- Consumul alimentelor se va face in
cantitati mici si dese
- Ratia de lichide va fi crescuta cu 700-
800 ml/zi fata de normal
- Evitarea administrarii substantelor - Nu se vor administra mamei care
care pot trece prin lapte alapteaza medicamente decit la
prescriptia medicului
- Se va educa mama privind rolul nociv al
nicotinei,
alcoolului asupra evolutiei copilului
Alaptarea copilului - Copilul se va schimba cu scutece curate

- Asigurarea conditiilor de igiena - Se va imbraca mama cu un halat curat
necesare - Se va aplica masca de tifon pe fata
- Asigurarea pozitiei confortabile
pentru alaptare
- Se va spala pe miini
- Se va efectua igiena sinilor
- Se vor stoarce si se observa primele
picaturi de lapte
- Dupa nastere pozitia pentru alaptat va fi
in decubit lateral

- Dupa citeva zile va sta pe scaun
Alimentatia propiu-zisa - Mama va pune copilul la sin
- Daca doarme va fi trezit

- Mama va observa daca are sufficient
lapte
- Copilul va fi lasat sa suga pina cind se
- Favorizarea eructatiei satura
- Dupa supt mama ridica usor copilul in
brate, capul va fi sustinut
- Se va tapota usor, asteptind eructatia

Asigurarea repausului dupa alaptare - Va infasa copilul
- Va culca copilul usor in pat in decubit
lateral sting 10-15 minute, apoi drept
- Va urmari copilul in permanenta spre a

observa eventualele regurgitari,
varsaturi, colici abdominal, scaune
postprandiale
Efectuarea igienei sinilor - Mama va spala sinii cu apa si ceai de
musetel
- Daca copilul nu a supt tot laptele din
ambii sini , mama va extrage manual sau
cu pompa de mulgere

- Dupa alaptare se recomanda mamei un
repaus de 15-20 minute
- Pe areola mamara expusa la aer se va
aplica lanolina sau vaselin, inclusive pe
mameloane
EFECTUAREA VACCINARII B.C.G.
Vaccinul BCG (vaccin antituberculos) se face obligatoriu tuturor nou-nascutilor, la noi in tara,
fiind inclus in programul national de vaccinari. Vaccinul B.C.G (sigla bacilului lui Calmette si
Guerin, inventatorii vaccinului) a fost fabricat plecand de la o cultura de bacili
Mycobacterulm tuberculosis bovis, de aceea intra in categoria de "vaccin viu atenuat".
Vaccinul B.C.G permite obtinerea unei imunitati durabile fata de tuberculoza. El mai este
utilizat si ca imunostimulant in anumite boli maligne (cancer de vezica sau leucemie).
Vaccinul BCG – scurta istorie
Istoria vaccinului antituberculos incepe cu anul 1908, cand Albert Calmette si veterinarul

Camille Guérin incep sa lucreze la obtinerea lui, pornind de la un tip de Mycobacterium bovis
patogen izolat dintr-o leziune de mastita tuberculoasa a unei vaci. Prin reinjectari la fiecare 3
saptamani, timp de 13 ani pe animale, ei au descoperit ca bacilul isi pierdea virulenta,
pastrandu-si insa capacitatea imunogena.
Vaccinul antituberculos cu bacil tuberculos bovin atenuat a inceput sa fie folosit pe oameni in
anul 1921, sub denumirea de vaccin BCG (prescurtare de la bacilul atenuat, numit bacil
Calmette-Guerin). Folosirea lui incepe sa se practice rapid pe scara larga.
Din pacate, in 1930 se produce un accident teribil la Lübeck, unde 25% din cei 251 de copii

vaccinati mor de tuberculoza. Se pare ca ei au fost vaccinati cu un lot de vaccin BCG
contaminat accidental in laborator cu bacili tubesculosi virulenti.
Accidentul este urmat de procesul lui Calmette, in care vaccinul BCG a fost incriminat drept
cauza a deceselor copiilor. Eroarea a fost eventual descoperita, iar vaccinul BCG a fost
reabilitat.
TEHNICA INGRIJIRII COPIILOR PREMATURI
- criterii de definire a prematurului
o criteriul temporal – virsta de gestatie mai mica de 37 saptamini
o greutatea la nastere mai mica de 2500 g cu cele 4 grade de prematuritate

- gradul I=2000-2500 g
- gradul II=1500-2000 g
- gradul III=1000-1500 g
- gradul IV=sub 1000 g

o criterii morfologice + neurologice
o dezvoltare incompleta a functiilor organismului
o lungimea prematurului este sub 47 cm
o perimetrul cranian sub 33 cm, cel toracic sub 30 cm
o capul este mic, de forma sferica, fontanelele sunt larg deschise
o fruntea incretita, fata mica, gura deschisa

o torace mic, abdomen mare , evazat
o tesut adipos subcutanat foarte slab dezvoltat
o este acoperit abundent cu lanugo
o dorm mult, miscarile sunt lente, glasul slab
o tulburarile de respiratie sunt evidente si starile de apnee mai frecvente
o este tahicardic cu 140-160 de pulsatii/min
o hemoglobina scazuta
o sistem nervos slab dezvoltat
o termoreglarea este imperfecta, prezinta tendinta permanenta la racire
o rezistenta la infectii este redusa

- prematuritatea se inscrie pe primul loc al morbiditatii si mortalitatii perinatale
- ingrijirea , asistenta si supravegherea impune
o o buna cunoastere a particularitatilor sale morfo-functionale si fiziopatologice
o asigurarea celor mai bune conditii de evitare a riscurilor de imbolnavire
o asigurarea mediului optim necesar recuperarii handicapului biologic
- in ordine cronologica de la nastere prematurului se impun urmatoarele gesturi
o la nastere
 incubator incalzit alaturi de sala de travaliu
 corpul in pozitie decliva cu capul mai jos
 aspirarea secretiilor nazofaringiene cu sonde Nelaton nr 12-14
 ligatura cordonului ombilical si sectionarea se face la 2-5 minute dupa
incetarea pulsatiilor , pentru a se asigura trecerea la fat a unei cantitati
de 50-60 ml singe in plus din placenta
 scutece sterile , calde in care va fi primit
- pot exista 2 situatii particulare
o instalarea primei respiratii imediat
 cotatia APGAR la 1 minut si la 5 minute
 plasarea in incubatorul incalzit la o temperatura de 28-32 grade C,
umiditate 50%, in pozitie decliva
 fara oxigen daca respira bine si are tegumente roz
 fara toaleta generala doar toaleta ochilor – profilaxia oftalmiei
gonococice
 masurarea temperaturii si parametrilor antropometrici se va face mai
tirziu dupa ce este incalzit cam la 3 ore dupa nastere
 tratament profilactic cu vitamina K im 5-10 mg
 aspirati +/- spalatura gastrica cu sonde adaptate gradului de
prematuritate
 prelevari si investigatii imediate
 glicemia
 calcemia
 hemoleucograma+grupa sanguina – din cordonul ombilical
 secretii nazo-faringiene, lichid gastric, secretii oculae ,
ombilicale pentru examen bacteriologic +/- virusologic
 grafie toraco-abdominala
o dificultati respiratorii imediate
 minore
 intirzierea primului tiat
o stimulare manuala a toracelui
o oxigen sub masca cu presiune controlata
o urmarirea scorului APGAR
 majore
 moarte aparenta sau instalare rapida , secundara unei detrese
respiratorii
o intubatie si ventilatie asistata
o punerea unui cateter ombilical venos
o prelevare de singe pentru ASTRUP
o injectare pe cateter de bicarbonat de sodiu 4,8 % 10 ml,
inainte de rezultatul ASTRUP
o perfuzie cu glucoza 10%

o oxigen
o in primele 48 de ore
 va fi transportat la salon
 salonul va avea temperatura de 28-32 grade C, umiditate 50%
 cu cit copilul este mai mic cu atit temperatura si umiditatea vor fi mai
mari
 patul va fi incalzit cu termofoare sau in incubatoare
 deschiderea incubatorului daca este posibil trebuie evitata

 sunt prevazute si cu cintare propii care permit cintarirea fara sa fie
miscat din loc
 ingrijirea prematurului nu este conditionata de incubator neaparat
 daca temperatura copilului scade sub 35 grade C se vor putea utiliza

baile progresiv incalzite pina la 40 grade pe timp de 15 minute , care
pot fi repetate din 3 in 3 ore pina se stabilizeaza temperatura copilului
 se vor supraveghea
 ritmul, tipul si frecventa respiratorie – respiratie periodica fara
pauze prelungite cu sinergie toraco-abdominala si frecventa
maxima de 45 respiratii pe minut
 cotatia Silverman se va aprecia in caz de tulburari respiratorii
Scor 0 1 2
Respiratii/min 30-60 60-80 >80 sau perioade de
apnee
Tiraj toracic Absent Observabil Mijlociu pina la

puternic
Cianoza Absenta La respirarea de aer La respirarea de
oxigen 40%
Geamat axpirator Absent E aude cu stetoscopul Se aude fara
stetoscop
Murmur vezicular Clar Diminuat Abia perceptibil
Scor > 8 = probabilitate mare de deces

Scor = 7 = pronostic rezervat
Scor < 6 = pronostic bun
 in caz de pauze respiratorii

 stimularea bazei toracelui
 ventilatie cu masca
 in caz de detresa respiratorie

 supravegherea frecventa a pH si gazelor sanguine
 radiografii toracice
 corectia acidozei
 administrare de oxigen
 +/- ventilatie asistata
 control regulat al glicemiei
 alimentatia se va incepe variabil dupa 12, 24, 36 de ore sau in functie
de gradul de prematuritate

 se vor face prelevari din
 urina
 meconiu
 lichid gastric
 in caz de suspiciuni de infectii antibioterapie se va institui precoce,
ulterior in functie de antibiograma
o in prima saptamina
 se urmareste debutul si intensitatea icterului neonatal
 se monitorizeaza valorile bilirubinei cind valorile sunt crecute si se va
institui tratamentul in functie de valori
 fototerapie
 fenobarbital
 albumina umana +/- esangvinotransfuzie
 debutul alimentatiei si cresterea progresiva a ratiei alimentare
 profilaxia infectiei este esentiala
 dezinfectia incubatorului la 10-15 zile
 sterilizarea corecta a instrumentarului
 manevre manuale si instrumentale sterile
 igiena individuala riguroasa a personalului de ingrijire +
controale bacteriologice periodice
 imbracaminte sterila pentru prematuri
 antibioterapie dupa antibiograma
 la prematur orice stagnare ponderala sau scadere fara pierderi ,
in prezenta unui aport alimentar adecvat ridica suspiciunea unei
infectii
 profilaxia corecta a anemiei si rahitismului carential
- imbracamintea trebuie sa tina seama de stabilitatea termica a prematurului

- se confectioneaza din materiale moi, calduroase, usor lavabile – cu croiala speciala
- rufele prematurului trebuie incalzite in mod obligatoriu inainte de a le imbraca
Infasarea prematurului si controlul temperaturii

- schimbarea prematurului se face cit mai rar
- in timpul infasatului se tine acoperit partial
- scutecul curat va fi incalzit inainte
- in primele zile masurarea temperaturii se face la 3 ore
- toaleta generala se face la 24 ore
- prima baie se face dupa caderea bontului ombilical
- inlaturatrea deficientelor respiratorii
o in salonul prematurilor scosi din incubator trebuie asigurata o ventilatie buna
o temperatura si umiditatea vor fi controlate in permanenta
o pozitia in pat va fi in decubit lateral, cu toracele putin ridicat, se va schimba la
2-3 ore
o cu ocazia schimbarii se vor provoca citeva tipete pentru destinderea alveolelor
pulmonare
o pentru prevenirea crizelor de cianoza si asfixie se va avea grija ca infasarea sa
se faca lejer
o la prematurii cu tulburari respiratorii se administreaza analeptice
cardiovasculare si respiratorii, asociate cu bai calde la indicatia medicului
- combaterea hemoragiilor
o prematurul cu greutate foarte mica face boala hemoragica a nou-nascutului
o aceasta se datoreaza carentei de vitamina K
o hemoragiile apar de obicei in a 2-3 zi de la nastere sub forma digestiva –
melena, hematemeza
o combaterea incepe inca din timpul travaliului prin administrare de de vitamina
K mamei
o imediata dupa nastere si in primele zile se administreaza si nou-nascutului
vitamina K injectabila, plasma proaspata si microtransfuzii de singe la indicatia
medicului
- prevenire infectiilor
o este una din sarcinile cele mai importante ale ingrijirii prematurilor
o rezistenta lor scazuta ii predispune la numeroase infectii
o se izoleaza de ceilalti copii in saloane speciale
o aerul se va dezinfecta cu raze ultraviolete de 3-4 ori / zi, cite 15-20 minute
o curatenia in saloane se face cu matura umed
o mobilierul si dusumeaua se vor spala cu solutii dezinfectante
o incubatoarele se spala la 7 zile, se vor iradia cu cuart
o se interzice intrarea persoanelor straine
o la intrarea in salon personalul care ingrijeste se va spala pe miini cu apa si
sapun
o vor purta masca si boneta, masca se schimba la 3-4 ore
o vor pune un halat de protectie
o peste pantofi vor imbraca botosei
o echipamentul de protectie este strict individual pentru fiecare prematur
o hainele prematurului se splala separat
o cada, cintarul, pediometrul, masa de infasat se dezinfecteaza dupa fiecare copil
o o atentie deosebita trebuie acordata ingrijirii tegumentelor
o baile partiale , iar apoi dupa caderea bontului ombilical baile generale se vor
face zilnic
o plicile se controleaza regulat si se ung cu ulei steril

o la cel mai mic semn de infectie se izoleaza , iar restul copiilor se tin in
carantina
- alimentatia
o trebuie sa se tina cont de stadiul de prematuritate a functiei de nutritie
o organele aparatului digestiv sunt slab dezvoltate
o musculatura limbii si a cavitatii bucale sunt hipotonici de aceea are dificultati
la supt si deglutie
o capacitatea stomacului este foarte redusa
o prezinta toleranta scazuta la lipidenecesarul de lichide este de 150 ml/24h din
care retine numai 25-50 ml, restul eliminindu-se
- cantitatea
o ratia alimentara 75 cal/kgcorp , ajunginduse la 120 cal/kgcorp
o pe linga laptele matern va fi hidratat cu apa cu zahar
- ritmul de administrare
o diferit fata de nou-nascutul la termen
o in primele 24 ore dupa nastere nu primeste nimic
o in urmatoarele 12-24 ore i se administreaza apa zaharata sau glucoza 5% cite o
lingurita din ora in ora
o a doua zi se poate incepe alimentatia cu lapte de mama cite o lingurita de 8-10
ori/zi
o alimentatia se incepe in functie de greutatea copilului
o prematurii socati la nastere sau cu insuficienta cardio-respiratorie vor fi
alimentati cu lapte doar dupa 48-72 ore
- tehnica alimentatiei
o variaza dupa posibilitatile individuale
o prematurii cu peste 2000 g se pun la sin pentru 15-20 min
o mama va fi educata ca inainte de a pne copilul la sin sa se spele pe miini cu
apa, sapun si peria de unghii
o sinul va fi spalat cu ceaide musetel
o cei care nu pot suge vor fi alimentati cu lingurita, pipeta sau prin gavaj
o alimentatia prin sonda – gavajul
 poate fi continua sau discontinua
 se foloseste in general la prematurii mici
 greutate la nastere sub 1500 g
 virsta gestationala sub 12 saptaminiabsenta reflexului de supt
+/- deglutitie
 se folosesc sonde Nelaton nr. 6,8,10
 se prefera introducerea sondei pe nas
 dupa introducerea sondei se aspira continutul gastric si se masoara
reziduul gastric
 daca reziduul gastric = volumul calculat pentru o masa , nu se
va administra o noua cantitate de lapte
 daca reziduul gastric reprezinta 25% din volumul unei mese,
cantitatea de lapte se va scadea
 la cei care necesita gavajul aceasta se va initia la 4-12 ore de la nastere
cu citiva ml de apa distilata pentru a tatona toleranta gastrica
 alimentatia prin sonda va fi inlocuita cu cea la tetina progresiv dupa
asigurarea ca

 reflexul de supt si deglutitia sunt suficiente
 prematurul nu oboseste sau se cianozeaza la alimentatie
 prematurul primeste si retine ratia calculata
 la prematurii care nu tolereaza gavajul discontinuu se va folosi gavajul
continuu prin sonda nazo-gastrica
 ritmul gavajului fiind constant si reglat prin pompa de perfuzie in
general 0,5 1 ml /ora la prematurii cu greutate sub 1000 g
 se vor lua precautii suplimentare
 tubulatura se schimba la 8-12 ore
 laptele se inlocuieste cu priza proaspata la 3-4 ore
 pentru a evita staza gastrica se controleaza la 2-3 ore reziduul
gastric prin aspiratie
 pentru sonda nazo-duodenala pozitia sondei se verifica
radiologic
o in acest caz laptele matern se va stoarce sau se aspira la intervale regulate
pentru a se asigura mentinerea secretiei lacatate a mamei
o laptele de mama trebuie intrebuintat cit mai repede
o dupa ce maninca se curta gurita de resturile de lapte ramase
o se culca in d.l.s si peste 10-15 min se intoarce in cel drept fiind tinut tot timpul
sub supraveghere
o daca laptele de mama este insuficient se poate adauga o alimentatie
complementara cu lapte praf
o la mamele cu lactatie suficienta punerea la sin se va face progresiv, prin
tatonare in general la greutati variabile 2200-2500 g
o numarul de mese va fi adaptat la gradul de prematuritate
 12-10 mese /zi pentru prematurul de gradul IV
 10-8 mese /zi pentru prematurul de gradul III si II
 8-7 mese /zi pentru prematurul de gradul I
BAIA SI INFASATUL SUGARULUI
- Baia generala a sugarului intruneste aceleasi conditii ca si cele ale nou nascutului
- In afara baii generaledupa fiecare emisie de scaun sau urina sugarului I se va efectua
toaleta partiala a regiunii perineale , interfesiere si a coapselor
- Se vor pregati materialele necesare, apa sa fie la 37-38 grade Celsius, cantitatea de apa
trebuie sa fie suficienta sa acopere umerii copilului
- In baie sugarul va fi sprijinit pe mina stinga a mamei si va fi spalat cu mina dreapta

- Durata baii sugarului nu trebuie sa depaseasca 5-6 mnute
- Dupa baie sugarul va fi sters si imbracat
TEHNICA ALIMENTATIEI SUGARULUI
Nutritie: totalitatea modificarilor suportate de alimente in organism, sau totalitatea

schimburilor dintre mediul extern si organism.
Ratia alimentara zilnica: totalul hranei si a apei primite de un copil in 24 ore. Se compune
din ratia cantitativa si ratia calitativa.
Ratia cantitativa (calorica): calorii/kgc/zi; sugar: 100-115kcal/kg/zi.
Factori care influenteaza ratia:tipul alimentatiei, temperatura mediului, activitatea motorie,
starea de boala, constitutia.
Ratia calitativa: totalitatea principiilor nutritive care alcatuiesc ratia cantitativa, cuprinde
trofinele alimentare (proteine, lipide, glucide), fibre alimentare, apa, minerale si vitamine.
Este influentata de aceeasi factori ca si ratia cantitativa. In practica se tine cont in mod special
sa se asigure un raport echilibrat intre trofine, raport care se modifica in functie de varsta.
Alimentatia naturala
Alaptarea exclusiva- reprezinta alimentatia nou nascutului si sugarului cu lapte de mama, fara
nici un alt aliment solid sau lichid, fara apa sau ceai, pana la varsta de 6 luni; recomandabil
pana la varsta de 1 an; optim pana la varsta de 2 ani. Laptele uman este considerat alimentul
ideal pentru hranirea sugarului in primele 6 luni.

Colostrul: reprezinta laptele produs de glandele mamare in primele zile dupa nastere, la
inceput in cantitate mica, ulterior cantitatea devenind suficienta in ziua 3-4 postnatal; treptat
compozitia colostrului se modifica, dupa 30 zile de la nastere devenind lapte matur, definitiv.
Laptele de mama matur: lichid alb, cu densitate 1030, pH:7; contine la 1 litru: 11g proteine,
45g lipide, 70g glucide, 2g minerale.
Proteinele: - reprezentate de cazeina (40%)- albumine, globuline; si proteinele din lactoser
(60%)- imunoglobuline.
Lipidele - contin 98% trigliceride, restul fiind format din fosfolipide si cholesterol;
Glucidele- din 70 g glucide/L lapte de mama- 60 g/L sunt reprezentate de lactoza, iar 10g/L
de oligozaharide.
Mineralele - reprezinta 2g/l lapte de mama; reprezentate atat de macroelemente (Na, K, Ca,
Mg) cat si de oligoelemente (Fe, Cu, I, Zn) intr-un raport echilibrat, care le determina o
absorbtie optima (raport Ca/P=2/1).
Vitaminele - sunt in cantitati optime, exceptie facand Vit D si K.
Fermentii - reprezentati de amilaza, lipaza, fosfataza (enzime care suplinesc activitatea
enzimelor pancreatice, insuficente la nou-nascut), aldolaza, catalaza, lizozim (rol
bacteriostatic).
Valoarea calorica: 700kcal/L
Superioritatea alaptarii exclusive: laptele de mama este un aliment biologic activ (“viu”)
avand enzime, anticorpi, vitamine; este steril, perfect adaptat nevoilor nutritive si
posibilitatilor digestive ale sugarului, avand o proportie echilibrata in proteine, lipide, glucide;
are valoare biologica crescuta; previne infectiile enterale si greselile alimetare; permite un
mod de alimentare simplu; asigura o buna toleranta digestiva, favorizeaza dezvoltarea
relatiilor afective mama-copil; previne aparitia imbolnavirilor prin factori antiinfectiosi;
previne obezitatea; contine un factor de crestere pentru bacillus bifidus, care opreste
dezvoltarea altor germeni patogeni; previne aparitia anemiei feriprive.
Tehnica alimentatiei naturale - toti nou nascutii sunt candidati pentru a fi alimentati la sanul
mamei. Orice nou-nascut, indiferent de greutate, care poate sa suga, va fi pus la sanul mamei.
Nou nascutul va fi pus la san inca in prima jumatate de ora de la nastere (recomandare OMS),
la inceput cate 5 min.la fiecare san, dupa care timpul va fi majorat la 10min, apoi se creste
treptat; se considera ca un supt nu trebuie sa se prelungeasca peste 20min.
Pozitia in care alapteaza mama: in primele 7 zile pozitie culcat in decubit lateral de partea
sanului din care alapteaza, copilul paralel cu mama si capul sprijinit pe cotul mamei; dupa
aceasta varsta- pozitie sezanda.

Un copil trebuie pus la san de 8-12ori/24 ore; se evacueaza 1-2 picaturi de lapte din mamelon
si apoi se lasa 1-2 picaturi in gura copilului stimuland suptul. Se introduce mamelonul si o
parte din areola in gura copilului, mama va apasa cu degetul sanul deasupra mamelonului
pentru ca nasul sugarului sa ramana neacoperit.
Practicarea sistemului rooming-in; sugarul ar trebui sa doarma cu mama pentru a se hrani “la
cerere”, inclusiv noaptea. Interdictia de a da nou-nascutului alt aliment sau alt lichid in afara
de laptele de mama, cu exceptia celor indicate medical. Se interzice sugarilor alimentati la
san: biberonul, suzeta, tetina.
Momentul alaptarii este un moment de intimitate al cuplului mama-copil; trebuie sa decurga
intr-o atmosfera de liniste si calm, intr-o incapere separata, netulburata de agitatia casei. Chiar
daca mama simte ca are putin lapte, acesta este totusi de ajuns pentru nou-nascut, cu exceptia
sa fie alaptat frecvent. Dupa supt mama va provoca eructatia prin bataia cu palma pe spatele
copilului, in pozitie verticala, urmata de decubit lateral stang pentru a mai eructa si apoi, in
decubit lateral drept pentru a usura evacuarea stomacului.
Se incearca stimularea secretiei lactate printr-un regim adecvat al femeii care alapteaza:
femeia care alapteaza este sub protectia statului, care-i asigura concediu pre si postnatal pana
la varsta copilului de 2 ani; se vor respecta orele de odihna si somn; alimentatie echilibrata
cantitativ (plus 200Kcal/zi, supliment lichidian) si calitativ; se vor evita: conservele,
condimentele, cafeaua, tutunul, consumul de usturoi, conopida, precum si medicamentele care
trec prin lapte la sugar (luminal, aspirina, opiacee, ioduri, bromuri, atropina); se vor respecta
regulile de igiena corporala si a mamelonului: mama va spala mamelonul inainte de supt cu
ceai de musetel, iar dupa supt se va dezinfecta cu alcool 70% si se acopera cu tifon steril; se
va purta sutien adaptat pentru alaptat; in caz de
mameloane ombilicate se vor folosi adaptoare pentru a se forma mamelonul; folosirea unui
stimulant al secretiei lactate; alaptarea freventa 8-12 ori/zi; mama sa fie relaxata; mama sa nu
slabeasca mai mult de 1-2 kg/luna.
Contraindicatiile si obstacolele in alaptarea exclusiva. Laptele de mama este indicat la
orice nou-nascut si sugar.
Contraindicatiile din partea mamei: TBC evolutiva; Boli infectioase grave (HIV pozitiv);
Boli cronice grave: cardiopatii decompensate, anemii grave, diabet zaharat, tumori, hemopatii
maligne, insuficienta hepatica, boli renale grave; Medicatie: antitiroidiene de sinteza, cicline,
ioduri, metronidazol, rezerpina, sulfonamide, biseptolul, anticoagulante- Trombostop (nu se
contraindica heparina cu greutata moleculara mica), chimioterapia; Mama HBs+ dupa unii
autori; Mama cu sifilis isi poate alapta copilul; Epilepsia, psihoza de lactatie; O noua sarcina
dupa luna a 6-a.
Contraindicatiile din partea sugarului: intoleranta la lactoza, galactozemie, fenilcetonuria;
icterul secundar inhibitorilor laptelui matern nu reprezinta o contraindicatie pentru alaptat,
eventual se incalzeste laptele muls la 40 grade C.
Obstacolele din partea mamei:

agalactia si hipogalactia: - agalactia- lipsa completa a secretiei lactate este extrem de rara, pe
cand hipogalactia (primara, secundara) este relativ frecventa; malformatiile mamelonului
(mamelon scurt, ombilicat) se poate corecta cu protectoare din silicon;in cazul in care nou
nascutul nu poate fi pus la supt, mama se va mulge si va alimenta nou nascutul cu ligurita;
fisurile si eroziunile- se previn prin punerea corecta la san; leziunile profunde vor fi
tamponate cu creionul de AgNO3, se pot aplica creme - Garmastan, se suspenda alaptatul
doar temporar;
galactoforita si mastita- necesita antibioterapie si uneori drenaj chirurgical, alaptarea directa
la san va fi suprimata.
Obstacole din partea copilului: malformatiile gurii: gura de lup, buza de iepure (– se poate
utiliza tetina lunga, care acopera partial defectul), frenul lingual scurt, existenta dintilor
congenitali; prematuri, dismaturi- nu au forta de suctiune necesara; sugarii “lenesi” care
necesita a fi stimulati prin ciupirea obrazului sau li se administreaza cu 20-30 min inaintea
meselor sol. Cofeina 0,5% o lingurita; rinite acute, rinofarigite, adenoidite- necesita
dezobstructie naso-faringiana.
Ratia in alaptarea exclusiva: in primele 10 zile- formula Finkelstein: L: (n-1)x70-80;
70ml=pentru greutate 3000-3250g la nastere; 80ml=pentru greutate la nastere peste 3250g;
n=nr. zilelor sugarului; peste 10 zile-dupa nevoile lichidiene: 150-180ml/kg/zi, fara a depasi
1 litru; dupa nevoile calorice: trimestrul I :100-110kcal/kg/zi; trimestrul II:90-100kcal/kg/zi,
trim. III-IV 80-90kcal/kg/zi.
Semne care confirma ca sugarul primeste suficient lapte: peste 6 mictiuni/24 ore; 4-8
scaune/24 ore; intre supturi copilul este “multumit”; crestere in greutate: 100-200g/saptamana,
in primul trimestru de viata.
Semne care indica faptul ca sugarul nu primeste destul lapte:
Semne sigure: crestere in greutate deficitara; la 2 saptamani este sub greutatea de la nastere;
urini concentrate, in cantitate mica; sub 6 mictiuni/24 ore, urina galbena, urat mirositoare.
Semne posibile: sugar nesatisfacut la sfarsitul suptului; sugar care plange frecvent; mese
foarte frecvente-foarte lungi; scaune tari, uscate, verzi; scaune rare, in cantitate mica; nu vine
laptele din san; sanii nu si-au marit volumul in timpul sarcinii; lactatia nu s-a instalat dupa
nastere. Uneori este nevoie de “proba suptului” prin cantarire, inainte si dupa supt, pentru a
aprecia cantitatea de lapte de mama primita.
Suplimente pentru alimentatia exclusiva: Vitamina D 400UI (1picatura)/zi in sezonul cald
si 800UI/zi in sezonul rece, incepand din primele zile de viata; Fier 25-50mg Fe elemental/zi
de la varsta de 6 luni pana la minimum 9 luni, la indicatia medicului; Florura de sodiu-
0,25mg/zi dupa varsta de 6 luni in cazul in care se poate asigura continuitatea administrarii.
Incidentele si accidentele alaptarii exclusive:
Regurgitarile: eliminarea de lapte nedigerat, in cantitate mica, fara efort; se intalnesc la
sugarii flamanzi care sug foarte repede, se creaza aerofagie, care se elimina prin eructatie cu
antrenarea laptelui proaspat ingerat; daca sunt frecvente si abundente pot duce la
subalimentatie si malnutriti;
Varsaturile: apar la copiii excitabili, care sug repede si lacom; se numesc habituale daca apar
uneori zilnic si dupa fiecare supt; trebuie excluse alte cauze; uneori dispar fara tratament la 3-
4 luni, alteori persista pana la 1 an chiar cu de supt);
Colicile abdominale: se intalnesc in primele 3 luni, apar la copiii cu aerofagie; se manifesta
prin tipat puternic, agitatie, grimase si frecarea picioarelor, au incidenta vesperala si nocturna
(orele 18-20). Se considera colica abdiminala daca apare cel putin de 3 ori/saptamana si
dureaza minimum 3 ore. Colicile abdominale alarmeaza parintii. Tratamentul este
simptomatic: administrare de spasmolitice, calmante dupa supt, comprese calde pe abdomen.
Majoritatea autorilor considera colicile “fiziologice” si nu prescriu nici un tratament; Refuzul
sanului: se constata la sugarii cu anorexie nervoasa, dupa administrare de ceai sau lapte cu

biberonul, daca laptele are un gust neplacut datorita alimentatiei mamei, se administreaza
calmante, uneori laptele muls;
Constipatia: se administreaza sucuri indulcite, supozitoare cu glicerina la ora fixa, fapt ce
determina reflex conditionat de defecare;
Diaree postprandiala: in timpul suptului sau dupa, se elimina scaun galben, acid, cu gaze;
sugarul prezinta curba ponderala ascendenta; dispare la 3-4 luni. Tratament: calciu carbonic 3-
1 varf de cutit/zi sau 20-30ml lapte praf sau supa de morcov inainte de punerea la san;
Supraalimentatia: este bine tolerata, pana apare diaree, “dispepsie de supraalimentatie”-
copilul se pune la o dieta hidrica scurta de 6-12 ore. Tratament: reglarea orelor de supt si a
duratei suptului;
Subalimentatia: este necesar efectuarea “probei suptului”, de obicei este vorba de
hipogalactie, in caz contrar trebuie efectuate investigatii pentru stabilirea cauzei.
Alimentatia artificiala si diversificata
- Alimentatia artificiala .
Cand alimentatia naturala este imposibila, sugarul va trebui sa primeasca alt tip de lapte
(substitute de lapte matern): lapte de vaca sau preparate industriale de lapte. Rezultatele sunt
inferioare alaptarii exclusive: mortalitate si morbiditate generala mai crescute, malnutritia,
anemia, rahitismul sunt mai frecvente.
Laptele de vaca (LV) are neajunsurile lui care, sintetizate, constau in: Cantitate de proteine de
trei ori mai mare decat in laptele uman, dar cu randament mai scazut de utilizare, dezechilibru
intre aminoacizi, necesita transformarea hepatica in uree, glucoza, acizi, ceea ce determina:
suprasolicitare
hepatica, hiperamoniemie, acidoza metabolica, deshidratare hipertona (toate mai frecvente la
nounascut si sugarul mic); Incarcatura osmotica mare (proteine + saruri minerale) cu
suprasolicitare renala;
Cantitate mica de glucide, necesitand suplimentare cu zahar 5 %, cu urmatoarele consecinte:
dezvoltarea gustului pentru dulce, favorizarea cariilor dentare; stimularea adipocitelor
(obezitate).
Pentru toate aceste motive s-au impus corectii reprezentate de procedee casnice (diluarea,
zahararea si acidularea LV) sau industriale (larga gama a substitutelor de LU). Procedeele
casnice vizeaza: scaderea concentratiei de proteine prin adaos de mucilagiu de orez (2-3 %) si
cresterea continutului glucidic prin suplimentarea cu zahar 5 %.
Didactic formulele de lapte se clasifica in : I – formule de start sau de prima varsta,
recomandate sugarilor sanatosi de la nastere la 4-6 luni; II - formule de continuare (varsta a –

II a) de la 4 –6 luni pana la un an, date in paralel cu alimentatia diversificata; III - formule
speciale (“ lapturi – medicament” ); IV - formule pentru prematuri.
Ratia alimentara se va calcula dupa nevoile calorice (trim.I:110-120kcal/kg/zi, trim.II: 100-

110kcal/kg/zi, trim.III-IV: 90-100kcal/kg/zi) sau dupa nevoile lichidiene (150-180ml/kg/zi,
fara a depasi 1 litru). Numarul de mese: 6-7 mese in luna I, 6 mese in luna II-III, apoi 5 mese
pana la varsta de 1 an.
Practica alimentatiei artificiale: se folosesc biberoane, preferabil de sticla, usor sterilizate la
cald sau rece, tetine cu orificiu adaptat (curgerea picatura cu picatura), se prepara instant si se
pot tine la frigider 24 ore in biberoane etanse, folosesc ca lichid de dilutie apa fiarta si racita la
50 –60%, concentratia este de 4.5 – 5 g la 30 ml de apa (3 masuri la 90 ml pentru o
concentratie de 13 –15 %).
Alimentatia artificiala va fi suplimentata cu vitamina D, fier, eventual fluor. Laptele de capra,
bivolita, oaie, sunt improprii sugarului.
Incidentele alimentatiei cu substitute de lapte matern.
Intoleranta la laptele de vaca –
incident rar, se manifesta sub diverse forme: soc anafilactic (stare de soc, colaps, varsaturi
explozive, diaree eritem urticariform, edem facial), diaree dupa orice ingestie de lapte,
intoleranta la proteinele LV (pierdere de sange prin scaun, anemie).
Anorexia – destul de frecventa, se administreaza sucuri de
fructe, laptele se aciduleaza, se scimba preparatul.
Colicile abdominale – consecinta prezentei lactoglobulinei in laptele de vaca.
Supraalimentatia – prin administrarea unor preparate de lapte praf in concentratii mai mari
decat este recomandat cantitativ si calitativ.
Subalimentatia – consecinta diluarii prea mari a LV sau a nerespectarii indicatiilor din
prospect.
Constipatia – digestia defectuoasa a cazeinei din LV.
Rahitismul, malnutritia, anemia carentiala si bolile diareice – sunt mai frecvente.
- Alimentatia diversificata - trecerea de la o alimentatie predominant (exclusiv) lactata la

alimentatia consistenta. Momentul diversificarii difera in functie de laptele primit de sugar si
este la: 5- 6 luni pentru sugarul alimentat la san sau cu formule de lapte, 4 – 4 ,5 luni pentru
cel alimentat cu LP
standard sau LV.
Conditii de diversificare : sugar perfect sanatos, introducere progresiva mai lenta (5 – 7 zile)
pentru sugarul diversificat la 4 – 4,5 luni si mai rapida la cel diversificat peste varsta de 5 luni,
primele alimente sa fie lichide sau semilichide, folosirea linguritei pentru alimente solide,
pregatind astfel sugarul pentru etapa superioara, evitarea introducerii a doua alimente noi in
aceeasi zi, nu se folosesc conservanti, hidratarea intre mese cu alimente neindulcite, nu se va

adauga sare in timpul prepararii mancarii, evitarea folosirii inaintea varstei de 6-8 luni a
fainurilor cu gluten (grau, orz, ovaz, secara) in favoarea celor fara gluten (faina de porumb,
orez). Se evita astfel manifestarile precoce ale celiachiei, boala conditionata genetic.
Alimentul nou introdus va fi propus nu impus (evita anorexia psihogena).
Alimentele folosite in diversificare vor fi alese in functie de starea de nutritie a sugarului:

a) Pentru sugarul eutrofic: cereale (orez Nestle), supa si piure de legume (morcov, patrunjel,
telina, cartof, dovlecel, spanac, fasole verde, soia, linte, mazare, salata verde, rosie), supa de
oase, carne (pui, vitel, vita, ficat de pasare), piure de fructe: mere, portocale, piersica, gref,
banane, ananas.
Sunt evitate: zmeura, capsunile, fragii (datorita potentialului lor alergizant), perele, prunele,
pepenele, ciresele (risc de diaree), afumaturile, prajeli la cuptor, alimentele solide dure,
mici,rotunde sau lipicioase (stafide, nuci, seminte, floricele de porumb datorita riscului de
aspiratie si inec).
b) Alimentatia sugarilor cu stare de nutritie deficitara va fi diversificata cu un fainos cu lapte
(faina de orez) cu valoare energetica crescuta sau - ideal – cu cereale fortifiate cu fier.
Carnea (vita, pasare) va fi introdusa la sugarii diversificati la 4 –4.5 luni inca de la inceput
(sursa de proteine si fier) de 3 –4 ori / sapt., initial 30- 40 g/zi. La 9-10 luni poate fi oferita si
ciorba de perisoare.
Ficatul de pasare se poate introduce la 6 luni cu prudenta datorita faptului ca fiind principala
bariera de detoxifiere exista riscul unor contaminari.
Peste alb, proaspat se da in jurul varstei de un an.
Galbenusul de ou , fiert tare se introduce la varsta de 7-8 luni, progresiv .

Albusul se va da dupa varsta de un an (potential alergic).
Branza de vaci va fi oferita la 4 – 5 luni in combinatie cu orezul pasat pentru sugarii distrofici
sau cu piure de legume. Dupa 8 –9 luni poate fi oferita cu mamaligita si cateva lingurite de
smantana.
Iaurtul (de preferat preparat in casa) se poate da dupa varsta de 7 luni cu biscuiti si 5 % zahar
(se evita iaurturile cu fructe din comert).
Introducerea alimentelor noi va fi adaptata preferintelor fiecarui copil.
Se vor evita compromisurile pentru modificarea gustului (zahar in piureul de legume).
Initial mesele de diversificare, pana la acceptarea totala, vor fi suplimentate cu laptele primit
anterior.
Alimentele pentru sugari vor fi pasate pana la aparitia dintilor si apoi triturate.
De evitat:
 dulciurile concentrate la sugar si copilul sub trei ani,
 bauturi racoritoare si bauturi cu arome de fructe din comert, rantasuri,
 sosuri grase,
 condimente,
 alimente care provoaca aspiratia (alune, seminte, boabe de porumb, bomboane,
floricele, pufuleti),
 alimente alergizante: ciocolata, cacao, fructele mentionate.
Mierea de albine va fi evitata sub un an (risc de contaminare cu Clostridium botulinicum).
Preparatele industriale (papele) pentru sugar au: pret ridicat, sunt instant, au compozitie
standardizata dupa criterii internationale, securizare toxica, bacteriologica, si trebuie folosite
in decurs de 24 ore de la deschidere.
Se vor urmari curbele de crestere, starea generala, aspectul scaunelor.

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE LA SUGAR SI COPILUL
MIC
- urmarirea functiilor vitale si vegetative la copil este de maxima importanta, avind in

vedere ca in functie de acestea se inscriu debutul unei boli, evolutia bolii, complicatiile
ce pot surveni
- functiile vitale si vegetative la copil ca si la adult sunt urmarite de asistenta medicala
careia ii revine sarcina sa le noteze si in F O
- foile de observatie itilizate in pediatrie sunt diferite fata de cele ale adultilor

Obiective Tehnici de efectuat
Supravegherea temperaturii - se pregateste termometrul individual
- pregatirea materialului necesar - inainte de intrebuintare termometrul
- asigurarea dezinfectiei termometrului va fi clatit si sters si se va controla
nivelul mercurului, care trebuie sa fie
la 36 0 C
- termometrul se pastreaza in borcan cu
cloramina 5%, care se schimba din 2
in 2 zile, dupa spalarea borcanului
- temperatura in cazul in care nu sunt
indicatii special se masoara de 2 ori in
- masurarea temperaturii 24 de ore , dimineata intre orele 6-7 si
seara intre orele 17-18
- tehnica de masurare – termometrul se
introduce in rectal la sugar si copilul
mic
 temometrul lubrefiat se mentine in

rect 10 minute timp in care
termometrul si copilul vor fi fixate de
catre cel care masoara temperatura
 temperature rectala este cu 0, - 0,5
grade Celsius mai mare decit cea
axilara
Supravegherea pulsului - se realizeaza prin comprimarea unei

- ritmul masurarii artere pe un plan dur
( radial, cubitala, temporal, humerala,
femurala, caotida)
- in mod obisnuit pulsul se masoara de

2 ori pe zi odata cu temperatura
ATENTIE!!!!! In timpul masurarii pulsului
copilul nu trebuie sa fie agitat deoarece
plinsul si agitatia accelereaza bataile inimii
- la nou nascut si la sugar in primele
luni de viata se va masura in timpul
- tehnica masurarii dupa virsta somnului la nivelul fontanelei
- la copil pulsatiile inimii se pot
percepe si numara aplicind mina pe
regiunea precordiala
- valori normale ale pulsului la copil
 n n =130-140
 1 an=100-120
- interpretarea valorilor obtinute prin  2 ani=100-110
masurare in raport cu virsta  3-4ani=90-110
 5-7ani=80-100
 8-10 ani= 80-90
 11-16 ani=80
Supravegherea respiratiei - Se realizeaza prin inspectie in timpul
- Tehnica masurarii respiratiei somnului
- Se dezbraca pe fata anterioara a
abdomenului si toracelui si se aplica
mina pe toracele copilului
- Respiratia se masoara de obicei
dimineata si serara, dar si de cite ori
este nevoie la indicatia medicului
- Nn=45-55
- Interpretarea valorilor obtinute prin - 1 an=30-40
masurare - 3 ani=30
- In plus se va urmari
 simetria miscarilor respiratorii
 frecventa respiratorie
 ritmul respirator
 amplitudinea respiratory
Supravegherea tensiunii arteriale - se masoara cu ajutorul tensiometrului
pentru copii, procedind ca la adult
- la copii TA se poate calcula orientativ
dupa formula
- T=80+2A A= virsta copilului
Supravegherea scaunului la sugar si copilul - In primele zile dupa nastere nou
mic nascutul elimina un scaun de culoare
- Aprecierea scunului nou nascutului verde-brun inchis – meconiu - care
prezinta produsul secretiilorglandelor
intestinale, amestecate cu bila si
cellule descuamate din timpul vietii
intrauterine
- Aprecierea scaunului sugarului - Sugarul alimentat la sin elimina
scaune de culoare galben aurie, care

prin oxidarea bilirubinei in contact cu
aerul devine verzuie
- Scaunul sugarului se prezinta ca o
pasta moale , omogena, cu grunji
mici, albi sau galbui – aspect de
jumari de oua – cu miros acru
- Numarul scaunelor in 24 ore este de
3-4 pina la 6 luni
- Daca sugarul este alimentat artificial
scaunul va avea culoare galben
deschisa , va fi mai consistent si indor
- Numarul scaunelor in 24 ore se va
reduce la 1-2
- Din momentul in care se vor introduce
fainoasele in alimentatia sugarului
scaunul devine brun inchis
- Scaunele patologice prezinta
modificari de consistent, cantitate,
compozitie si culoare
- Aprecierea scaunelor modificate
 Scaunele muco-grunjoase au
consistent semilichida ,
neomogena, cu particule solide cu
mult mucus sub forma de
filamente si flocoane, au culoare
galben verzuie, ele se pot elimina
in numar de 5-10 in 24 ore
 Scaunele lichide si semilichide
sunt eliminate in jet si prezinta un
caracter spumos, pot sa contina
grunji sau mucus numarul lor
poate sa creasca pina la 30 /24h
 Scaunele mucoase sunt lichide , cu
mucus sub forma de gramezi
viscoase , galbui, cenusii sau sub
forma de placi
 scaunele muco-purulente contin
mucozitati si puroi, au culoare

- Notarea scaunului in foaia de galben verzuie
observatie a copilului  scaunele muco-sangvinolente pot
fi formate din mucus, grunji de
materii fecale si singe in cantitate
mai mica sau mai mare , sau
numai din mucus si singe
 pe linga numarul scaunelor se va
nota si aspectul scaunelor
o scaun normal I
o scaun semiconsistent /
o scaun apos –
o grunjoas Z
o mucos X
o scaun cu singe S, se noteaza cu
culoare rosie
 suma scaunelor in numar mare ce
s-au produs si au fost notate pe o
foaie separata /24 h, va fi trecuta
in foaia de temperature la rubric
scaune corespunzator aspectului
de exemplu 12X adica 12 scaune
mucoase/24 h
- semnele ce pot insoti eliminarea
scaunului dureri abdominal, tenesme
vor fi comunicate medicului
Controlul diurezei - se va recolta urina / 24 h, folosindu-se
o tehnica cit mai putin traumatic
- se va insista asupra spalarii si

dezinfectiei zonei genito-urinare
- se vor folosi recipient special pentru
recoltarea urinei

- nu se va recolta urina prin sondaj
ureteral, deoarece tehnica preteaza la
infectii iatrogene
- se vor acorda ingrijiri necesare
tegumentelor iritate din cauza aplicarii
pungilor pentru colectarea urinei
TEHNICI DE INGRIJIRE A COPILULUI MIC
SUPRAVEGHEREA DEZVOLTARII PSIHOMOTORII A COPILULUI
- scop – aprecierea gradului de dezvoltare motorize si psihica a copilului, in concordant

cu virsta
- se va urmari
o motricitatea generala si cea fina
o comportamentul
o dezvoltarea vorbirii si a limbajului
INTERVENTII LA DOMICILIU
- asigurarea conditiilor de mediu

o camera separate, calduroasa, mobilier limitat

- alimentatia
o sa se faca la aceleasi ore
o stimularea participarii active a copilului
o calcularea corecta a ratiei alimentare in functie de virsta
o respectarea principiilor de diversificare a alimentatiei
- igiena corporala – baia

o zilnic la aceeasi ora, de preferat seara
o vanita va fi utilizata numai in acest scop
o temperature camerei 22-24 0 c
o temperature apei 370c
o durata nu va depasi 5-8 minute

o nivelul apei sa nu depaseasca umerii copilului

o linga vanita vor fi pregatite cele necesare
o dupa baie uscarea se face prin tamponare
o stergerea ochilor se face cu compresa sterile dinspre exterior spre interior

o orificile nazale si auditive se vor curate cu tampoane de vata
- somnul
o respectarea orelor de somn in functie de virsta
o asigurarea unui mediu adecvat pentru somn
- regimul de viata
o trebuie sa se tina cont de particularitatile fiecarui copil, va fi individualizat in
functie de virsta si de starea de sanatate
o se va evita prelungirea starii de veghe
- imbracamintea
o lenjeria de corp va fi confectionata din bumbac

o va fi adecvata virstei si anotimpului
o usor de manevrat
o spalat zilnic, fiarta si calcata

- educarea sfincterelor
o dupa virsta de 5-6 luni copilul va fi asezat cu regularitate pe olita, la aceleasi
ore, dupa alimentative sau cind se trezeste
- aprecierea dezvoltarii fizice

o greutatea, inaltimea si perimetrele vor fi masurate periodic
o se vor aprecia functionalitatea diferitelor organe
o se va urmari eruptia dentara

- aprecierea dezvoltarii psiho-motorii
o constituie criteriul in aprecierea gradului de maturitate al sistemului nervos
o aprecierea cuprinde
 motricitate
 postura
 coordonare
 dezvoltare senzoriala
 comportament
 limbaj
- aprecierea gradului de nutritie

o elemente de referinta
 tesut dipos
 turgor
 tegumente si mucoase
- climatul familial
o parintii vor creea un climat de afectivitate, protective, calm
o se va evita atitudinea hiperprotectoare, restrictive sau de respingere

- calirea organismului
o factori utilizati
 apa
 aer
 soare
o se incepe de la 2-3 luni
o de preferat utilizarea mai multor factori o data
- imunizarile active
o contribuie la cresterea rezistentei specific a organismului
o se fac dupa calendarul stability de MS
o principalele vaccinari sunt: BCG,DTP, antipoliomelitic, antirujeolic, antigripal,
antihepatitica
- prevenirea accidentelor
o supravegherea atenta si constanta de catre parinti
o sa se evite plasarea copilului pe scaun
o sa nu se ofere jucarii din mai multe piese de dimensiuni mici
o sa se masoare temperature apei la baie si a alimentelor lichide
o sa se indeparteze de linga copil obiecte ce ar putea fi introduce in gura
o alimentarea sa se faca corespunzator cu rabdare
o sa nu se plaseze prea multe perne in patul copilului
o sa nu se lase la indemina copiilor medicamente
o sa se tina copilul in brate cu ambele miini

o sa se protejeze prizele electrice
o sa se indeparteze obiectele taioase, ascutite
o in timpul somnului sa se ridice barele laterale ale patului
o in timpul transportului cu masina sa se imobilizeze copilul in hamuri
Cu ocazia vizitelor la domiciliul nou nascutilor si sugarului asistenta medicala trebuie

- sa instruiasca mama in vederea efectuarii ingrijiriilor necesare
- sa verifice intelegerea informatiilor
- sa motiveze importanta acestor ingrijiri
- sa evalueze starea de sanatate a copilului, gradul de crestere, dezvoltare si maturitate
SARCINILE ASISTENTEI PEDIATRE PRIVIND INGRIJIREA COPIILOR IN SECTIA DE

PEDIATRIE
- activitatea asistentei medicale in sectia de pediatrie cuprinde o serie de sarcini bine

conturate, a caror realizare implica o responsabilitate deosebita
- ingrijirea copilului implica o serie de actiuni menite sa inlocuiasca mama, in cazul in
care copilul este internat fara mama
- pentru fiecare copil internat trebuie planificat timp sufficient
- munca asistentei medicale pediatre pe linga o foarte buna pregatire profesionala, cere
si foarte multa dariure si dragoste pentru copiii

OBIECTIVE TIMPI DE EXECUTIE
Asigurarea conditiilor de mediu - Copilul va fi preluat de asistenta de
salon de la cea de la internari
- Verifica lenjeria
- Va instala copilul in pat
Ingrijirile generale necesare copilului bolnav - Asigura toate ingrijirile generale

necesare

- Asigura igiena corporala prin baie
partial ori de cite ori este nevoie
- Copilul se aseaza pe saltea rezistenta
in decubit dorsal, fara perna
Supravegherea bolnavului
- Evaloarea dezvoltarii psoho-somatice - Apreciaza dezvoltarea somatica a
si motorii copilului la internare prin cintarire,
masurarea lungimii si a perimetrelor
- Inregistreaza valorile in foaia de

- Evaluarea clinica generala observatie
- Observa din punct de vedere clinic
copilul
- Masoara functiile vitale si vegetative
si le inregistreaza in foaia de
temperature
- Anunta medical despre orice
- Evaluarea simptomelor spacifice bolii modificare aparuta
- Observa in mod deosebit prezenta si

evolutia simptomelor specific bolii
pentru care este tratat copilul
- Apreciaza efectul terapiei asupra
simptomelor bolii
- Comunica medicului toate
modificarile survenite
Recolteaza produsele biologice si patologice - La indicatia medicului
Administreaza medicamentele - La indicatia medicului
Alimentatia copilului - Imbraca echipamentul de protective
- Asigurarea igienei corespunzatoare corespunzator pentru alimentatie
alimentarii - Verifica daca alimentele trimise de la
- Asigurarea regimului prescris bucatarie sunt corespunzatoare
- Are grija ca temperature alimentului
sa fie potrivita
- Verifica orificiul tetinelor la sugari
- Repartizeaza alimentele in vase
- Respectarea tehnicii corecte de separate pentru copii mari
alimentare corespunzatoare virstei - Alimenteaza correct sugarii si copii
mici
- Supravegheaza alimentarea copiilor
care se autoservesc
ATENTIE!!!
Nu se lasa biberonul copiilor culcati pe
spate , care maninca singuri in acest mod
Nu se bruscheaza copii sa manince
Nu se introduce cantitati exaggerate de
alimente in gura copiilor
- In timpul alimentarii se apreciaza
apetitul copilului, prezenta greturilor,
varsaturilor si a scaunelor diareice
- Aprecierea tolerantei digestive a - Apreciaza cantitatea de alimente
copilului ingerate
- Inscrie in foaia de observatie
cantitatea de alimente consummate
- Transmite medicului observatiile cu
privire la alimentare
- Inregistrarea cantitativa a consumului
de alimente
Educatie sanitara - Efectueza instruirea mamei in timpul
spitalizarii
- Pe tot parcursul ingrijirii copilului
asistenta medicala pediatra este
obligate sa se poarte blind cu copilul

OBSERVAREA CLINICA GENERALA A COPILULUI BOLNAV
- Asistenta medicala pediatra trebuie sa observe starea clinica a copilului sis a raspunda
urmatoarelor obiective
OBIECTIVE TIMPI DE EXECUTIE

Observarea faciesului si a starii generale - Se observa faciesul pozitia in pat,
comportamentul
Observarea tegumentelor si a mucoaselor - Se observa starea de igiena, integritatea,

culoarea, umiditatea, elasticitatea,
prezenta eruptiilor
Observarea sistemului ganglionar limfatic - Se va percepe prezenta principalelor
si recunoasterea aparitiei manifestarilor grupuri ganglionare
patologice - Anunta medical despre orice modificare
Observarea sistemului osteoarticular - Controleaza integritatea membrelor si
scheletului in general
Observarea aparatului respirator - Observa conformatia toracelui, prezenta

simptomelor functionale respiratorii -
durere, dispnee, tuse, expectoratie –
ritmul respirator
Observarea aparatului cardiovascular - Se urmareste prezenta simptomelor
- Recunoasterea simptomelor de cardiac – dispnee la effort, palpitatii,
imbolnavire durere, cianoza
- Masoara pulsul si tensiunea arterial la
indicatia medicului
- Recunoaste complicatiile - Observa aparitia simptomelor de

afectiunilor cardiace insuficienta cardiac – cianoza, agitatie,
dispnee, tuse, vene jugulare turgescente
- Apreciaza evolutia simptomelor amintite
in raport cu medicatia si alimentatia
Observarea tubului digestive - Observa zona abdominal – dimensiunea
- Recunoasterea unei afectiuni a abdominal, participarea la miscarile
tubului digestive respiratorii, prezenta de ude peristaltice
- Prezenta simptomelor functionale
digestive – varsaturi, diaree, constipatie
- Evolutia acestor simptome in raport cu

alimentatia si medicatia
- Apreciaza tensiunea fontanelei la sugar,
scaderea in greutate, persistent pliului
- Recunoasterea simptomelor de cutanat, fata trista cu ochi infundati in
deshidratare orbite, uneori febra
-Se sesizeaza urmatoarele

 Durere intense sub forma de colici
- Recunoasterea simptomelor de  Oprirea emisiunii de fecale si gaze
abdomen acut
 Meteorismul abdominal
 Varsaturi repetate – ocluzia
 Durere intense cu aparitia duritatii –
de lemn – a peretelui abdominal –
peritonita
 Asistenta anunta de urgent medical
ATENTIE!!!!!!
- Daca nu se iau masuri in maximum 6 ore
de la aparitia acestor simptome bolnavul
poate deceda
- Atenuarea durerii dupa citeva ore si
aparitia meteorismului abdominal sunt

semen de agravare in evolutia bolii
Observarea aparatului urogenital - Se observa regiunea urogenitala
- Se masoara diureza
- Se apreciaza macroscopic urina
- Se efectuaza examenul sumar de urina
- Se masoara densitatea urinei
- Se observa numarul mictiunilor si
- Recunoasterea simptomelor prezenta simptomelor care arata o
infectie
- Se informeaza medical
Observarea sistemului nervos si a - Se observa motricitate generala
organelor de simt
- Se sesizeaza deficientele vizuale,

auditive, de sensibilitate tactile, termica
si dureroasa, precum si tulburarile de
comportament
Participarea asistentei medicale pediatre la - Pentru a fi examinat medical copilul va
examinarea copilului fi sustinut in pozitile corespunzatoare
- Va fi tinut in brate , fiind imobilizat la

membre
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR LA COPIL
- Se efectueaza in conditii mai deosebite

- De multe ori se intimpina greutati datorita reactiilor de aparare si a lipsei de colaborare

- Personalul medico-sanitar trebuie sa aibe o atitudine adecvata, sa posede aptitudini si
deprinderi pentru a putea colabora cu copiii in vederea administrarii medicamentelor
- Trebuie sa aibe in permanenta in vedere prevenirea intoxicatiilor accidentale care
survin mai frecvent la aceasta virsta si sa efectueze in permanenta educatia copiilor si
a apartintorilor in acest sens
Obiective Timpi de executie

Administrarea orala a - Asistenta se spala pe miini
medicamentelor
- Pregatirea
asistentei in
vederea
administrarii
medicamentelor
- Cresterea
accesibilitatii de
administrare
- Pregateste lingurite de dimensiuni adecvate – lingurita 5

g, lingura de supa 15 g
- Piseaza tabletele si le divide dupa indicatia medicului

- Corecteaza gustul neplacut prin adaus de zahar, miere,
lichide cu gust placut, inglobate intr-un aliment pastos
- Pregatirea copilului NU SE ADMINISTREAZA TABLETE, DRAJEURI

in vederea NEPISATE LA COPII SUB 2 ANI
administrarii
medicamentelor - Aseaza in jurul gitului un prosop
- se asigura pozitia corespunzatoare virstei copilului,
decubit dorsal cu trunchiul usor ridicat pentru sugari si
pozitie sezinda pentru copilul mic
- asigura imobilizarea cu blindete si rabdare

- se ia lingurita cu medicamentul pregatit pentru
administrare
- asigura deschiderea gurii prin stimularea buzelor sau prin
comunicare verbal
- introduce lingurita aproape de baza limbii si varsa
continutul avind grija ca aceasta sa intre pe calea
digestive
- Administrarea
medicamentului
- premite inchiderea cavitatii bucale retagind lingurita din

cavitatea bucala
NU SE ADMINISTREAZA CONTINUTUL LINGURITEI

IN TIMPUL INSPIRATIEI
- urmareste deglutitia medicamentelor prin observarea

miscarilor de inghitire
- face controlul cavitatii bucale
- repune copilul in pozitie comoda
- aduna materialul folosit
- supravegheaza efectul imediat al medicamentului

IN CAZ DE ASPIRARE ACCIDENTALA A
MEDICAMENTELOR CU PATRUNDERE PE CAILE
RESPIRATORII, SE INTOARCE COPILUL IN
DECUBIT VENTRAL SUSTINUT CU MINA STINGA
SI I SE APLICA TAPOTARI REPETATE IN ZONA
OCCIPITALA SI TORACICA POSTERIOARA
Administrarea
medicamentelor prin
injectii intramusculare - explica copilului de ce I se face injectia – pentru ca
- pregatirea psihica a trebuie, pentru ca este bolnav, nu pentru ca a fost rau,
copilului neascultator
- alegerea locului - masa muscular fesiera cadranul superoextern
injectiei
- imobilizarea - nu se administreaza pe fata anterioara a coapsei

copilului cu ajutor - se aseaza copilul in decubit ventral
- se fixeaza membrele inferioare cu mina pe fata
posterioara a articulatiei genunchiului si regiunea toraco-
lombara
NU SE PREGATESTE MATERIALUL PENTRU INJECTIE
IN FATA COPILULUI
SE EXPUN CIT MAI PUTIN SERINGA SI ACUL IN FATA
COPILULUI
Administrarea - asistenta se spala pe miini
supozitoarelor - dezbraca copilul observind zona perianala
- asigurarea igienei - inspecteaza daca acesta nu prezinta leziuni, infectii ,
urme de fecale
- efectueaza igiena regiunii perianale
- pregatirea - dezambaleaza supozitorul, apreciindu-I dimensiunea si
supozitorului gradul de lubrefiere
- se adapteaza dimensiunile supozitorului la posibilitatiile
copilului

- pregatirea pozitiei
copilului
- administrarea
supozitorului
- se aseaza copilul in decubit ventral

- se departeaza usor cu mina stinga fesele copilului
- se introduce cu mina dreapta complet supozitorul in
orificiul anal
- supravegherea
copilului
- stringe apoi fesele intre police si degetele miinii drepte

asteptind 1 minut
- supravegheaza reactiile copilului , iar daca acesta este
mai mare ii explica cum trebuie sa invinga pentru
moment senzatia de defecare
- asistenta aduna aterialele folosite
- se spala pe miini

Administrarea - se spala pe miini
intravenoasa a - pregateste materialul necesar
medicamentelor o mănuşi, garou, leucoplast, atelă (pentru imobilizare),
tăviţa
o renală, aleză;
o tampoane sterile;
o fluturaş, canule, vacu-test;
o seringă 5, 10ml cu /fără ser fiziologic heparinat
(verificare sau prelevare de sânge);
o trusa de perfuzie şi soluţii perfuzabile;
o soluţie dezinfectantă Betadină, acool iodat;
o anestezie locală unguent EMLA (amestec eutectic de
lidocaina 2.5% şi prilocaina 2.5%).
- Alege locul cel mai favorabil punctiei venoase,
inspectind cu atentie regiunea vaselor epicraniene, plica
cotului, fata dorsal a pumnului sau a piciorului, vena
jugulara

- Imobilizeaza cu blindete copilul pentru punctionarea
venei
- Efectueaza injectarea intravenoasa sau montarea

perfuziei
- In cazul apliarii perfuziei, imobilizeaza copilul pentru
mentinerea perfuziei astfel
o Pentru brat , picior fixeaza atela
o Pentru venele epicraniene infasa copilul cu
bratele pe linga corp
o Fixeaza un colac sub capul copilului
LA INDICATIA MEDICULUI COPIII AGITATI
SUNT SEDATI IN PREALABIL PENTRU A EVITA
INCIDENTELE SAU ACCIDENTELE DE
TEHNICA
Organizarea muncii pe - Asistenta medicala adduce medicamentele prescrise de
sectie in vederea medic de la farmacie
administrarii - Verifica medicatia la farmacie
medicamentelor la copii - Verifica daca in ambalaj corespunde medicamentul
- Verifica termenul de valabilitate al medicamentului
NU SE ADMINISTREAZA MEDICAMENTE CARE

PREZINTA MODIFICARI DE TRANSPARENTA,
CULOARE, MIROS SAU CU DETERIORARI ALE

AMBALAJULUI
- Repartizeaza pe sectie medicamentele in cutiute special

pentru fiecare copil separate
- Verifica doza prescrisa de medic pentru administrarea
per doza
- Verifica intervalul recomandat pentru administrare
- Cuprinde toate tratamentele cu orele de administrare
specific fiecarui bolnav
- Efectueaza personal tratamentul fiecarui bolnav
- Supravegheaza bolnavul si observa aparitia reactiilor
alergice saa de intolerant
- Anunta pe loc medical in cazul aparitiei unor simptome
suspecte
- Inregistreaza in caietul de predare pacientul,
medicamentul, doza , ora si reactia bolnavului
PENTRU PREVENIREA INTOXICATIILOR

MEDICAMENTOASE ACCIDENTALE
- NU SE LASA MEDICAMENTELE LA DISCRETIA
COPIILOR IN SALOANE
- MEDICAMENTELE SE PASTREAZA IN ORDINE
SI IN LOCURI INACCESIBILE COPIILOR
INGRIJIREA COPILULUI CU RAHITISM
Rahitism – boala metabolic generala, determinate de carenta de vitamina D
- Aceasta boala apare la sugarul si copilul mic, mai frecvent intre 3 luni si 18 luni

- Copilul cu rahitism este foarte receptive la infectii, tulburari digestive si de nutritive si
prezinta anemie carentiala
- Tratamentul rahitismului se efectueaza de regula la domiciliu, internarea fiind realizata
numai in cazuri severe
- Asistenta de pediatrie si ocrotire aplica planul de ingrijire, urmarind urmatoarele
obiective generale
Obiective Timpi de executie

Evaluare - Verifica si consemneaza in caietul de
- Conditiile de mediu lucru carateristicile incaperii in care
- Regimul de viata pe care il are familia traieste copilul, avind in vedere
volumul, luminozitatea, gradul de
poluare a aerului din camera,
temperature, umiditatea, gradul de
igiena
- Verifica si apreciaza daca regimul de
viata al copilului este stability pe baza
idicatiilor medicului, daca se respecta
si cum se respecta
- Invata mama cum sa pegateasca
alimentele
- Explica tot ce considera ca nu se
aplica correct
Administrarea tratamentului medicamentos - Respecta schema terapeutica
recomandata de medic si inscrisa in
fisa medicala
o Tratamentul injectabil cu vitamina D
se efectueaza si in cursul
imbolnavirilor preadaugate, exceptie
insuficienta hepatica si renala
o Nu se efectueaza in timpul vaccinarii
antipoliomelitice (AP)
o Tratamentul oral cu vitamina D este
contraindicate in tulburarile acute si
cornice de digestive
o Vitamina D administrate oral se poate
face in timpul administrarii vaccinului

AP, forma uleioasa administrate oral
se absoarbe mai bine daca se asociaza
cu laptele, in timpul meselor
o In timpul tratamentului cu vitamina D

se urmaresc somnul, tegumentele, ,
scaunul, varsaturile, apetitul copilului
o Nu se efectueaza tratament cu 10-14
zile inainte de cura heliomarina
o Se informeaza de cantitatea de
vitamina D luata de copil prin
preparatele de lapte imbogatite cu
vitamina D
- Mobilizeaza la dispensarul medical
copilul pentru consultative si
tratament
- Se deplaseaza la domiciliul copilului
pentru efectuarea tratamentului, daca
medical recomanda acest lucru
Asigurarea ingrijirilor cu character general, - Efectueaza sau demonstreaza
pentru vindecarea rahitismului apartinatorilor
o Masajul grupelor muscular hipotrofice
o Exercitii simple de stimulare
neuromotorie corespunzatoare virstei

o Exercitii de corectare a sechelelor
dupa virsta de 15 luni – pentru
piciorul plat
- Explica exercitiile si miscarile
interzise de medic
- Verifica daca se respecta aceste
recomandari
Educatia sanitara a apartinatorilor - Aceasta vizeaza
o mediul si regimul de viata al copilului
o tratamentul medicamentos
o ingrijirile generale necesare
o alimentatia corecta
- metodele de realizare a educatiei se

aleg corespunzator cu nivelul cultural
al familiei
Transmiterea tuturor datelor obtinute cu - in cazul vizitarii copilului la domiciliu
ocazia vizitei medicului la copilul bolnav se consemneaza rezultatul in caietul
de lucru si se informeaza medical
despre situatia gasita pe teren,
consemnind datele si in fisa copilului
INGRIJIREA COPILULUI CU TULBURARI ACUTE DE DIGESTIE
Copilul care prezinta tulburari acute de digestive pierde prin scaun si varsaturi, apa si
saruri minerale, ceea ce determina aparitia simptomelor de deshidratare si dezechilibru
hidroelectrolitic.
Starea de nutritie a copilului este deficitara el prezentind scaderi in greutate.
Rezistenta la infectii este scazuta, de aceea pot intervenii infectii intercurente.

Asigurarea conditiilor de mediu - avind in vedere numarul crescut al
corespunzatoare pe tot parcursul vizitei scaunelor si varsaturilor se ingrijeste
medicului la copilul bolnav ca exista suficiente schimburi de corp

si pat pentru a mentine copilul in
permanenta stare de igiena
copilul nu se lasa in scutece sau haine
murdare de fecale si urina
- verifica la intervale scurte de timp
daca copilul a prezentat emisiuni de
fecale si urina, sau varsaturi
- daca copilul este mai mare, il educa si
il ajuta sa foloseasca olita
- se verifica aspectul scaunului dupa

fiecare emisie
Prevenirea si ingrijirea eritemului fesier - in conditiile in care scaunele copilului
sunt foarte frecvente si acide
tegumentele din zona perineala se irita
repede si intens
- asistenta aplica dupa fiecare baie

partial a regiunii perineale ungvente
cu amidon, jecolan

NU SE APLICA PUDRA DE TALC
DEOARECE USUCA TEGUMENTELE SI
ACCENTUEAZA IRITATIA
- aceste ungvente nu se aplica pe pielea
nespalata de materiile fecale
Supravegherea copilului bolnav - copilul va fi cintarit zilnic
- evaluarea clinica generala - se va inregistra in foaia de
temperatura greutatea
- se observa scaunul, varsatura sau
meteorismul abdominal
- recunoasterea simptomelor - se observa daca apar simptome de
functionale digestive, prezentei sau deshidratare
aparitia simptomelor de deshidratare o facies toxic
o pliu cutanat persistent

o prabusirea TA
o pierderea cunostiintei
o tegumente reci, palide sau cianotice,
transpirate
o vene colabate
- se masoara TA
- se observa culoarea si aspectul
tegumentelor
- se observa starea de constienta
- se observa aparitia eruptiilor cutanate
hemoragice, singerari prelungite la
locul injectiei
Recoltarea produselor biologice si patologice - recolteaza scaun la indicatia medicului
pentru coprocultura
- efectueaza si alte recoltari la indicatia
medicului
Administrarea medicamentelor - se administreaza medicatia prescrisa
de medic, avind in vedere ca
medicamentul sa fie ingerat in
totalitate de copil
- asistenta medicala trebuie sa
procedeze cu grija si rabdare astfel ca
dupa administrare medicamentul sa nu
fie varsat – dizolva medicamentul in
solutie usor indulcita, din care se
administreaza treptat cu lingurita toata
cantitatea
- antibioticele prescrise de medic se
administreaza numai dupa recoltarea
coproculturii
- in cazul in care copilul varsa si nu
permite administrarea orala a
medicatiei se incearca mai intii
restabilirea tolerantei digestive

o se pregateste o solutie de glucoza cu
ser fiziologic, din aceasta solutie se
administreaza cu lingurita la intervale
scurte de timp 1-2-3 minute, 100 ml,
observindu-se tolerant digestive, apoi
se observa daca copilul poate ingera
2-3 lingurite odata fara a mai avea
senzatie de voma
o dupa 3-4 ore de rehidratare in acest fel
copilul poate ingera lichide fara a mai
varsa
o din acest moment se poate incerca cu
multa grija administrarea
medicamentelor
TEHNICA NU REUSESTE DACA
- nu se respecta administrarea solutiei
in cantitati mici cu lingurita
- nu se respecta intervalul de timp
dintre administrari
Alimentarea bolnavului - administreaza alimental recomandat
de medic
- copilul nu va fi grabit si nici bruscat
- se va urmari tolerant digestive
Educatia sanitara - educa mama privind profilaxia
imbolnavirilor digestive
- se explica si se demonstreaza
o prepararea si administrarea
alimentelor dietetice
o modul administrarii medicamentelor
prescrise
o mijloace de prevenire a intoxicatiilor
accidentale cu medicamente la
domiciliu
o alimentatia corecta corespunzatoare
virstei
o recuperarea dezvoltarii psihomotorii
o posibilitatea administrarii vitaminei D
si a vaccinarilor in curs la sugar si
copilul mic
- explica regimul de viata al copilului
convalescent
INGRIJIREA COPILULUI CU MALNUTRITIE PROTEIN-CALORICA
Malnutritie – tulburare secundara a cresterii si dezvoltarii postnatale datorate

imposibilitatii organismuluide a-si acoperi necesitatiile nutritionale.

Insuficienta proceselor de crestere si dezvoltare determina
- tulburari functionale si structurale ale tractului digestive
- slabirea puterii de aparare a organismului insotita de aparitia numeroaselor infectii
supraadaugate
- deficite minerale si vitaminice cu aparitia unor boli associate ca – anemii carentiale,
rahitism, alte avitaminoze.

Recuperarea tolerantei digestive si a - monteaza o perfuzie la indicatia
pierderilor hidroelectrolitice medicului
- supravegheaza bolnavul
- administreaza regimul alimentar
dietetic recomandat de medic
- observa tolerant digestive a copilului
pentru fiecare aliment in parte
- observa si inregistreaza cantitatea de
preparate dietetic tolerate de copil pe
masa si pe zi
Recuperarea deficitului ponderal si statural
- asigura alimentatia corespunzatoare
virstei si tolerantei digestive - alimenteaza copilul respectind
recomandarile medicale de regim
- urmareste in permanenta tolerant
digestiva a copilului la imbogatirea
cantitativa sau calitativa a regimului
alimentar
- se cintareste zilnic copilul si se
inregistreaza valoarea in foaia de
observatie
- masoara lungimea si perimetrele in
ritmul cerut de medic
- sesizeaza toate modificarile privind
evolutia ponderala si tolerant
digestive a copilului

-informeaza medical despre toate
- prevenirea consumului de calorii prin modificarile
o agitatie - se ingrijeste sa asigure liniste si
o termoreglere atmosfera calma in jurul copilului,
o infectii evitind starea de agitatie
- verifica si mentine temperature
aerului din salon
Prevenirea infectiilor - imbraca echipament steril
- respectarea masurilor obligatorii - poart masca formata din 4 straturi de
privind igiena personala tifon care sa acopere nasul
- masca se schimba dupa 30 minute de
folosire
- nu intra in salon daca prezinta infectii
ale cailor respiratorii, tulburari
digestive, afectiuni septic cutanate
- interzice circulatia personalului
sanitary mediu , auxiliary de ingrijire
- respectarea circulatiei personalului de la compartimentele de septic in
sectia de distrofici
- efectueaza curatenie generala si
- depistarea, izolarea, tratarea tuturor dezinfectie ciclica saptaminal
infectiilor survenite la copii pe - urmareste aparitia simptomelor
parcursul internarii specifice diferitelor infectii
- se izoleaza copii in spatii rezervate
pentru carantina
- se aplica masuri de dezinfectie in
salonul contaminat
Prevenirea imbolnavirilor carentiale - efectueaza profilaxia rahitismului
- rahitism respectind dozajul prescris de medic
- respecta alimentatia
- efectueaza tratamentul antianemic
- anemie prescris
- avitaminoze administrarea fierului oral poate produce
scaderi ale tolerantei digestive
- dupa externarea copilului educa
parintii sa efectueze alimentative
bogata in vitamine
Recuperarea deficientelor psihomotorii - executa exercitii de stimulare
corespunzatoare virstei pentru copii
care prezinta retardari
Educatia sanitara - educa parintii in vederea prevenirii
recaderilor
- explica si demonstreaza cum trebuie
alimentat si ingrijit copilul pentru
prevenirea infectiilor si a
complicatiilor

INGRIJIREA COPILULUI CU CONVULSII
Convulsiile – toate manifestarile paroxistice traduse din punct de vedere clinic prin
accese de contractii musculare tonico-clonice partiale sau generalizate, insotite sau nu de
pierderea cunostintei.
Convulsia este simptomul comun al unei game foarte largi de boli ce intereseaza direct
sau indirect sistemul nervos central.
Asistenta medicala trebuie sa recunoasca un acces convulsivant sis a sties a intervina

in caz de urgenta.

Asigurarea asistentei medicale - va chema medical
Asigurarea unei perfecte linisti ambiante - va indeparta cu tact apartinatorii
adunati in jurul copilului
Impiedicarea autotraumatizarii - va culca copilul pe pat cu capul intr-o
parte
- va introduce intre arcadele dentare o
spatula invelita in fasa, batista
Impiedicarea strangularii prin imbracamintea - va desface haina la git
de corp
Mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii - se va fixa limba pentru evitarea
libere inghitirii
- se vor aspira secretiile cu ajutorul
aspiratorului de secretii
Supravegherea bolnavului - va observa simptomatologia din
timpul accesului spre a putea

transmite medicului
- va masura pulsul
Evitarea unor greseli de tratament - nu se va administra oxygen
- nu se vor efectua manevre de
resuscitare cardio-respiratorie
- nu se vor administra analeptice
cardiovasculare
Administrarea unor medicamente - la indicatia se medicului se
- in febra administreaza Diazepam
- in colaps - nu se administreaza fenobarbital
- daca s-a administrat fenobarbital nu se
mai face pe urma diazepam , produce
stop cardio-respirator
- paracetamol, aspirina
- adrenalina
Atitudinea dupa criza convulsivanta - va lasa bolnavul linistit dupa criza
convulsivanta
- va efectua toaleta partiala
RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA PEDIATRICA:
Un adult care necesita resuscitare cardiopulmonara de obicei sufera de o tulburare

cardiaca primara sau de aritmie care a stopat activiatatea inimii.
Un copil care necesita resuscitare, de obicei sufera de hipoxie cauzata de dificultati in
respiratie sau chiar de oprirea respiratiei.
Majoritatea crizelor pediatrice care necesita resuscitare pot fi prevenite. Acestea includ
accidente rutiere, inecare, arsuri, inhalare de fum, caderi, otraviri, sufocare ( ingerare de
corpuri straine mici, ca jucariile si mancarea).
Alte cauze care stau la baza opririi respiratiei la copii includ laringospasmul, si edeme
din cauza infectiilor la nivelul tractului superior respirator, si sindromul mortii subite la copil.
Avand la baza acelasi pricipiu, resuscitarea atat la adulti cat si la copii si nou-nascuti,
are ca scop sa restaureze functia cardiopulmonara, pompand inima victimei, si ventiland
plamanii pana cand functia lor naturala se reia. Totusi tehnicile de efectuare a resuscitarii
difera de la caz la caz daca este vorba de copii, adulti sau nou-nascuti.
Sansele de supravietuire cresc cu cat resuscitarea este initiata mai rapid, si cu cat sunt
mai repede implementate sistemele avansate de suport al vietii. Totusi, oricat de repede s-ar
vrea sa se actioneze aplicand manevrele de resuscitare asupra unui copil, mai intai trebuie sa
se determine daca in deficienta respiratorie a pacientului este vorba de o obstructie mecanica
sau de o infectie,( ca de exemplu epiglotita).Epiglotita nu necesita resuscitare dar necesita
interventie medicala imediata.Resuscitarea se aplica doar cand copilul nu respira.
Materiale necesare :
- resuscitarea nu necesita echipament special, ci doar o suprafata dura pe care sa fie plasat
pacientul
Implementare :

 se va scutura usor de umeri copilul aparent inconstient si se va striga la el pentru a
obtine un raspuns sau o reactie. Daca copilul este constient dar are dificultati de
respiratie, va fi ajutat sa stea intr-o pozitie care sa-i usureze respiratia( daca nu s-a
asezat deja singur in aceasta pozitie)
 se va chema ajutor pentru a primi asistenta de urgenta. Daca este o singura persoana si
copilul nu respira, se va aplica resuscitarea timp de 1 minut inainte de a chema
ajutoare. Se va pozitiona copilul in decubit dorsal pe o suprafata dura, de obicei pe
pamant. Suprafata ar trebui sa ofere rezistenta necesara compresiei adecvate a inimii
 daca trebuie ca copilul sa fie intors dintr-o pozitie in care a fost gasit, i se va tine bine
capul si gatul si va fi intors cu totul, ca pe un intreg pentru a evita sa-i fie afectata
coloana vertebrala
Eliberarea cailor aeriene:
 se va ingenunchea langa umarul copilului. Se va pune o mana pe fruntea copilului si

cu cealalta mana i se va deschide usor gura apasandu-i-se pe barbie
 se va evita presarea gatului copilului cu degetele pentru a nu-i obstructiona caile
aeriene
 nu se va lasa niciodata gura copilului total inchisa
 daca se suspecteaza o afectare a gatului, se va folosi manevra de deschidere a gurii
actionand asupra falcilor pentru a nu misca gatul copilului. Pentru a face asta, se va
ingenunchea langa capul copilului . Se vor tine coatele pe pamant, se vor pune
degetele mari de la maini la colturile gurii copilului si se vor plasa doua sau trei
degete ale fiecarei maini sub falca inferioara, apoi se vor trage falcile in sus
 in timp ce se va mentine o cale aeriana deschisa, se va pune urechea langa gura si
nasul copilului pentru a-i simti respiratia.Se va urmari daca pieptul se misca, se asculta
expiratia si se incerca sa se simta aerul expirat pe obrazul resuscitatorului
 daca copilul respira, se va mentne calea aeriana deschisa si se va monitoriza respiratia
 daca se suspecteaza ca exista o obstructie mecanica care blocheaza respiratia,
indiferent daca copilul este constient sau nu, se incearca eliberarea caii aeriene asa
cum s-ar proceda in cazul unui adult, dar cu doua exceptii: nu se va folosi manevra de
cautare oarba a obiectului ( sa fie cautat cu degetele daca nu este intai vizualizat
deoarece poate complica lucrurile), si se vor adapta tehnicile la dimensiunile copilului
Restaurarea ventilatiei :
 daca copilul nu respira, i se va mentine gura deschisa, se va inspira adnac , se va apasa

cu doua degete pe narile copilului pentru a i le pensa si apoi se va acoperi gura
copilului cu cea a salvatorului
 astfel pozitionat, salvatorul va efectua doua expiratii lente si cu pauza intre ele
 daca prima incercare de acest fel esueaza in a-i reda copilullui respiratia spontana, se
va repozitiona capul astfel incat sa aiba gura deschisa si se va incerca din nou
 daca si a doua incercare esueaza se poate deduce ca exista un obiect care obstrueaza
caile respiratorii si se vor repeta pasii de eliberare a cailor respiratorii
 daca se inlatura corpul strain, se verifica apoi respiratia si pulsul.Daca nu are puls , se
aplica manevra de compresie a pieptului
Restaurarea batailor inimii si a circulatiei :

 se va evalua starea circulatiei sangvine palpand artera carotida pentru a simti pulsul
 se va localiza artera carotida cu doua-trei degete de la o singura mana. De cealalta
mana resuscitatorul se va ajuta pentru a-i mentine capul intr-o pozitie care pastreaza
gura deschisa. Se vor pune degetele pe mijlocul gatului copilului, pe partea cea mai
apropiata si se trece usor cu degetele peste sanţul format intre trahee si muschii
sternocleidomastoidieni. Se va palpa artera 5-10 secunde pentru a simti pulsul
copilului
 daca se simte pulsul copilului, se va continua sa i se faca respiratie gura la gura,
oferindu-i cate respiratie la fiecare 3 secunde ( 20respiratii/minut)
 daca nu se simte pulsul copilului, se va incepe procedura de compresie a pieptului
 se va ingenunchea langa pieptul copilului. Cu ajutorul mainii mai apropiate de
picioarele copilului, se va localiza marginea cea mai de jos a diafragmului, pe partea
pe care se afla resuscitatorul
 se vor tine lipite indexul si degetul din mijloc, si miscandu-le in susul diafragmului,
inspre locul unde coastele se intersecteaza cu sternul, se va pune degetul din mijloc in
acel loc si indexul langa el
 se va ridica mana si se va pozitiona podul palmei chiar deasupra locului unde fusese
indexul. Podul palmei trebuie sa fie aliniat cu axa strenului
 se va folosi podul palmei de la o singura mana si se va aplica o conmpresie pe pieptul
copilului, apasandu-l in jos ( 2,5-4 cm). Compresiile se vor aplica in serii de cate 5, la
o rata de 100 de presari pe minut
 dupa fiecare 5 compresii, i se va face respiratie gura la gura. Se va aplica Aplicati o
respiratie gura la gura la fiecare 5 compresii fie ca este un singur salvator , fie ca sunt
doi
 dupa 20 de cicluri (1minut) de resuscitare cardio-pulmonara se va palpa din nou pulsul
pentru a detecta bataile inimii. Daca nu se simte pulsul, se vor continua compresiile
pieptului si respiratia gura la gura.Daca se simte pulsul, se va verifica daca exista
respiratie spontana. Daca nu exista, se va aplica o respiratie gura la gura la fiecare 3
secunde si se va continua monitorizarea pulsului. Daca copilul incepe sa respire
spontan, i se va mentine gura deschisa si i se va monitoriza atat respiratia cat si pulsul
Consideratii speciale :
 calea respiratorie a unui copil mic poate fi foarte usor blocata de limba sa. In acest caz,
simpla deschidere a gurii, poate elimina obstructia
 cand se vor efectua compresiile cardiace, se vor face miscari line , egale.Se vor tine
degetele mainii in sus si se va presa pieptul copilului doar cu podul palmei. De
asemenea, se vor cronometra miscarile pentru ca perioada de compresie si de relaxare
sa fie egale, astfel incat aceste compresii sa fie eficiente si corect realizate
 daca un copil are dificultati respiratorii si unul din parinti este prezent, se va incerca
sa se afle daca copilul a avut recent febra, sau vreo infectie la nivelul tractului superior
respirator. Daca da, se poate suspecta existenta epiglotitei.In acest caz, nu se va
incerca manipularea caiilor respiratorii pentru ca poate aparea laringospasmul care sa
obstructioneze complet calea respiratorie. Se va aseza copilul intr-o pozitie
comfortabila, si i se va monitoriza respiratia, pana cand este asigurata asistenta
specializata
 se va insista in incercarea de a indeparta o obstructionare a cailor respiratorii. Pe
masura ce se dezvolta hipoxia, muschii copilului se vor relaxa, usurand indepartarea
obiectului strain

Efectuarea CPR la nou-nascuti ( copii pana intr-un an )
Eliberarea cailor aeriene :
 pentru a indeparta o obstuctie la acest nivel, se va tine copilul cu fata in jos pe

antebratul, tinandu-l cu capul mai jos fata de trunchi. Antebratul se va sustine pe
coapsa
 se va folosi podul palmei de la mana ramasa libera si se vor aplica 5 lovituri usoare
intre umeri. Bataile acestea pe spate sunt mai sigure la nou-nascuti decat actiunile la
nivel abdominal, din cauza dimensiunilor reduse ale ficatului, a apropierii prea mari cu
organele vitale, si din cauza masei musculare abdominale reduse
 daca calea respiratorie ramane blocata, salvatorul va pune copilul intre mainile si
antebratele sale si ii va aplica lovituri usoare pe spate
 pastrandu-i-se capul mai jos fata de trunchi, i se vor aplica 5 lovituri usoare in zona
mediana a sternului, folosind doar al doilea si al treilea deget de la mana, pentru a
creste presiunea intratoracica suficient incat sa-i declanseze tusea, prin care va elimina
obiectul care blocheaza calea. Se va tine capul copilului ferm ca sa se previna ranirea
lui in vreun fel
 se va repeta operatiunea pana cand obstructia este indepartata sau pana cand copilul isi
pierde cunostinta
 nu se va face manevra de cautare oarba a obniectului strain fara a fi vizualizat,
deoarece, la un nou-nascut aceasta manevra poate impinge obiectul mai in spate pe
calea respiratorie agravand obstructia. Se va indeparta doar un obiect care se va vedea
clar
Revenirea cunostintei copilului (readucerea lui in simtiri) :
 daca copilul isi va pierde cunostinta, va fi pozitionat astfel incat sa tina gura deschisa
si i se va aplica respiratia gura la gura de 2 ori
 daca nu isi revine se va repozitiona capul in pozitia corecta si i se vor aplica din nou
respiratii gura la gura. Daca si aceasta procedura esueaza, se va repeta procedura de
indepartare a obiectului strain
 daca corpul strain este indepartat se va evalua pulsul si respiratia
 se vor continua eforturile de resuscitare daca este nevoie
Asigurarea ventilatiei :
 se va etansa nasul si gura copilului cu gura salvatorului

 se va aplica o respiratie usoara si scurta pentru ca plamanii unui copil mic acumuleaza
un volum de aer mult mai mic decat in cazul adultilor. Daca pieptul copilului incepe sa
se ridice si sa coboare, inseamna ca acea cantitatea de aer oferita de este adecvata
 se va continua respiratia gura la gura aplicandu-i cate o respiratie la fiecare 3 secunde
(20 respiratii/minut), daca i se poate detecta pulsul
Restaurarea batailor inimii si a circulatiei :
 se va evalua pulsul copilului palpand artera brahiala, localizata pe interiorul partii

superioare a bratului, intre cot si umar. Daca se simte pulsul, se va continua respiratia
gura la gura dar fara a initia compresiile pieptului copilului. Acestea se vor incepe
doar daca nu se poate detecta pulsul copilului

 pentru a localiza inima copilului, se va trage o linie imaginara intre mameloanele
copilului. Se vor pune trei degete direct dedesubt si perpendicular pe aceasta linie
dintre mameloane. Apoi se va ridica indexul, pentru ca degetul mijociu si al treilea sa
fie una in partea de dedesubt a liniei imaginare. Se vor utiliza aceste doua degete
pentru a apasa sternul ( 1.3 – 2.5 cm) cu cel putin 100 compresii/minut
 se va asigura o respiratie la fiecare 5 compresii aplicate. Se va mentine acest ritm chiar
daca este un singur salvator sau daca sunt doi. Aceasta proportie permite circa 100
compresii/minut si 20 respiratii /minut la un nou nascut
BIBLIOGRAFIE
1. LUCREŢIA TITIRCĂ: TEHNICI DE EVALUARE ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE

DE ASISTENŢII MEDICALI – Editura Viaţa Medicală Românească
2. LUCREŢIA TITIRCĂ: GHID DE NURSING - Editura Viaţa Medicală

Românească
3. GEORGETA BALTĂ: TEHNICI DE ÎNGRIJIRE GENERALĂ A

BOLNAVILOR – Editura didactică şi pedagogică, Bucuresti
4. C. MOZES: TEHNICA ÎNGRIJIRI BOLNAVULUI - Editura Medicală,

Bucuresti


Curs Pediatrie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Pediatrie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A fi mama este cel mai frumos lucru in viata unei femei si in sanul unei familii.

Dar oare cum este sa nu fii mama?

O bucurie foarte mare este sa fii mama.

Ma simt de parca m-as fi nascut cu suflet de mama.

Un suflet de mama a dat nastere altuia.

De noi,femeile, depind aceste mici suflete.

as princ tamas simona bogdana 1

Cresterea si dezvoltarea sunt procese ordonate si previzibile care incep de la conceptie

Cunoasterea si intelegerea procesului de crestere si dezvoltare permit planificarea

FACTORII CARE INFLUIENTEAZA CRESTEREA SI DEZVOLTAREA

as princ tamas simona bogdana 2

o Promoveaza invatarea diferitelor roluri si comportamente

ETAPELE CRESTERII SI DEZVOLTARII

PERIOADA CARACTERISTICI MAI IMPORTANTE

as princ tamas simona bogdana 3

- Dezvoltarea sistemului nervos central

as princ tamas simona bogdana 4

- Progrese in ceea ce priveste

- Gindirea egocentric e inlocuita cu

as princ tamas simona bogdana 5

- Au loc transformari comportamentale

- Sunt solicitate memoria , atentia,

as princ tamas simona bogdana 6

- Primele ingrijiri ce se acorda nou – nascutului sunt

as princ tamas simona bogdana 7

Etape de executie Timpi de executie

- Se aspira secretiile inainte de instalarea primei respiratii

- Se ligatureaza cordonul cu fir rezistent de in , cinepa

as princ tamas simona bogdana 8

- Se trage o fasa peste pansamentul ombilical

as princ tamas simona bogdana 9

Scor > 8 = probabilitate mare de deces

- Nou nascutul cu scorul sub 7 necesita masuri de

- Se instileaza dupa metoda Crede in fundurile de sac

as princ tamas simona bogdana 10

Stabilirea identitatii - Se fixeaza nou nascutului o bratara sau un colier ca

Ingrijirea tegumentelor - Se usuca tegumentele prin tamponare intr-un scutec

as princ tamas simona bogdana 11

Transportul la sala de - Se transporta cu blindete in conditii de protectie

INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI CU ASFIXIE

- Este o stare patologica de oxigenare insuficienta a tesuturilor care in lipsa unor

as princ tamas simona bogdana 12

Acordarea ingrijirilor necesare in Tehnici de efectuat

- Se efectueaza masaj toracic

as princ tamas simona bogdana 13

INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI LA SALON

as princ tamas simona bogdana 14

Obiective Etape de executie

- Se respecta normele de profilaxie a

- Se supravegheaza regiunea oro-nazala

as princ tamas simona bogdana 15

- Se va urmari daca exista reflexe de

 La nivelul tubului digestive

- Se vor urmari scaunele in primele 24 de

 La nivelul sistemului nervos

as princ tamas simona bogdana 16

- Se va urmari reactia copilului la lumina,

- Se va efectua reflexul Moro, analizindu-

as princ tamas simona bogdana 17

ATENTIE!!! Instalarea deficientelor

- Scaderea fiziologica in greutate

- Se va cintari zilnic pentru a se aprecia cit

- Se observa culoarea tegumentelor icterica