HARTǍ CONCEPTUALǍ PROFILUL PSIHOLOGIC AL PRESCOLARULUI

STUDENTA:DIMA MARIANA,I,PIPP PITESTI 30.04.2020

I.Prescolar mic(3- II.Prescolar mijlociu III.Prescolar mare(5-6 .3.Motricitatea 4.Dezv.proces.
4ani)instabilitate (4-5ani)dezv ani)adaptare la prescolarului senzoriale
pshihomotorie si perceptiei,limbaj,reactii situatie,activitati de actiuni motorii trebuinte de
afectiva,neandemnatic,c emotive sunt mai invatare imita ce fac cunoastere,sensibi
adultii,miscari litate
urios,se joaca mai controlate,jocuri cu sistematica,limbajul bruste,la 4 ani sare tactila,perceptii
mult,singur,memoreaza caracter colectiv,se este mai inchegat,apar intr-un picior,se tactile,sensibilitate
relativ usor,manifesta formeaza primele forme ale gandirii catara,se imbraca si vizuala si
preferinte ptr jocuri atitudini care constituie logice. se dezbraca auditiva,apreciere
nucleul personalitatii. singur,isi incheie a distantei la care
nasturii,la 5 ani se afla
1..Caracterizare invata sa mearga pe obiectele,reprezen
generala este una din bicicleta,la 6 ani tarile au un
perioadele intense de dezv A.SUBSTADIILE foloseste periuta de caracter
dinti intuitiv,face
pshica,autodescoperirea,jocu PRESCOLARITATII progrese in
singur,pieptene
l,manuirea perceperea
obiectelor,percepe timpului(ceas)
dif.anatomice,imbogatire
limbaj,pers.se afla in proces
de formare prin conturarea PROFILUL PSIHOLOGIC AL 7. Activitatea voluntară şi motivaţia
imaginii si constiint. de sine.
PRESCOLARULUI Vointa este in curs de organizare alături
de trebuinţe biologice se conturează şi
trebuinţe sociale şi spirituale
interesul pentru joc se află în plină
expansiune şi se satisface în acest stadiu
2.DEZVOLTAREA 5Dezvoltarea interesul pentru mediul înconjurător
FIZICA (4- intelectului deşi (interes de cunoaştere) se manifestă prin
5ani)Cresterea este insuficient format intelectul atitudinea de explorare, de observare
lenta4/5anual intre 3-6 copilului preşcolar atentă a plantelor, a animalelor a
ani creste in inaltimede înregistrează importante activităţii oamenilor,motivatia este
la 92cmla restructurări extrinseca
116cm,greutatea 14kg *Gandirea-este in stadiul
la 22 kg,la nivel osos preoperational,consolideaza 9. Dezvoltarea
se continua procesul de exper.asimilate pana la 4 ani personalităţii preşcolarului
osificare,dantura este este preconceptual simbolica preşcolaritatea este vârsta
provizorie,sistemul si dupa 7 ani este intuitive formării iniţiale a
muscular este inegal *Limbajul se imbogateste personalităţii, perioada
dezvoltat,creierul isi continuu astfel ca la3 ani apariţiei primelor relaţii şi
mareste volumul ,zona vocab contine 1000 cuvinte atitudini ce constituie un
limbajului se dezvolta minim 400..iar la 6 ani 2500 nivel superior de organizare
mult,se intensifica fct cuvinte minim 1500,are a vieţii psihice a copilului;
glandei tiroide. coerenta in vorbire,limbaj 6.Afectivitatea-se apariţia conştiinţei de sine
contextual sub forma de realizeazao şi a identităţii de sine),
monolog,pronuntia este pozitionare formarea conştiinţei morale
imperfect progresiva si ampla a aprecierile morale sunt
*Memoria- vietii afective,copilul organizate dihotomic într-o
8.Atentia voluntara,logica,memoreaza este mai tolerant morală alb – negru şi
sub influenţa gândirii şi repede insa uita la fel de stapan pe reactiile socializarea conduitei;
limbajului atenţia se repede,volumul memoriei sale,se modifica atat
organizează creşte capacitatea Socializarea conduitei
 creste,memoreaza cantitativ cat si socializarea are la bază
deconcentrare - dacă la 3 ani miscari,stari calitativ,vibratie
este de 12 min, la 4 ani este percepţia celorlalţi se
affective,imagini,cuvinte,idei afectiva,rezonanta
15 min, la 6 ani ajunge la 25 dezvoltă şi capacitatea
,amintirile sunt 1 emotionala socială concretizată în
min fragmentate,isolate,neintegrat ,îmbogăţirii autonomie, putere de a face
e in unitati logice raporturilor cu ceva
ambianţa
  Referat 30.04.2020

 3.Dezvoltarea limbajului prescolarului

 STUDENTA DIMA MARIANA PIPP PITESTI AN 1 GRUPA1

Odata cu inscrierea copiilor la gradinita si integrarea lor in sistemul de

educatie formala, abilitatile lor de comunicare infloresc, iar prescolarii devin
din ce in ce mai increzatori in capacitatea lor de utilizare a limbajului.

Abilitatile de vorbire si de limbaj ale unui copil ii permite acestuia

sa comunice idei celor din jur, sa-si impartaseasca gandurile si sa-si exprime
emotiile.
La vasta de 5-6 ani, temperamentul prescolarului poate influenta exprimarea
abilitatilor de comunicare. De exemplu, un copil timid poate refuza
comunicarea in anumite contexte. Lasand la o parte temperamentul
copilului, exista mai multe arii de referinta care trebuie atinse.
Ariile de vorbire si limbaj sunt impartite de catre logopezi in sapte categorii
diferite, dar toate la fel de importante: auditia, limbajul receptiv, limbajul
expresiv, exprimarea orala sau vorbirea, fluenta, dezvoltarea cognitiva si
comunicarea pragmatica.

Auditia: abilitatea de a asculta

Auditia reprezinta dezvoltarea abilitatilor de ascultare. Copii de 5-6 ani au
aceasta arie deja dezvoltata si sunt capabili sa asculte si sa
retine cantecul sau poezia preferata. Ei invata in continuare sa fie ascultatori

2
atenti, ca membri ai unui auditoriu. Modelarea abilitatilor de ascultare la
aceasta varsta, atunci cand copii vorbesc cu tine, este foarte importanta.
Limbajul receptiv: ceea ce intelege copilul

Abilitatile de limbaj receptiv sunt esentiale pentru intelgerea si urmarea

instructiunilor date de adulti. Copiii de 5-6 ani inteleg mai mult decat pot
exprima in cuvinte, vocabularul lor fiind compus din 5.000 pana la 20.000
de cuvinte. Ei inteleg rimele si isi manifesta relativ usor interesul pentru a
povesti.
Prescolarii sunt capabili sa inteleaga glume, rad la ele si adora sa le
spui ghicitori. Ei au dobandit deja anumite competente sociale si pot face
diferenta intre a fi rugat sa faca ceva si a i se spune sa faca un anumit lucru.

Limbajul expresiv: ceea ce spune copilul

Copiii de gradinita stiu cum si cand sa foloseasca timpul trecut, prezent si

viitor pentru a descrie anumite evenimente, in timp ce povestesc. In general,
ei folosesc propozitii sau fraze lungi de cel putin opt cuvinte. In egala
masura, prescolarii sunt capabili sa ofere descrieri detaliate ale obiectelor si
evenimentelor.
Prescolarii vorbesc in fraze complexe si sunt in masura sa iti prezinte pe
scurt obiectele din clasa, dupa modelul "arata si descrie". Copiii de gradinita
sunt de asemenea capabili sa dea raspunsul la intrebari de genul "Buna, ce
faci?".

Vorbirea: exprimarea orala, formarea corecta a cuvintelor si a sunetelor

Varsta de 5-6 ani este foarte importanta pentru dezvoltarea vorbirii si a

articularii cuvintelor (pronuntia). Este mai important sa corectezi erorile de
vorbire la aceasta varsta si sa ii explici modelul corect de vorbire.
Unii prescolari se pot lupta cu pronuntia anumitor consoane sau grupuri de
litere. Vorbitul peltic sau sasait este foarte frecvent la acesta varsta si se
datoreaza felului in care copilul isi plaseaza limbii in gura.

La vîrsta preşcolară au loc lărgirea şi complicarea raporturilor dintre copii şi

realitatea înconjurăroare, de fapt ce se răsfringe şi asupra limbajului său oral.
De aceea, pentru a corespunde nivelului procesului instructive-educativ ce se
desfăşoară în şcoală, copilul trebuie să plece din grădiniţă cu un bagaj de
cunoştinţe lingvistice şi cu deprinderi de vorbire, care să-i permit exprimarea

3
într-o limbă corectă din punct de vedere fonetic şi gramatical, coerentă şi
expresivă.

. La etapa actuală de dezoltare a sistemului educațional, limbajul, ca mijloc

de comunicare, asigură copilului schimbul de idei şi impresii între el şi
semenii lui, transmiterea unor cunoştinţe, contribuind la îmbogaţirea
necontenită a experienţei lor de viaţî, la largirea şi complicarea relaţiilor cu
mediul social, astfel noi trebuie să formăm la copii capacitatea de a
comunica cu cei din jur, de a-şi exprima în mod inteligibil gîndurile,
impresiile, trebuinţele, de a cunoaşte realitatea obiectivă. Toate acestea se
realizează prin intermediul cuvantului. Cercetările psihologice au aratăt, iar
experienţa didactică a confirmat că dezvoltarea limbajului copilului are loc
sub influenţa mediului şi a educaţiei.

Acest lucru se realizează cu optima eficienţă în cadrul întregului program

din gradiniţă, dar un loc important revine disciplinei care aparţine sferei
limbii şi literaturii române. În grădiniţa de copii şi apoi la şcoală are loc
adevarata "cultivare a limbii individului" exercitîndu-se o influenţă dirijată,
planificată, bazată pe concluzii psihopedagogice, cu probleme, noţiuni şi
sarcini gradate ca dificultate şi organizate în sisteme logice, metodice.

Dezvoltarea vorbirii la preşcolari constituie o parte componentă importantă

a muncii intructiv-educative în grădiniţa de copii, realizîndu-se printr-un
complex de metode şi procedee din cele mai efective.
Metodica dezvoltării vorbirii, ca ştiinţă psihologico-pedagogică, studiază
procesul de formare a vorbirii în instituţiile preşcolare. Obiectul ei de bază
rezidă în elaborarea şi sistematizarea ştiinţifică a metodelor şi proceelor de
dezvoltare a vorbirii preşcolarilor. Scopul final al acestei munci este
formarea la copii a priceperilor şi deprinderilor orală în conformitatea cu
normele limbii literare actuale.

Metodica dezvoltării vorbirii îi înarmează pe lucrătorii instituţiilor

preşcolare cu cunoştinţe, privind deprinderile concrete de vorbire, ce
urmează să fie la o etapă sau alta a vîrstei preşcolare, precum şi cu unele
modalităţi şi proceede prin care se realizează acestă muncă.
Procesul vorbirii preşcolarului e legat de funcţia comunicativă şi cognitivă a
limbii, ceea ce înseamnă că sîntem obligaţi să le formăm copiilor priceperile
şi deprinderile de a observa obiectele lumii înconjurătoare, de a le compara
şi cerceta. Consecinţele acestui proces de observare se răsfrîng asupra

4
vorbirii, de aceea formarea spiritului de observaţie presupune nu numai de a
cerceta şi găsi, ci şi de a expune, de a vorbi despre obiectul dat. Această
deprindere trebuie să fie formată pe întreg parcursul vîrstei preşcolare.

Nivelul dezvoltării vorbirii micuţilor este un indiciu al proceselor de gîndire.

Preşcolarul face primii paşi în lumea cunoaşterii obiectivelor raporturilor
dintre ele, de aceea dezvoltarea vorbirii copiilor de vîrstă preşcolară diferă
de dezvoltarea vorbirii în şcoală.

Cuvîntul are o putere imensă. Cu ajutorul lui dirijăm comportamentul

copilului, îi formăm deprinderea de asculta şi a auzi, de a privi şi a vedea.

Legătura dintre limbă şi gîndire constituie baza teoretică a metodei

dezvoltării vorbirii. Limba este o realitate nemijlocită a gîndirii. Vorbind
omul îşi exprimă gîndurile prin unităţile limbii, îşi formează formele logice
de gîndire, forme ce reflectă realitatea obiectivă, esenţa obiectelor,
fenomenelor şi a raporturilor dintre ele.

Afirmîndu-se ca ştiinţă, metodica dezvolării vorbirii la preşcolari a utilizat

cele mai progresiste idei ale marilor pedagogi din trecut.
K. Uşînski a expus a serie de idei referitoare la folosirea limbii în educaţie
multilaterară a copilului, considerînd-o cel mai iscusit dascăl popular.
Potrivit părerilor lui Uşînski asimilarea limbii materne presupune nu numai
utilizarea cuvintelor în diversele lor aspecte formative şi de sens sau în
variate construcţii; ea presupune şi o mulţime de gînduri, sentimente,
imagini artistice, logica şi filozofialimbii exprimată prin cuvîntul viu. În
procesul de formare a vorbirii rolul hotărîtor îl joacă pedagogul. După
părerea pedagogului, prin folclor, copilul învaţă nu numai a urî răul şi a iubi
binele, ci şi a iubi sufletul poporului.
Un rol deosebit în dezvolatrea vorbirii Uşînski îl atribuie naturii. Orice
pedagog trebuie să înţeleagă, că toate cunoştinţele despre lumea
înconjuratoare trec prin uşa perceperii nemijlocite a acestei lumi.

Copiii încep să se uite cu alţi ochi la cele din jur, să gîndească, observînd
raporturile dintre obiectele lumii înconjurătoare. Observările nemijlocite vor
constitui acele exerciţii primare logice de gîndire, de care depinde caracterul
logic, adică adevărul cuvîntului însuşi, şi cin care ulterior vor lua naştere
spontan vorbirea logică şi înţelegerea legilor gramaticale.

5
Un rol important în rezolvarea sarcinilor privind dezvoltarea vorbirii
preşcolarilor îi revine limbii materne, prin intermediul careia copiii se
familiarizează cu realitatea înconjurătoare şi învaţă a gîndi. Vorbirea
organizată şi laconică este nu numai un scop, ci şi un mijloc al educaţiei şi
instruirii în grădiniţă, este obiectivul general de o importanţă deosebită.

Dezvoltarea vorbirii se află în strînsă legătură cu procesul de cunoaştere şi

presupune acumularea cunoştinţelor despre mediul înconjurător şi formarea
deprinderilor şi priceperilor de redare a obiectelor şi fenomenelor realităţii
înconjurătoare în vorbire.
In condiţiile vieţii actuale, cînd instituţiile preşcolare ocupă un loc deosebit
în educaţia copiilor, un mijloc de bază în dezvoltarea vorbirii este
considerată instruirea prin intermediul jocului.

În cadrul activităţilor complexe sau mixte se rezolvă mai multe sarcini de

dezvoltare a vorbirii în baza aceluiaşi material didactic, accentul punîndu-se
pe formarea diferitelor deprinderi de vorbire cursivă. Este important, ca
educatorul să organizeze jocurile copiilor şi să participe la ele. În asfel de
situaţii vom îmbogăţi conţinutul jocurilor, vom reaminti cuvintele ce
însoţesc jocul. De asemenea este stimulată sinestatornicia copiilor, fapt
important pentru dezvoltarea vorbirii şi pentru formarea relaţiilor corecte
dintre preşcolari . # [Lavric M. , p. 3-21 ] #.

CONCLUZII
În concluzie ţinem să spunem că, metodica la dezvoltarea vorbirii se află în
strînsă legătură cu problemele actuale ale educaţiei şi intruirii şi continuă să
se dezvolte, înlesnind munca lucrătorilor intrituţiilor preşcolare în găsirea
celor mai eficiente căi de formare a deprinderilor de vorbire corectă şi
expresivă. Putem afirma că inteligenţa conduce la o logică a acţiunii, iar
limbajul devine catalizatorul experienţelor cognitive ale copilului
simplificînd prin semnificaţii relaţiile dintre subiect şi obiect. Această
realitate explică şi importanţa care se acordă prin activităţile din
învăţămîntul preşcolar, dezvoltării limbajului şi comunicării.
Putem spune că în grădiniţă, parcurgînd cele patru grupe, copiii dobîndesc
un bagaj de cunoştinţe, iar vorbirea devine mai bogată, mai clară, mai
corectă, asigurînd dezvoltarea intensă a gîndirii.

6
BIBLIOGRAFIE

1. Lavric M. Metodica dezvoltării vorbirii la preşcolari. Chişinău:

Lumina, 1992, 155 p.

2. Damşa I. Dezvoltarea vorbirii în grădiniţa de copii şi clasele I

şi a III-a. Ghid metodic. Bucureşti: Editura Didactica şi
Pedagogică, R.A. 1996, 168 p.

3. Ghiţă G. Învăţămîntul preşcolar. Nr. 3-4., Eficienţa exerciţiilor

de vorbire în educarea limbajului. Bucureşti: Arlequin, 2000, 64-
72 p.

4. Gugiuman A. Învăţămîntul preşcolar. Nr. 1-2. , Limbajul –

produs şi suport al dezvoltării intelectuale. Bucureşti: Arlequin,
2000, 37-42 p.

5. https://www.copilul.ro/copii-3-6-ani/limbaj/Vorbirea-si-dezvoltarea-
limbajului-la-copiii-de-varsta-prescolara-a17927.html

6.Cemortan S. Formarea premiselor citirii şi scrierii în scopul

socializării copiilor de vîrstă timpurie. Ghid metodic. Bucureşti:
ALL, 1999, 213 p.