PROIECT DIDACTIC

Profesor Puha Alina

Clasa a II-a
Şcoala Gimnaziala comuna Mircea Voda
Disciplina: Religi ortodoxă
Aria curriculară: Om – Societate
Unitatea de învăţare: Modele de comportament
Titlul lecţiei: Iosif şi fraţii săi
Tipul lecţiei: mixtă
Durata: 45 de minute

Competenţe generale:
C.G. 2. Utilizarea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase în diferite contexte de comunicare
C.G. 3. Manifestarea valorilor şi a cunoştinţelor religioase în propriile atitudini şi comportamente
C.G. 4. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice, în cadrul diferitelor grupuri
C.G. 5. Aplicarea învăţăturii de credinţă în viaţa personală şi a comunităţii

Competenţe specifice:
2.2. Utilizarea corectă a termenilor religioşi învăţaţi în enunţuri simple orale şi scrise;
3.1. Prezentarea evenimentelor şi a persoanelor care au fost modele morale, înainte de venirea Domnului Iisus
Hristos;
4.1. Identificarea în faptele sfinţilor şi ale personajelor biblice, a unor reguli de comportament moral-religios;
5.3. Aplicarea regulilor de conduită moral-religioasă, identificate în modelele oferite de sfinţi, în comportamentul
zilnic.

Competenţe derivate (obiective operaţionale):

O1: Să afle cine era Iosif, câţi fraţi a avut şi de ce-l urau şi-l invidiau fraţii săi;
O2. Să povestească cum a ajuns Iosif în Egipt, de ce a fost băgat în închisoare şi cum a fost eliberat;
O3. Să povestească împrejurarea în care s-a întâlnit cu fraţii lui şi modul în care li s-a descoperit;
O4. Să conştientizeze care oameni sunt plăcuţi lui Dumnezeu: cei invidioşi, geloşi şi răzbunători sau cei drepţi,
buni şi iubitori de aproapele;
O5. Să explice cuvintele noi: faraon şi a tâlcui.

Strategia didactică
1. Metode şi procedee : exerciţiul, conversaţia, explicaţia, meditaţia religioasă, lectura, observarea dirijată,
cântarea religioasă.
2. Mijloace de învăţământ: Planşe cu momente din viaţa lui Iosif; plansa de colorat..
3. Forme de organizare a activităţii elevilor : activitate frontală şi activitate individuală.

Resurse bibliografice:
1. Biblia sau Sfânta Scriptură , Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti,
1982.
2. Cleopa, Arhimandrit llie, Valoarea sufletului, Editura „Bunavestire", Bacău, 1996.
3. Cucoş, Constantin, Educaţia religioasă, Editura „ Polirom", laşi, 1999.
4. Cucoş, Constantin (coordonator), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Editura
„ Polirom", laş
5. Muha, Camelia, Caiet de religie creştin- ortodoxă pentru clasa a llI-a, Editura „Sf. Mina", laşi, 2001.
6. *** Psaltirea, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1992.
7. Şebu, Pr. Prof. Univ. Dr. Sebastian, Metodica predării religiei. Editura „Reîntregirea", Alba lulia. 2006

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
1. Momentul organizatoric
Salutul;
Rugăciunea;
Notarea absenţelor;
Pregătirea pentru începerea lecţiei noi.

2. Verificarea cunoştinţelor însuşite în lecţia anterioară

Se verifică tema pentru acasă şi se pun câteva întrebări care se referă la lecţia care a fost de pregătit ,,Avraam –
răsplata credinţei ". Se cere elevilor să rezolve individual exerciţiile de pe fişa nr. 1 (*).

3. Pregătirea elevilor pentru receptarea noilor cunoştinţe

Se discută exerciţiile de pe fişa de lucru. Profesorul citeşte fragmentar din Mica Biblie pasaje care prezintă
perioada biblică de la Avraaam la Iosif.

4. Anunţarea titlului lecţiei noi şi a obiectivelor propuse

Se anunţă şi se scrie pe tablă titlul ,,Iosif şi fraţii săi".
Se precizează obiectivele lecţiei şi se notează pe tablă schema lecţiei care urmează să fie completată pe
parcursul orei.

5. Comunicarea/însuşirea noilor cunoştinţe

Profesorul prezintă sub formă de povestire evenimentele biblice care fac obiectul lecţiei.
Dumnezeu a binecuvântat pe Isaac, fiul lui Avraam, şi pe soţia sa Rebeca şi le-a dăruit doi fii gemeni. Celui
care s-a născut întâi i-au pus numele Esau, iar celui de-al doilea Iacov. Iacov a stat pe lângă părinţii săi, iar mai
târziu, vreo douăzeci de ani, în Mesopotamia la unchiul său Laban, iar după aceea s-a întors în Canaan şi s-a
împăcat cu fratele său Esau, cu care fusese certat vreme îndelungată. A avut două soţii, pe Lia şi pe Rahila, şi
doisprezece fii.
 Dintre toţi fiii săi, Iacov îl iubea mai mult pe Iosif, pentru că i se născuse la bătr âneţe şi era frumos, cuminte,
ascultător şi foarte înţelept. Fraţii lui însă îl urau şi îl invidiau. Dar Dumnezeu Îl iubea pe Iosifşi i-a descoperit prin
vis că va veni vremea când fraţii şi părinţii săi se vor închina înaintea lui.
Într-o zi tatăl său l-a trimis la fraţii săi, care păşteau oile pe câmp, să vadă dacă sunt sănătoşi. Văzându-l de
departe, fraţii lui s-au umplut de ură şi de mânie şi s-au hotărât să-l omoare. Când a ajuns la ei, l-au dezbrăcat de
haina cea frumoasă şi l-au aruncat într-o fântână secată, cu gândul să-l lase acolo ca să moară. Iar pe când mâncau
ei în apropierea fântânii, o caravană de negustori tocmai trecea pe acolo. Atunci ei l-au scos pe Iosif şi l-au vândut
negustorilor pe douăzeci de arginţi. După aceea fraţii săi au înjunghiat un ied, i-au înmuiat haina în sânge şi au
trimis-o tatălui lor cu gândul de a-l face să creadă că pe Iosif l-a mâncat vreo fiară sălbatică.
Negustorii l-au dus pe Iosif în Egipt. , acolo unde l-au vândut lui Putifar, comandantul gărzii de la curtea lui
Faraon. Dar Domnul era cu Iosif. Şi pentru că era om îndemânatic şi priceput, Putifar l-a îndrăgit şi l-a pus să aibă
grijă de casa lui. Soţia lui Putifar, însă era o femeie rea şi păcătoasă. Supărându-se pe Iosif pentru că era un om
drept şi nu voia să păcătuiască, a spus minciuni soţului ei, iar Putifar, fără să cerceteze , l-a băgat în închisoare.
În acel timp Faraon a avut două vise înfricoşotoare şi niciunul dintre înţelepţii Egiptului nu le putea t âlcui.
Faraon a auzit atunci de Iosif , care era priceput în tâlcuirea viselor, şi l-a scos din închisoare. Iosif i-a tâlcuit visele
şi i-a spus că după şapte ani de belşug asupra Egiptului vor veni şapte ani de mare secetă şi foamete. Faraon i-a dat
apoi lui Iosif loc de mare cinste în Egipt şi l-a pus mai mare peste tot poporul, ca să adune hrană pentru anii de
secetă ce vor urma.
După şapte ani de belşug, s-a făcut foamete mare peste tot pământul şi veneau oameni din toate ţările ca să
cumpere pâine din Egipt. Şi au venit şi fraţii lui Iosif din ţara Canaanului. Sosind ei, i s-au închinat lui Iosif până la
pământ, dar nu l-au recunoscut. Iosif însă ştia cine sunt ei. Când au venit a doua oară ca să cumpere gr âu, au adus
cu ei şi pe Veniamin, fratele lor cel mai mic. Atunci Iosif nu s-a mai putut stăpâni şi le-a zis:
,,Apropiaţi-vă de mine! Eu sunt Iosif, fratele vostru, pe care l-aţi vândut în Egipt.
Acum însă să nu vă întristaţi, nici să vă pară rău că m-aţi vândut aici, că Dumnezeu
m-a trimis înaintea voastră pentru păstrarea vieţii voastre."
(Facerea 45, 19-20).

Apoi s-au îmbrăţişat şi au plâns de bucurie. După aceea i-a trimis înapoi în Canaan, ca să-l aducă în Egipt pe
tatăl lui şi pe toată familia lui. În Egipt s-au aşezat în ţinutul Goşen, un ţinut bogat şi mănos pe care Faraon li-l
dăruise.
Invidia şi gelozia sunt urâciune înaintea Domnului. Dumnezeu a rămas mereu alături de Iosif cel bun,
credincios şi drept, care îşi iubea fraţii. Din invidie voiau fraţii să-l omoare, dar Dumnezeu i-a dăruit viaţă lungă.
Ei l-au vândut crezând că-l vor face rob, dar Dumnezeu l-a ridicat, a schimbat răul în bine şi l-a făcut stăpân peste
tot Egiptul. Datorită lui Iosif au rămas cu toţii în viaţă.
Dreptatea, bunătatea şi iubirea înving întotdeauna.

6. Fixarea şi sistematizarea cunoştinţelor

Se adresează elevilor următoarele întrebări:
- Cine era Iacov?
R. Fiul lui Avraam. Locuia în Mesopotamia; era foarte credincios şi iubitor de Dumnezeu.
- Câţi fii avea?
R. Doisprezece fii.
- Îi iubea pe toţi la fel?
R. Nu.
- Pe cine iubea mai mult şi de ce?
R. Pe Iosif îl iubea cel mai mult pentru că i se născuse la bătrâneţe şi era frumos, cuminte, ascultător şi foarte
înţelept.
- Ce fel de copil era Iosif?
R. Iosif era un copil care stătea mai mult pe lângă casa tatălui său.
- Ce vise avea Iosif?
R. Iosif visa că era stăpân peste părinţii şi fraţii săi, iar aceştia i se închinau.
- Cum s-a întâmplat vinderea lui Iosif de către fraţii săi?
Este numit un elev care va povesti acel episod din viaţa lui Iosif.
Conversaţia poate continua cu alte întrebări, cum ar fi:
- Ce s-a întâmplat cu Iosif în Egipt?
- Cât timp a stat Iosif în închisoarea din Egipt şi ce făcea în vremea asta?
- Cum a reuşit să fie eliberat?
- Ce cinste i s-a dat apoi în Egipt?
- În ce împrejurări şi-a reîntâlnit fraţii?
- Cum s-a făcut cunoscut lor?
- Ce calităţi l-au ajutat pe Iosif să reuşească?
- Ce înseamnă ,,a tâlcui" şi ,,faraon"?

7. Asocierea, generalizarea şi aplicarea.

Se adresează următoarele întrebări:
- Ce calităţi aţi remarcat la Iosif?
- Cunoaşteţi şi alte personaje biblice cu aceste calităţi sau cu unele asemănătoare?
Se poartă discuţie liberă pe tema calităţilor pe care un bun creştin le poate avea.
Deasemenea, se dă elevilor fişa de desenat cu Iosif şi fraţii săi.

8. Aprecierea activităţii
Se fac aprecieri individuale şi generale, privind atât pregătirea elevilor pentru lecţie, cât şi implicarea lor în
predarea noilor cunoştinţe.

9. Precizarea şi explicarea temei pentru acasă

Se cere elevilor scrierea unei compuneri în care să explice ce e bunătatea.

10. Încheierea activităţii

Rugăciunea;
Salutul.