2.Dezv.

fizica
generala are
loc o crestere in
inaltime si
greutate,fetele,cas
tiga in jur de
HARTǍ CONCEPTUALǍ Pubertatea 24cm si 17 kg iar
I.Manifesta o STUDENTA:DIMA MARIANA,I,PIPP PITESTI 18.05.2020 baietii in jur de 24
exuberanta motorie,dar II.se identifica III. Aspectul fizicsi IV.Formarea cm si 19 kg
,cresterea se
stie sa si-o comportamente ca comportamentul constiintei de realizeaza in
canalizeze,are initiative,secretul,inti puberului devin din sine,comp.contr pusee.,are loc
autonomie mai mitatea,responsabilitat ce in ce mai -dictoriu este un dezv organelor
marecomparativ cu ea,preocupari morale evidente,activitatea semn distinct al interne,cresterea
scolarul mic,este la 12 ani manifesta un scolara se complica puberului,comp masei musculare
la baieti dispare
capabil de a impune o interes deosebit ptr devenind complexa fata de parinti grasimea iar la
anumita distanta intre el propria persoana.la 13 si solicitanta.Se se fete tesutul adipos
si parinte ani paraseste definitive modifica statutul de schimba,dorinta se mentine,se
copilaria se interiorize. elev prin activititati de independenta subtiaza talia,se
responsabile de a-si petrece dezv partea
1..Caracter tp liber cu cei faciala a craniului
izare ,maturizare
de varsta lor sexuala,In plan
generala- Subtilitati logice caracteristici dand nastere psiho.aceste
pubertatea ale puberului
este perceputa uneori la fenom.dau nastere
relationari unor trairi
ca sf
tensionale,confuz
copilariei PUBERTATEA Varsta scolara e si de
remarcandu-
se prin mijlocie 10/11-14/15 ani disconfort,trairile
sunt intensificate
procesul de
si de prezenta
crestere
acneelor,a
accentuate,ma 3.Dezvoltarea cognitiva este strans legata de dezv pshica trasnpiratiei,a
turizare generala si de procesul de maturizare biologica,de activitatea 4 Dezvoltarea sensibilitatii pielii
intense si scolaradiferit limbajului-se in situatii
structurare *Senzorialitatea si perceptia –fenom este evident la nivelul realizeaza atat emotionale.tinand
complexa a sensibilitatii vizuale creste de 2-3 ori la 13 ani fata de dpdv cantitativ cont de trasnf
personalitatii. parametrii inregistrati la 10 ani se dezv cap de prelucrare a cat si biologice
Gessel spunea inf.vizuale concomitant cu diferentierea evaluarii vizuale a calitativ,vocab alimentatia
varsta de 9 marimii,disantei si formei.,auditive-care evolueaza pe directia ularul puberului tb sa fie
ani rep.o dezv campului visual si tactile,experienta perceptva este inregistreaza
cotitura,indivi influentata de organizarea observatiei directe care prin dezv evolutie
dual nu mai 5.Dezvoltarea psiho-sociala –viata
atentiei voluntare capata valente noi esentiala,debit
este copil,dar afectiva se diversifica,se dezv viata
*Reprezentarile datorita intreg planului de cunoastere are loc ul verbal
nu este nici cu interioara a puberului,se maturizeaza
o convertire a cunoasterii in scheme,simboluri si reprezentari ajunge la 50-
adevarat modul in care se relationeaza cu
*Gandirea- in aceasta perioada se dezv structurile logico- 120 cuvinte pe
adolescent. ceilalti.Din confruntarea cu situatiile
formale si volumul de concept operatiile gandirii,la 11 ani minut fata de
P.Osterrieth de viata se nasc sentimente
gandirea se afla in stadiul desavrasirii operatiilor concrete,a 60-90 la scolar
spunea este negative(ura,dispret) sau
aparitiei lor in cat mai multe domenii,iar dupa 12 ani peste mic,mediul
inca un copil positive(dragoste admiratie).In lit de
gandirea concreta se suprapune gandirea formala, socio-cultural
dar un copil specoalitate se desprind 2 tendinte in
*Caracteristicile gandirii –nu mai este doar acumulatoare ci in care traieste
care din cand ceea ce priveste comportamentul:-
este si ordonatoare,sistematizatoare,nu rationeaza doar asupra pot influenta
in cand tinde pozitiva puberul este echilibrat
obiectelor ci si asupra relatiilor dintre ele,-se dezv comunicarea
sa isi ,sincer,dezinvolt,adaptat-negativa
operativitatea nespecifica a verbala a
depaseasca pesimita care pp aparitia tulburarilor
gandirii,clasificarea,deductia,inductia-crestrea operativitatii puberului,se
copilaria.Pube emotionale (impulsivitate,lipsa
specificcrestere numerica si de suplete a algoritmului de remarca
rtatea este armonie,)Spre sf perioadei trairile
identificare si de control,cunostintele sunt structurate pe limbajul de
perioada care devin extreme de complexe:-spirit
concept de mare complexitate in care operarea cu grup folosind
marcheaza competitional,-in relatiile cu parintii
probabilitatea este tot mai active ce duce la alternanta inGandi anumite
incheierea  *Conduitele inteligente –rasp complexes i nuantate la expresii alaturi
starile afective devin tensionate –
copilariei si dezv relatiilor cu ceilalti tineri-
cerinte,-se diferentiaza elementele semnificative si se de
inceputul grupuri constituite ptr joc
raporteaza efectele posibile la cauzele implicate,-se dezv imbracaminte
adolescentei,c 1 In concluzie putem afirmaca
abilitati de exprimare prin simboluri si limbaj nuantat,-creste si alte
onstiutie un aspectul controversat al acestei
capacitatea de analiza abstracta si de sesizare a fictiunii,-se obiceiuri
fel de legatura varste este tributar schimbarilor
dezv capacitatea de a emite predictii valide bazate pe real. specifice
intre cele 2 impetuoase din planul fizic si al
grupului din
etape de eforturilor de adaptare la solicitari
care face parte Fermitate
  Referat 18.05.2020

2.specificul limbajului si comunicarii

 STUDENTA DIMA MARIANA PIPP PITESTI AN 1 GRUPA1

Moto: "Fiecare copil este unic si special si merita sa fie iubit indiferent cum
este"
John Gray

Adolescenta este o perioada importanta a dezvoltarii umane, perioada

de numeroase si profunde schimbari biologice, fizice, psihice, morale, etc,
perioada a dezvoltarii, în care dispar trasaturile copilariei, cedând locul unor
particularitati complexe si foarte bogate, unor manifestari psihice individuale
specifice.Practic este o perioada ce face tranzitia intre copilarie si maturitate
(de la 12 la 18-20 de ani). Unii o considera o etapa "ingrata" marcata de
uimitoare schimbari corporale si psihologice. Cert este ca, pe plan
psihologic, adolescenta este caracterizata de conturarea intereselor
profesionale, de activarea instinctului sexual, de "efervescenta" relationala si
sociala, dorinta de libertate si autonomie, pe fondul amplificarii vietii
afective.

Pe planul dezvoltarii biologice, adolescentul tinde spre echilibru si

spre adoptarea unei conformatii apropiata de cea a adultului; în schimb, în
plan psihologic, transformarile sunt extrem de rapide, spectaculoase si de
maxima complexitate cu salturi la nivelul unor functii, cu evolutii mai lente
la nivelul altora. Diversitatea dezvoltarii psihice genereaza noi conduite si
noi modalitati de relationare cu cei din jur, forme originale de întelegere si
adaptare. Traversarea acestei perioade nu se face în mod lent, dimpotriva
tensionat, adeseori cu existenta unor conflicte si trairi dramatice, cu
framântari interne pentru gasirea surselor de satisfacere a elanurilor, a

2
aspiratiilor si cu tendinta de a evita teama fata de piedicile ce se pot ivi în
realizarea proiectelor sale de viitor. Adolescentul este un nonconformist si
un luptator activ pentru îndeplinirea dorintelor sale, un original în adaptarea
solutiilor urmarite, în modul de a privi si de a se adapta la lumea
înconjuratoare.

Adolescenta cuprinde doua faze:

-una timpurie între 10-11/13-14 ani, perioada a transformarilor

profunde fizice si fiziologice, a unor conturari complicate a intereselor,
aptitudinilor si conceptiei morale a copilului; aceasta perioada se
numeste preadolescenta sau pubertate.

a doua perioada 13-14/17-18 ani este cea a adolescentei propriu-zise

ce se caracterizeaza printr-o echilibrare puternica, intima a conceptiei despre
lume si viata, prin clarificarea si intensificarea elaborarii idealurilor omului,
printr-o mare dezvoltare a laturii cognitive, afective si volitionale a
personalitatii

Toate studiile efectuate confirma importanta hotaratoare a comunicarii

empatice (in care te straduiesti sa-l intelegi pe celalat t fara sa-l judeci sau
sa-l etichetezi (intrucat acest comportament blocheaza comunicarea, celalalt
se inchide sau cauta alti parteneri de dialog, nu intotdeauna cei mai indicati)
ci sa te identifici, in spirit, cu partenerul de dialog pentru a gasi cea mai buna
solutie de iesire din impas sau de rezolvare a unei probleme. Acest fapt
necesita timp si rabdare, disponibilitatea de a lua in serios probleme aparent
neserioase cum ar fi, de pilda: O adolescenta spune: "M-am certat cu
prietena mea fiindca am impresia ca ma crede urata si plictisitoare. Am
vazut-o glumind cu o alta colega. Se distrau de minune si pe mine ma
ignorau" Aceasta marturisire indica un complex de inferioritate (format prin
cumul), perceput foarte dureros si care se poate amplifica, in functie de
circumstante, mergand chiar pana la tentative de suicid. Cand adolescentii
sufera dezamagiri si pierderi, noua ni se par mici dar pentru ei sunt mari.
Uneori au nevoia sa planga sau sa fie mahniti ca o modalitate de a accepta
limitele si granitele lumii. Dupa ce plang se vor simti mai eliberati si mai
bine.
     O parte esentiala a comunicarii este ascultarea. Multi adulti fac greseala
de a presupune ca doar ei trebuie ascultati de catre adolescenti numai in
virtutea ascendentului varstei si a obisnuintelor sociale. Mai mult decat atat
pot sa pretinda supunere neconditionata.. Adolescentii nu numai ca trebuie

3
ascultati cu atentie dar, in cele mai multe cazuri trebuie incurajati sa se
deschida sufleteste. In multe situatii ei au o serie de framantari interioare
adunate si intr-o oarecare masura refulate astfel incat a vorbi despre acestea
echivaleaza de multe ori cu a le clarifica, a le evidentia si a le intelege astfel
incat sa le poata extrage din "ascundere", din starea de amalgam
nediferentiat catre lumina reflectorului constiintei care poate oferi solutii,
mai ales daca intervine ajutorul unui adult. Acest ajutor nu inseamna a
intimida, a tipa si a detine controlul pentru ca acestea duc la doua extreme
comportamentale:
inchidere in sine si complexe de inferioritate
revolta si eliberarea agresiva a tensiunilor interioare spre exterior.
     Nevoile adolescentilor nu sunt aceleasi pentru toti si nici aceleasi in timp.
Ele se modifica atat pe orizontala cat si pe verticala. Aceasta dinamica
complexa necesita vigilenta, timp, empatie si capacitate de actiune.

Comunicarea cu adoscentii nu este o corvoada ci o oportunitate de intelegere

mai profunda a vietii, a conexiunilor interumane, a cresterii interioare si
evolutiei spirituale. Multi parinti care nu se implica activ atat in sustinerea
materiala cat si psihologica a copiilor nu-si dau seama de bucuriile si
satisfactiile pe care le pierd.

     Trebuie sa mai avem in vedere si faptul ca limbajul nu este singura forma

de comunicare. Exista si comunicarea nonverbala (mimica, gestul) precum si
cea paraverbala (tonul vocii, ritmul vorbirii, inflexiunile vocale s.a.). Daca,
de exemplu cel cu care vorbesti se incrunta e posibil sa nu fi inteles ce i-ati
spus, daca isi incruciseaza bratele ne arata ca simte nevoia sa se apere ori se
simte stangaci, mutarea greutatii de pe un picior pe altul indica nerabdare
s.a. Psihologii mai spun ca, atunci cand comunica, oamenii nu percep
semnale doar rational. Freud a vorbit de comunicarea de la inconstient la
inconstient spunand prin aceasta ca oamenii sunt capabili sa perceapa si
stimuli subtili, neconstientizati la nivel rational (cum ar fi de exemplu
mirosul unei persoane si semnificatia lui).
     Exista actualmente, in lume,o ingrijorare privind educatia si modul
corect de comunicare cu elevii respectiv cu adolescentii. In fiecare an creste
numarul rapoartelor privind violenta in scoala, boala deficitului de atentie,
folosirea drogurilor, aparitia sarcinilor la varste mici ori problema
sinuciderilor. Parintii pun sub semnul intrebarii atat vechile metode de
educatie cat si pe cele noi. Unii considera ca aceste probleme provin din
faptul ca le permit si le ofera prea multe copiilor in timp ce altii cred ca

4
aceste dificultati au aparut ca urmare a schimbarilor negative din societate.
Cert este ca parintii dar si dascalii trebuie sa-si modernizeze metodele de
educatie si de comunicare pentru a creste copii cooperanti, optimisti,
puternici dar milosi.    

 Iata cateva principii noi:

Dezvoltarea si nu supunerea vointei este baza formarii increderii, cooperarii

si sentimentelor de compasiune. In trecut copiii erau controlati prin
dominare si facuti sa creada ca sunt rai si trebuie sa se supuna. Se
administrau pedepse severe care sa genereze frica. In realitate amenintarea
cu pedeapsa intoarce copiii impotriva parintilor si-i determina sa fie
neascultatori. Adolescentii recunosc imediat un comportament abuziv si nu-l
tolereaza ci se razvratesc. Ei incep sa-si asculte parintii doar cand acestia
invata cum sa-si asculte copiii.
Asta nu inseamna ca parintii trebuie sa-si piarda rolul dominant. Chiar daca
adolescentii tanjesc sa scape de controlul parintesc e clar ca lipsa acestui
control ar conduce la o dezvoltare nesanatoasa.
Recunoasterea deschisa a urmatoarelor 5 mesaje pozitive:
 E normal sa faci greseli si sa poti invata din acestea
 E normal sa nu fii la fel cu ceilalti (cod genetic diferit, mediu de
crestere diferit, temperament diferit)
 E normal sa-ti exprimi sentimentele negative
 E normal sa vrei anumite lucruri
 E normal sa spui nu dar nu uita ca adultii sunt cei care decid
(legal vorbind, parintii decid pentru copiii lor minori)
    Daca adultii vor utiliza o comunicare eficienta vor dezvolta deprinderile
pentru o viata de success. Aceste deprinderi sunt: pretuirea de sine, iertarea,
rabdarea, capacitatea de a amana primirea rasplatii, cooperarea, respectul,
capacitatea de fi fericit.. Trebuie de asemenea sa nu uitam ca in mintea si
inima fiecarui copil exista schita perfecta a dezvoltarii lui ulterioare (cei care
sunt credinciosi pot admite ca ei fac ceea ce pot iar Dumnezeu face restul;
cei ce nu cred in Dumnezeu pot inlocui conceptul cu cel de cod genetic).
Obstacolele vietii intaresc copiilor forta si capacitatea de a scoate din ei tot
ceea ce este mai bun. Parintii nu au menirea de a inlatura dificultatile ci de a
asigura sprijin si iubire.
In fiecare copil se afla samanta reusitei. Rolul adultilor este acela de a
furniza un mediu sigur dar stimulator care sad ea copilului sansa de a-si
exprima potentialul pe care il are. Nu exista o recompensa mai mare in viata

5
decat aceea de a-ti vedea copiii implinindu-si visele si simtindu-se impacati
cu ei insisi.
Cand comunicati o comanda, in loc de a spune Sa nu faci X" spuneti As vrea
sa faci Y". Daca spuneti "Sa nu faci" starniti in copil indemnul de a face
exact ce le-ati cerut sa nu faca. Acest fapt se explica prin aceea ca oamenii
recepteaza nu doar constient ci si subconstient un mesaj. La acest nivel
negatiile nu functioneaza. Studiile privind sugestiile si autosugestiile au
remarcat, pe de o parte, ca acestea au un impact puternic daca sunt repetate
si, pe de alta parte ca trebuie intotdeauna formulate intr-o maniera
afirmativa. Adultii nu sunt intotdeauna perfecti dar isi dau silinta si isi
asuma responsabilitatea pentru greselile pe care le fac. Cand adolescentii
refuza sa coopereze nu este momentul ca adultii sa-si dezvaluie sentimentele
(suparare, frustrare, dezamagire) ci sa-i asculte pe copii. Trebuie sa
identificam ce simt si ce vor adolescentii. Ei vor recepta mai bine o cerinta,
dupa ce parintii au ascultat obiectiile si impotrivirile lor. Sa nu uitam ca
adultii ii pot invata pe copii sa fie responsabili demonstrand, la randul lor,
responsabilitate.
Cand adolescentii se dovedesc de incredere li se poate acorda mai multa
libertate. Au nevoie mai ales de libertatea de a gandi diferit si a-si forma
propriile opinii. Ei nu se dezvolta corespunzator daca nu au suficient sprijin
pentru a-si manifesta potentialul si a fi ei insisi

     In concluzie, o buna comunicare cu adolescentii presupune

co-impartasirea semnificatiilor din cuvinte, gesturi si sentimente astfel incat
mesajele sa fie corecte. Aceasta implica efortul de a intelege adolescentul si
de a coopera in gasirea unor solutii. Ascultarea activa este cheia unei bune
comunicari. Alegerea momentului potrivit este, de asemenea importanta. Sa
nu uitam de comportamentele care inhiba comunicarea. Acestea sunt:
ambiguitatea, dialogul surzilor" (nimeni nu asculta), sfatul necerut,
stereotipurile verbale (limbajul de lemn), amenintarea, lipsa de respect
(insulta, indiferenta).
     Multi adulti incearca sa controleze prea mult activitatea adolescentilor in
timp ce altii le dau prea multa libertate. Este nevoie de exersare, de incercari
si erori pentru a perfectiona o buna si eficienta comunicare. Sa nu uitam ca
adolescentii nu mai sunt copii si ca fiecare an ce-i apropie de maturitate
necesita o libertate din ce in ce mai mare in paralel cu asumarea
consecintelor faptelor si a responsabilitatii pentru acestea.

6
 Bibliografie:

*Schiopu, U., Verza, E. Psihologia vîrstelor. Ciclurile vieii. –

Bucuresti 1997
 Vera F. Birkenbihl- Antrenamentul comunicarii, Editura Gemma
pres,1998
 Vasile Nitescu- Adolescenta, Editura stiintifica si enciclopedica, 1985
 Roberta Cava- Comunicarea cu oamenii dificili, Editura Curtea
veche,2003
 https://biblioteca.regielive.ro/psihologie/limbajul-si-comunicarea-comunicare-
197034.html
 Ana Stoica Constantin- Conflictul interpersonal, Editura Polirom,2004
*Paladi, G., Gagauz, O., Caunenca, I. Familia:probleme sociale,
demografice si psihologice. – Chisinau: 2005.