TAXI DRIVER-Martin Scorsese

TAXI DRIVER
-Film De Martin Scorsese

Nume: Soare Bianca

Clasa: a XI-a G
CNIN
 TAXI DRIVER-Martin Scorsese

Cuprins

1. Prezentare generala
2. Biografie Martin Scorsese
3.Rezumat
3.Impactul social
 TAXI DRIVER-Martin Scorsese

1. Prezentare generala

Taxi Driver reprezintă un reper în cinematografie, apărut

în perioada New Hollywood și considerat un film
postmodernist datorită influențelor genurilor de film (film
neo noir, vigilante, western, thriller psihologic,
melodrama) ce se regăsesc în această producție din anul
1976. Filmul explorează alienarea socială și violența
urbană, dezvăluind atât conflictul interior al personajului
său principal, Travis Bickle, cât și angoasa colectivă ce
domină universul social al New York-ului în anii ’70,
încercând să stabilească relațiile individ- societate și
legătura de cauzalitate între acțiunile individuale și
contextul social. Un exercițiu interesant ce poate depași
analiza de film, dacă schimbăm perspectiva și ne mutăm
privirea, ca o mișcare de aparat, panoramând de la
stânga la dreapta, în jurul nostru.
Astfel, dacă tema centrală a filmului este singurătatea,
alienarea, cea care determină evoluția personajului, alte
subteme ale filmului ce susțin povestea sunt:
orașul/locuirea și relația spațiu- individ-societate,
stratificarea socială, rasismul, sexualitatea și raporturile
masculinitate- feminitate, munca și criminalitatea,
discursul politic și influenta media în construirea
simbolurilor și influența asupra discursului public si al
mentalului colectiv. Taxi Driver folosește imagini iconice
din western, film noir, arhetipuri ale personajului, pe
care le deconstruiește pentru a înțelege motivația
personajului, bazată pe valori și constructe sociale ce
caracterizează America anilor ’70.
 TAXI DRIVER-Martin Scorsese

2.Biografie Martin Scorsese

Martin Charles Scorsese (n. 17 noiembrie 1942, Queens, New York

City) este un regizor de film, scriitor și producător de film american,
fondator al World Cinema Foundation. A câștigat Premiul AFI pentru
întreaga carieră, Premiul Oscar, Palme d'Or, Premiul Cannes pentru cel
mai bun regizor, Leul de Argint, Premiul Grammy, premii Emmy, Globuri
de Aur, premii BAFTA și Premiul Asociației regizorilor americani. De
origine italiană, Scorsese este de asemenea și cetățean italian.
 TAXI DRIVER-Martin Scorsese

3.Rezumat

 Povestea urmărește parcursul lui Travis Bickle, un veteran

al războiului din Vietnam, taximetrist de noapte în New
York, “retras în solitudinea frustrărilor sale și incapabil să
comunice” (Tudor Caranfil, 2008:874) . Travis este un
observator al mizeriei orașului, din mașina sa de taxi, ține
un jurnal în care își consemnează gândurile și încearcă să
stabilească legături mai întâi cu Betsy, o activistă electorală,
de care se îndrăgostește, apoi cu Iris, o prostituată de 12
ani, pe care încearcă să o salveze. Respins de ambele, “își
propune un scop măreț, acela de a șterge prin sânge
păcatele omenirii” (Tudor Caranfil, 2008:874). Evoluția
stărilor personajului de la izolare, la încercarea de a se
conecta cu cele două femei, la dezgustul crescând față de
orașul degradat și al locuitorilor săi pe care îî consideră
“animale ce ies noaptea în oraș” atinge cote maxime când
inadaptarea sa dă naștere unei fantezii transformate în
intenții criminale.
 Însă, filmul nu este doar un studiu al unui personaj, ci
oferă perspective asupra unui context social, politic,
economic și cultural, o întreagă ideologie. Apărut în 1976,
după războiul din Vietnam și al scanadalului mediatic
Afacerea Watergate ce a culminat cu demisia președintelui
Richard Nixon, Taxi Driver, dezvăluie urmările unei
administrații guvernamentale deficitare, al declinului ordinii
sociale și influențele capitaliste. Acțiunea are loc în New
York, un oraș murdar, în care gunoiul de pe străzi este
luminat doar de panouri publicitare colorate și farurilor
mașinilor de taxi, un mediu ce nu face decât să accentueze
și să susțină angoasa personajului principal. Ruptura dintre
politic și social este evidențiată și prin personajul Palantine,
candidat la președinție, total rupt de realitatea și de nevoile
cetățenilor, desi sloganul campaniei sale este “We are the
people”. El ajunge întâmplător în taxi, deoarece de obicei
merge cu limuzina, soluția la problema mizeriei din oraș
 TAXI DRIVER-Martin Scorsese

identificată de Travis este o replică goală de conținut, ca

întreg discurul lui, în care tinde “să ascundă politica
susținând în schimb un mod de a fi“ (Roland Barthes, 2015:
186)

 Naratorul filmului este Travis, iar camera subiectivă

dezvăluie în cea mai mare parte punctul său de vedere și ne
invite prin poziția și mișcările sale să vedem evenimentele
prin ochii personajului, “ceea ce vede spectatorul pe ecran,
nu este propriu-zis înregistrarea unei camere, ci chiar
percepția unei alte persoane, la care el s-ar racorda direct
prin film” (Christian Ferencz-Flatz, 2018:99).

 Conflictul filmului este unul predominant intern, dat de

motivația intrinsecă a peronajului Travis, condiționată de
tristețea, angoasa și întrăinarea, ceea ce îl face un antierou
specific operelor existențialiste. Dar conflictual intern este
susținut și determinat de unul extern, pentru că și mediul
este cel care îi determină stările, Travis este produsul
acestuia. Căci “fragmentarea individului și îndoielile cu
privire la eficacitatea practicii politice sunt, în bună parte
efectul experienței fragmentării mișcării politice a vremii și a
dezintegrării politicilor revoluționare și a indivizilor”
(Douglas Kellner, 2001:35). Travis este un voyeur, el
observă universul înconjurător prin fereastra taxiului său
sau prin oglinda retrovizoare.
 TAXI DRIVER-Martin Scorsese

La început, Travis afirmă că vrea să își găsească un scop, sa

devină ca ceilalți. Această nevoie de a-și găsi un scop îl urmărește
pe tot parcursul filmului, oscilând între conformism, integrare,
conexiune și izolare, resentimente și dorința de a se simți special.
Profilul lui social, un tânăr de 26 de ani, fără studii, veteran de
razboi devenit șofer de taxi îl plasează în aceeași categorie socială
cu oamenii pe care îi vede în cartierele sărace, rău famate și pe
care, însă îi urăște. Pe Travis îl dezgustă prostituatele de la colțul
străzii, dar nu și pornografia de la cinematograful la care merge
în fiecare zi. Căci Travis este “o contradicție, parte ficțiune, parte
adevăr” așa cum ii spune Betsy amintindu-și de versurile unui
cântec. Cumva, Travis se respinge pe sine și își creează o imagine
de sine alterată, ca un refugiu mental, un mecanism de coping în
fața înfrângerilor. Travis se transformă un vigilante, personaj
recurrent în filmele epocii Hollywoodiene anteriore, el este un
cowboy, dar eroul tipic al filmelor western devine in Taxi Driver
un antierou. Căci idea de responsabilitate socială, de schimbare
determinate de cetățeni capătă o traiectorie negativă, deoarece
Travis nu are abilitățile sociale necesare pentru a produce
schimbări sociale positive.
Felul în care sunt prezentate masculinitatea și feminitatea în film
recreează imagini stereotipice ale rolurilor de gen. Scorsese își
 TAXI DRIVER-Martin Scorsese

provoacă publicul în 1976 (și cu atât mai mult dacă (re)vezi filmul
în 2020) să părăsească orașul din film și să observe propriul
spațiu înconjurător, cu raporturile de gen specifice.
 TAXI DRIVER-Martin Scorsese

Astfel, Travis este bărbatul alb, heterosexual, care deși este un

antierou din perspectiva încadrării în genul cinematografic, el
devine un erou, din punct de vedere al încadrării în replicarea
stereotipurilor de gen: vrea să le salveze atât be Betsy, cât și pe
Iris. Chiar dacă Betsy este o femeie din clasa superioară,
educată, implicată politic, atunci când Travis o urmărește la
început din taxi, în fața sediului electoral, colegul acesteia este
cel care “o apără” și îl gonește pe Travis. Pentru Travis, Betsy este
la început un “înger”, nimeni nu o poate atinge, decât el,
dezvoltând o fascinație pentru aceasta pe care o convinge să iasă
în oraș cu el încercând să creeze o conexiune bazată pe același
sentiment de singuratate pe care crede ca și Betsy îl are. Când
aceasta îl respinge, ea devine pentru el ca celelalte femei, “rece și
distantă”.

Așă că își mută atenția pe un alt “obiect al fixației”, Iris,

personajul secundar feminin cel mai important al filmului. De
cealală parte, Iris este dominată și controlată de Sport, “care o
protejează de ea însăși”. Travis se crede salvator al acesteia, desi
ea nu își dorește acest lucru, însă încearcă să o convingă că locul
ei nu este într-un bordel, ci acasă, alături de părinții ei. Iris
vorbește despre emanciparea femeilor, un discurs amestecat cu
discuții despre zodii. Tot ea este cea care îi pune întrebarea care
ar trebui să-l determine pe Travis să își reconsidere acțiunile: ”Pe
tine ce te face atât de sfânt și puternic? Tu te uiți vreodată în
oglindă?”. Sau poate e o intrebare adresată nu doar lui Travis, ci
și spectatorilor. 

 Tema izolării și a dezintegrării legăturilor sociale este

evidențiată și prin rasismul de care dă dovadă Travis, prin
felul în care privește bărbații de culoare pe care îi întâlnește
fără să își exprime verbal părerea de altfel, prima persoană
pe care o ucide în film este bărbatul de culoare care
încearcă să jefuiască magazinul în care el se afla. Faptul că
Travis îi spune, speriat, vânzătorului că nu are permis de
port armă, dar acesta îl gonește obișnuit cu evenimente de
acest gen, este încă o dovadă printre multele celălalte din
film, a faptului că violența și criminalitatea fac parte din
universul cotidian. Travis se vede pe sine ca o minoritate,
un barbat alb, heterosexual înconjurat de bărbați de
culoare, o categorie socială inferioră lui, pe care îi consideră
 TAXI DRIVER-Martin Scorsese

o sursă a răului din societate. Taxi Driver nu este un film

rasist, ci este un film

despre un rasist, Travis, prin ochii căruia vedem cum erau

privite anumite categorii sociale în America, în anii ’70.

 Finalul în care Travis devine erou după ce îl ucide pe Sport,

apar articole în ziar despre actul său salvator, familia lui Iris
îi trimite scrisori de mulțumire, nu este doar împlinirea
fanteziilor lui, ci și o dovadă a modului în care discursul
mediatic manipulează discursul public și determină
construirea simbolurilor și a valorilor. De altfel, puterea
culturii de masa asupra mentalului spectatorilor și
influențele acesteia în societate au continuat și în afara
filmului, acesta fiind o inspirație pentru cel care a încercat
să îl asasineze pe președintele Reagan.
 TAXI DRIVER-Martin Scorsese

4.Impactul social

Taxi Driver creează un univers social complex. Prin perspectiva la

persoana I, întregul film oferă un punct de vedere personal, acela
al personajului principal, Travis Bickle. Această alegere regizorală
degrevează cumva cineastul de responsabilitatea asumării
transmiterii unei ideologii și impunerii unei codificări culturale a
mesajului filmului și lasă spectatorul să își asume
responsabilitatea receptării mesajului fie prin empatizare sau
prin identificare cu Travis și cu felul lui de a vedea lumea, fie prin
respingere a personajului principal și a condamnării acțiunilor lui
sau prin alegerea unei căi de mijloc pe care pornești întrebându-
te “de ce?”. Travis comunică sau încercă să comunice dar, așa
cum râmâne replica lui cea mai faimoasă: “Are you talking to me?
Well, there’s nobody else here”, este singur. În timp ce ochii
spectatorilor privesc pe marele ecran propriile fantezii de
restabilire a “ordinii”, când furia se transformă în ură canalizată
către “celălalt”, mai aproape și mai ușor de acuzat ca fiind sursa
răului. Pentru că, nu-i așa, trebuie să fii schimbarea pe care vrei
să o vezi în lume, doar că “we are all mad here…”