Sunteți pe pagina 1din 6

UVVG Arad

2022/2023

Referat Epidemiologie
Poliomielita

Dr Prisca Mirandolina
Barba Karina Lorena
BFK2
Poliomielita sau paralizia infantila este o boala virala, infectioasa, produsa de virusul
poliomielitic (virus din clasa enterovirusurilor) care poate determina paralizie, dificultati
de respiratie si chiar deces. Pare sa existe din timpuri stravechi, fiind mentionat chiar si
in picturile si sculpturile egiptene antice.

In 1955, a fost inventat un vaccin si a fost introdus pe scara larga. Datorita eforturilor
globale, poliomielita a fost eliminata din emisfera vestica pana in 1994 si a scazut
considerabil la nivel mondial.

Virusul care produce poliomielita este unul de tip ARN, un membru al genului
Enterovirus cunoscut sub numele de poliovirus (PV).

Au o structura foarte simpla, compusa dintr-un genom ARN inchis intr-o invelis proteic
numita capsida. Pe langa protejarea materialului genetic al virusului, proteinele capsidei
permit infectarea selectiva a anumitor tipuri de celule umane.

Factori de risc
Persoanele care locuiesc in conditii cu igiena precara, fara acces la apa potabila, se pot
infecta prin consumul apei contaminate cu reziduuri umane care pot contine acest virus.
Contagiozitatea virusului este atat de crescuta incat toate persoanele care locuiesc
impreuna cu un pacient infectat cu poliovirus au riscul de a dezvolta boala.

Mod de transmitere
Poliomielita este foarte contagioasa si se raspandeste usor de la o persoana la alta.
Virusul patrunde pe cale fecal-orala sau respiratorie, apoi se inmulteste in mucoasa
orofaringiana si a tractului gastrointestinal inferior. Virusul este secretat in saliva si
fecale.

Perioada de incubatie este in mod normal intre 6 si 20 de zile. Dupa infectia initiala, particulele
de virus sunt excretate in fecale timp de cateva saptamani, contaminand mediul cu care intra in
contact. Contagiozitatea maxima este cu 7-10 zile inainte de aparitia simptomelor, persista 1
pana la 2 saptamani dupa debutul simptomelor in gat si ≥ 3 pana la 6 saptamani in fecale.

Dupa invadarea tractului digestiv intra in ganglionii limfatici cervicali si mezenterici.


Urmeaza o invadare a sangelui numita viremie primara (minora) cu raspandirea
virusului in sistemul reticuloendotelial.

Infectia poate fi limitata in acest moment sau virusul se poate multiplica in continuare si
poate provoca o viremie secundara cu durata de cateva zile, care culmineaza cu
dezvoltarea simptomelor si a anticorpilor.
In infectiile paralitice, virusul polio se poate raspandi in SNC, leziunile semnificative
apar numai in maduva spinarii si creier, in special in nervii care controleaza functia
motorie si autonoma.

Factorii care predispun la leziuni neurologice grave includ:

Sarcina
Amigdalectomie recenta sau injectie intramusculara
Efort fizic concomitent cu debutul invaziei sistemului nervos central
Deteriorarea functiei celulelor B
Varsta mai mare la momentul infectiei

Tipurile de poliomielita

Forma asimptomatica: Majoritatea persoanelor care se infecteaza cu poliovirus


(aproximativ 72 din 100) nu vor avea niciun simptom vizibil.
Forme simptomatice: Infectiile cu poliomielita care provoaca simptome sunt
clasificate ca: poliomielita abortiva (usoara), poliomielita neparalitica (grava),
poliomielita paralitica (severa)

Infectiile asimptomatice si minore (poliomielita avortiva) sunt mai frecvente decat infectiile
neparalitice sau paralitice cu ≥ 60:1 si reprezinta principala sursa de raspandire.

Complicatii

De obicei, paralizia afecteaza muschii bratelor si picioarelor, facandu-i incapabili sa se


contracte (numita paralizie flasca).

Din acest motiv, progresiv aparea atrofia membrelor sau pot aparea escare din cauza
imobilizarii prelungite.

Pacientii cu poliomielaita paralitica pot avea dificultati la inghitire si se pot sufoca cu


alimente, lichide sau saliva,. Uneori, lichidele reflueaza pe nas, iar vocea poate deveni
nazala.

Uneori, partea creierului responsabila de respiratie este afectata, provocand slabiciune


sau paralizie a muschilor pieptului. Unii oameni sunt complet incapabili sa respire.

Diagnostic
Diagnosticul se pune pe datele clinice, epidemiologice si pe diagnosticul de laborator.

Cand nu exista manifestari ale sistemului nervos central, poliomielita simptomatica


(poliomielita abortiva) seamana cu alte infectii virale sistemice si de obicei nu este
diagnosticata decat in timpul unei epidemii.

Poliomielita neparalitica este suspectata la persoanele care au simptome asemanatoare


gripei si rigiditate a gatului si/sau a spatelui.

Poliomielita paralitica este suspectata la persoanele care au paralizie sau slabiciune a


muschilor sau a membrelor.

Diagnosticul de poliomielita neparalitica sau poliomielita paralitica este confirmat prin


identificarea poliovirusului intr-o proba de scaun sau un tampon faringian sau prin
detectarea nivelurilor ridicate de anticorpi impotriva virusului in sange. Se efectueaza:

Cultura virala (scaun, gat si lichid cefalorahidian)


RT-PCR a sangelui sau a lichidului cefalorahidian
Testare serologica pentru serotipurile poliovirusului

De obicei, medicii fac si o punctie spinala (punctie lombara) pentru a cauta alte tulburari
care afecteaza creierul si/sau maduva spinarii si pentru a testa lichidul spinal pentru
poliovirus.

Tratament
Tratamentul standard al poliomielitei este de suport si include odihna, analgezice si
antipiretice, dupa cum este necesar. Terapia antivirala specifica nu este disponibila.

In timpul mielitei active, pot fi necesare masuri de precautie pentru evitarea


complicatiilor repausului la pat (de exemplu, tromboza venoasa profunda, atelectazie,
infectii ale tractului urinar) si imobilitatea prelungita (de exemplu, contracturi).
Insuficienta respiratorie poate necesita ventilatie mecanica. Ventilatia mecanica sau
paralizia bulbara necesita masuri de toaletare pulmonara.

Pentru paralizia musculara se recomanda:

medicamente antispastice pentru relaxarea muschilor


kinetoterapie sau aparat corectiv pentru a ajuta la mers
metode de incalzire sau prosoape calde pentru a usura durerile musculare si
spasmele
kinetoterapie pentru a trata durerea in muschii afectați
kinetoterapie pentru a aborda problemele respiratorii si pulmonare
reabilitare pulmonara pentru a creste rezistența pulmonara
in cazurile avansate de slabiciune a picioarelor, este posibil sa fie nevoie de un
scaun cu rotile sau alt dispozitiv de mobilitate.

Prognostic

Persoanele care au poliomielita abortiva sau poliomielita neparalitica isi revin complet.

Aproximativ doua treimi dintre persoanele care au poliomielita paralitica au o slabiciune


permanenta si aproximativ 4 pana la 6% pot deceda in functie de nervii si muschii
afectati. Rata mortalitatii este mai mare (aproximativ 10 pana la 20%) la pacientii cu
afectare a nervilor care controleaza tensiunea arteriala si respiratia.

Preventie

Vaccinul antipoliomielita este inclus printre imunizarile de rutina pentru copilarie.


Vaccinul este eficient la peste 95% dintre copii.

Doua tipuri de vaccin sunt disponibile la nivel mondial:

Un vaccin poliovirus inactivat (vaccin Salk) administrat prin injectie


Un vaccin poliovirus viu (vaccin Sabin) administrat pe cale orala (oral)

Vaccinul oral viu este o tulpina atenuata de poliovirus care nu provoaca boala. Vaccinul
oral ofera o imunitate mai buna unei populatii, este eliminat in scaun, astfel incat si alte
persoane din comunitatea lor pot fi expuse la virusului atenuat din vaccin. Foarte rar,
prin pasaje succesive, virusul se poate reactiva intr-o forma de virus care cauzeaza boli
si poate provoca 1 caz de poliomielita la fiecare 2,4 milioane de doze administrate.

Persoanele expuse la virus, fie prin infectie, fie prin imunizare cu vaccinul antipolio,
dezvolta imunitate protectoare.

Persoanele imune au anticorpi IgA impotriva poliomielitei prezenti in amigdale si tractul


gastrointestinal care blocheaza replicarea virusului, in timp ce anticorpii IgG si IgM
impotriva PV pot preveni raspandirea virusului la neuronii motori ai sistemului nervos
central. Infectia sau vaccinarea cu un serotip de poliovirus nu ofera imunitate impotriva
celorlalte serotipuri, iar imunitatea completa necesita expunerea la fiecare serotip.

Bibliografie
Poliomielita: cauze, simptome, tratament | Reginamaria.ro
Poliomielita: Cauze, simptome, tratament | MedLife
Poliomielită - Wikipedia
Poliomielita: cauze, transmitere, preventie | Bioclinica

S-ar putea să vă placă și