Popa Denisa Referat Administrativ

UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

SPECIALIZAREA DREPT ADMINISTRATIV II
DEFINIȚIA SI TRĂSĂTURILE ACTELOR ADMINISTRATIVE
NUME:POPA DENISA DIANA

GRUPA 2, ANUL 2023, IFR
ÎNDRUMĂTOR: MIRICĂ ȘTEFANIA CRISTINA

DATA:28.01.2023
1
1
Ioan Alexandru, „Drept administrativ comparat”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2000. pag. 159.
2
Gheorghe Ţigăeru, „Contenciosul administrativ”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1994. pag. 149.
3
Constituţia României, 2003;
4
M. Anghene, M. Stoica, „Controlul activităţii economico-sociale”, Editura Politică, Bucureşti, 1981. pag. 254.
CUPRINS
1. DEFINIȚIA ACTULUI ADMINISTRATIV...............................pag 3

2. TRĂSĂTURILE ACTULUI ADMINISTRATIV.......................pag 5
3. CARACTERISTICILE ACTELOR............................................pag 8
4. BIBLIOGRAFIE..........................................................................pag 11
2
1
2
3
4
1. Definiția actului administrativ
Potrivit doctrinei interbelice notiunea de act provine de la latinescul actum, care

inseamna a lucra, a face, a actiona. Legislatia, practica judiciara si literatura de specialitate nu
intrebuinteaza o terminologie unitara pentru denumirea principalului act juridic emis de
autoritatile administratiei publice. Astfel, in doctrina administrativa s-au utilizat de-a lungul
timpului mai multe expresii pentru a desemna actele juridice ale autoritatilor administratiei
publice. Potrivit unei opinii exprimate in doctrina interbelica, in indeplinirea atributiilor sale
esentiale de aplicare a legii, organul executiv face o serie de acte care nu au toate aceeasi
natura, nici aceeasi insemnatate si valoare juridica, nici acelasi camp de aplicare, ele
delimitandu-se in:
acte administrative propriu – zise;
acte administrative cu caracter jurisdictional;
acte administrative cu caracter pregatitor.
Dupa precizarea unui alt autor, actul administrativ, pentru a fi valabil, trebuie sa se
bazeze pe un text de lege sau regulament si sa fie imbracat cu toate formele legale, cu scopul
infaptuirii si bunului mers al serviciilor publice si exercitandu-se asupra unor functionari,
institutii, particulari sau bunuri, care, potrivit unei terminologii din trecut purtau numele
de materii administrative.
3
1
2
3
4
In opinia unui alt mare specialist al vremii, trebuia facuta distinctia intre actele puterii
executive in raporturile cu Parlamentul, pe de o parte si actele puterii executive in raporturile
cu cetatenii, pe de alta parte.
La randul lor, actele puterii executive in raporturile cu cetatenii erau impartite in doua

categorii:
Acte de autoritate;
Acte de gestiune.
Acte de autoritate reprezentau acele manifestari de vointa ale autoritatilor administrative

competente, prin care se creau situatii juridice noi, supuse regulii de drept public.
Acte de gestiune reprezentau acele manifestari de vointa ale autoritatilor

administrative competente, prin care se urmarea crearea unor situatii juridice cu caracter
patrimonial, supuse regimului de drept privat.
Actele de autoritate sau de putere publica erau acte unilaterale, in timp ce actele
relizate de administratie, ca gestionar al patrimoniul statului, judetului sau comunei erau acte
patrimoniale, contractuale, deci bilaterale, prespunand doua manifestari de vointa. In general,
se poate sustine ca teza actelor administrative de autoritate si respectiv de gestiune a fost larg
raspandita in doctrina europeana a perioadei interbelice.
Si in prezent, unii autori de drept administrativ canalizeaza actul administrativ, tinand

cont de aceasta delimitare. Deci mentine aceeasi delimitare in analiza realizata, unul din autori
utilizeaza sintagma act administrativ, fara alta adaugire, pornind de la premise ca emiterea
oricarui act administrativ in regim de putere publica, de autoritate a statului, creeaza
convingerea ca este vorba de un act de autoritate.
In doctrina postbelica, sub aspect terminologic s-au utilizat cu precadere doua notiuni:
act administrativ;
4
1
2
3
4
act de drept administrativ.
Autorul monografiei ce poarta denumirea de “Actele de drept administrativ” considera

ca termenul de drept administrativ, prezinta inconvenientul de a nu evoca destul de clar ideea
ca un asemena act este supus in privinta elaborarii si a efectelor juridice unui regim juridic
diferit de cel al unui act civil al administratiei de stat, deoarece formularea act
administrativ putea duce cu gandul la orice act emanand de la un organ al administratiei de
stat, si nu doar la un act prin care acest organ, in temeiul autoritatii cu care este investit isi
impune pe cale unilaterala vointa.
In doctrina actuala, notiunea de act administrativ este mai adecvata, deoarece este utilizata

atat in Constitutie cat si in legislatie, pe de o parte, iar pe de alta parte a fost indelung folosita.
Actul administrativ reprezinta forma juridica principala de activitate a autoritatilor

administratiei publice si in secundar si a altor autoritati publice, care consta intr-o manifestare
unilaterala si expresa de vointa de a da nastere, a modifica sau a strange drepturi si obligatii,
in realizarea puterii publice, sub controlul principal de egalitate al instantelor judecatoresti.
Intr-o exprimare mai sintetica, actul administrativ a fost definit ca o manifestare

unilaterala si expresa de vointa a unei autoritati publice, in principal a unei autoritati a
administratiei publice, in scopul de a produce efecte juridice, in temeiul puterii publice.
In doctrina interbelica, actele administrative au fost definite ca reprezentand “acele

acte juridice care sunt savarsite de organele publice, care au, dupa legislatiunea statului,
activitatea de organe administrative si care consta in manifestatiuni sau declaratiuni de vointa
facute cu intentiunea de a produce un efect juridic”.
2. TRĂSĂTURILE ACTULUI ADMINISTRATIV
In opinia unui autor, trasaturile actelor administrative reprezinta acel ansamblu de

insusiri care determina includerea respectivelor acte in categoria actelor juridice apartinand
diverselor ramuri de drept.
5
1
2
3
4
Anumite elemente comune, cu unele diferente nesemnificative de formulare, elemente
esentiale insa pentru delimitarea actelor administrative de celelalte acte juridice ale
autoritatilor administratiei publice precum si de operatiunile administrative ale acestora, se
regasesc la toti autorii si anume:
sunt acte juridice;
sunt manifestari unilaterale de vointa;
sunt emise in realizarea puterii publice.
Sub aspect formal – material au fost identificate urmatoarele trasaturi ale actului
administrativ:
este forma juridica principala a activitatii autoritatilor administratiei publice;
este o vointa juridica unilaterala;
este emis numai in realizarea puterii publice;
are un regim juridic specific, in centrul caruia se afla Legea contenciosului

administrativ.
Actul administrativ este forma juridica principala a autoritatilor administratiei publice. Actul
administrativ reprezinta una din formele cu semnificatie juridica prin care autoritatile
administratiei publice isi realizeaza competenta si implicit sarcinile care le revin.
Potrivit unei pozitii general admise predarea actelor administrative in sfera formelor
de activitate ale administratiei publice sporeste pe masura ce urcam in ierarhia sistemului
organizarii administratiei publice. Astfel, in timp ce structurile de la baza sistemului au o
pondere mai mare operatiunile si faptele materiale, pe masura ce urcam spre varful organizarii
(Presedinte si Guvern) ponderea acestora scade in favoarea actelor administrative.
Actul administrativ reprezinta o vointa juridica unilaterala
6
1
2
3
4
Principala caracteristica definitiva a manifestarii de vointa din actele administrative
este unilateralitatea acestuia. Caracterul unilateral reprezinta acea calitate a actului
administrativ potrivit caruia el este emis fara participarea sau consimtamantul subiectelor de
drept carora le este destinat sau cu privire la care genereaza drepturi sau obligatii.
Scopul in vederea caruia aceasta manifestare de vointa a fost facuta nu este suficient
pentru caracterizarea ei ca act juridic, ci este necesar ca legea sa-i atribuie efectele urmarite de
autorul ei. Este necesar sa existe o deplina concordanta intre vointa, scopul manifestarii de
vointa si efectele pe care legea i le recunoaste. Daca aceasta concordanta nu exista, suntem in
prezenta unui fapt juridic material, a unei operatiuni tehnico-administrative sau a unui act
politic.
Pentru a identifica aceasta trasatura, se urmareste pe de o parte includerea actului

administrativ in sfera actelor juridice, iar pe de alta parte delimitarea lui de operatiunile
tehnico-administrative, respectiv tehnico-productive.
Potrivit doctrinei actuale, caracterizarea actului administrativ de a fi o manifestare de

vointa unilateral il deosebeste de actele contractuale ale organelor administratiei publice.
Caracterul unilateral al actului administrativ permite, cu unele exceptii, revocarea

acestuia.
Actul administrativ apare ca exteriorizarea vointei interne a unei structuri

administrative de a produce in mod direct efecte juridice, ea trebuie sa fie expresa,
neindoielnica in a schimba ceva din ordinea juridica existenta pana in momentul manifestarii
ei.
Dupa cum s-a specificat in doctrina postbelica, un act administrativ nu poate cuprinde
o rugaminte, o constatare, o parere sau expresia unui sentiment, ci numai o vointa, care
trebuie sa aiba drept scop producerea in mod direct de anumite efecte juridice si ea se
manifesta printr-un fapt material pentru a putea fi cunoscuta.
In practica administrativa s-au ridicat unele probleme, fata de aceasta trasatura:
7
1
2
3
4
a) Emiterea actului administrativ cu participarea mai multor persoane fizice
Majoritatea actelor administrative concretizeaza decizii ale unor organe de conducere

colectiva; este vorba de rezultatul votului persoanelor care compun acest organ, potrivit
cvorumului prevazut de lege.
Fata de aceasta realitate, s-a pus problema de a sti daca acordul de vointa care
intervine in vederea emiterii actului administrativ nu este de natura a inlatura caracterul
unilateral al acestuia. In doctrina administrativa s-a sustinut ca in astfel de cazuri vointa
fiecarei persoane nu are relevanta decat in cazul mecanismului decizional administrativ.
Caracterul unilateral al actului administrativ nu decurge din nr. de persoane fizice care
participa la adoptarea acestuia, ci din faptul ca acele persoane fizice actioneaza in vederea
realizarii competentei organului administrativ. Nr. de persoane care participa la adoptarea
unui act administrativ nu are relevanta pentru calificarea acestuia ca act unilateral sau, dupa
caz, bi sau multilateral. E posibil ca actul sa aiba caracter contractual, desi este emis de o
singura persoana care reprezinta un organ de conducere unipersonala, de ex. Primarul.
In acest caz, manifestarile de vointa ale subiectelor participante converg spre acelasi
efect juridic, realizandu-se in final o singura vointa juridica.
b) Emiterea actului administrativ cu participarea mai multor autoritati publice, respectiv a

unei structuri administrative si a unei structuri nestatale
3.CARACTERISTICILE ACTELOR
8
1
2
3
4
Caracteristicile actelor de drept administrativ reprezinta acele insusiri care, rezultand
din reunirea cumulativa a elementelor esentiale si a conditiilor de valabilitate, diferentiaza
aceste acte de alte categorii de acte juridice.
Un act juridic este de drept administrativ fie atunci cand din analiza aspectelor de fond
(adica a insusirilor sale interne) rezulta aceste trasaturi, deci avand in vedere criteriul material
- al activitatii fundamentale careia ii da expresie - fie atunci cand actul este calificat ca atare
prin normele juridice (criteriul formal - al denumirii sale).
Prin caracteristici ale actelor de drept administrativ intelegem acele trasaturi care
individualizeaza aceste acte fata de alte acte juridice. Intrunind anumite elemente esentiale si
indeplinind conditiile de valabilitate stabilite de lege, actele administrative au urmatoarele
caracteristici: caracter unilateral, legal, obligatoriu, executoriu si oportun (actual).
Se poate face discutie despre urmatoarele caractere:
1. Caracterul unilateral
Principala caracteristica definitorie a manifestarii de vointa din actele administrative

este unilateralitatea acesteia. Caracterul unilateral reprezinta acea calitate a actului juridic
conform careia el este emis fara participarea sau consimtamantul subiectelor de drept carora le
este destinat sau cu privire la care genereaza drepturi sau obligatii.
Fata de alte acte juridice unilaterale (de exemplu, cele civile), unilateralitatea actelor
administrative este determinata de emiterea actelor in temeiul si pentru realizarea puterii de
stat.
Acest caracter unilateral este specific tuturor actelor de putere, in categoria carora intra
si actele administrative, alaturi de actele puterii legislative, a instantelor judecatoresti si ale
parchetului.1
Caracterul unilateral al actelor administrative se particularizeaza prin aceea ca

manifestarea unilaterala de vointa are loc in cadrul activitatii executive, de organizare a
executarii legii si de executare in concret a acesteia, provenind, de regula, de la un organ al
administratiei publice.
9
1
2
3
4
Desigur, cand un act administrativ este emis din oficiu de catre un organ de stat,
creand obligatii in sarcina altor subiecte, autoritati publice, organizatii, asociatii, persoane
fizice etc. caracterul unilateral al acestor acte este cat se poate de evident, ceea ce explica si
posibilitatea revocarii nelimitate a actelor de drept administrativ, chiar de catre autoritatea
care le-a emis.
Exista unele situatii in care modul de emitere si cel de executare al unor acte de drept
administrativ ar parea ca efectueaza caracterul unilateral al acestor acte.
Avem in vedere situatii cum sunt: efectuarea unei prestatii sau plati de catre celalalt
subiect al raportului juridic, altul decat organul emitent, indeplinirea unor obligatii de catre
organul de stat, respectarea unor formalitati procedurale la emiterea actelor administrative.2
a) Uneori emiterea unui act administrativ este precedata, insotita sau succedata de
efectuarea unei prestatii sau plati de catre celalalt subiect al raportului juridic, altul decat
organul emitent3.
Astfel, livretul militar se elibereaza, printre altele, persoanelor care si-au satisfacut
stagiul militar fara ca sa se poata afirma ca satisfacerea serviciului militar reprezinta
indeplinirea unei obligatii de natura contractuala, careia emiterea livretului sa-i confere
caracterul bilateral.
De asemenea, permisul pentru mentinerea armelor se elibereaza titularului, numai

dupa ce a achitat taxele legale si costul imprimatului.
La fel, terenurile proprietate de stat pot fi atribuite in vederea construirii de locuinte cu

plata taxei stabilite prin dispozitiile legale. In aceste cazuri nu suntem in prezenta unei
contraprestatii oneroase a beneficiarului unui act administrativ, in schimbul emiterii deciziei,
astfel incat aceasta sa dobandeasca un caracter bilateral.4
Suma platita nu reprezinta contravaloarea prestatiei organului de stat, in schimbul

emiterii actului, ci ea reprezinta taxa sau impozitul impus de lege pentru eliberarea unei
autorizatii sau a unui permis etc.
2
3
10
1
2
3
4
La o analiza sumara se poate constata ca ar exista, dupa principiile dreptului civil,
neaplicabile in aceasta materie, o vadita disproportie intre suma platita si serviciul
administrativ realizat, in sensul ca aceasta suma poate aparea ca fiind fie prea putin oneroasa
sau prea onoroasa, dupa caz, fata de serviciul administrativ efectuat.
BIBLIOGRAFIE
1. Gheorghe Ţigăeru, „Contenciosul administrativ”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1994.

pag. 149.
2. Constituţia României, 2003;
3. M. Anghene, M. Stoica, „Controlul activităţii economico-sociale”, Editura Politică,
Bucureşti, 1981. pag. 254.
11
1
2
3
4

Popa Denisa Referat Administrativ

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Popa Denisa Referat Administrativ

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

DEFINIȚIA SI TRĂSĂTURILE ACTELOR ADMINISTRATIVE

NUME:POPA DENISA DIANA

ÎNDRUMĂTOR: MIRICĂ ȘTEFANIA CRISTINA

1. DEFINIȚIA ACTULUI ADMINISTRATIV...............................pag 3

1. Definiția actului administrativ

Potrivit doctrinei interbelice notiunea de act provine de la latinescul actum, care

acte administrative propriu – zise;

acte administrative cu caracter jurisdictional;

acte administrative cu caracter pregatitor.

La randul lor, actele puterii executive in raporturile cu cetatenii erau impartite in doua

Acte de autoritate reprezentau acele manifestari de vointa ale autoritatilor administrative

Acte de gestiune reprezentau acele manifestari de vointa ale autoritatilor

Si in prezent, unii autori de drept administrativ canalizeaza actul administrativ, tinand

Autorul monografiei ce poarta denumirea de “Actele de drept administrativ” considera

In doctrina actuala, notiunea de act administrativ este mai adecvata, deoarece este utilizata

Actul administrativ reprezinta forma juridica principala de activitate a autoritatilor

Intr-o exprimare mai sintetica, actul administrativ a fost definit ca o manifestare

In doctrina interbelica, actele administrative au fost definite ca reprezentand “acele

2. TRĂSĂTURILE ACTULUI ADMINISTRATIV

In opinia unui autor, trasaturile actelor administrative reprezinta acel ansamblu de

sunt acte juridice;

sunt manifestari unilaterale de vointa;

sunt emise in realizarea puterii publice.

este forma juridica principala a activitatii autoritatilor administratiei publice;

este o vointa juridica unilaterala;

este emis numai in realizarea puterii publice;

are un regim juridic specific, in centrul caruia se afla Legea contenciosului

Actul administrativ reprezinta o vointa juridica unilaterala

Pentru a identifica aceasta trasatura, se urmareste pe de o parte includerea actului

Potrivit doctrinei actuale, caracterizarea actului administrativ de a fi o manifestare de

Caracterul unilateral al actului administrativ permite, cu unele exceptii, revocarea

Actul administrativ apare ca exteriorizarea vointei interne a unei structuri

In practica administrativa s-au ridicat unele probleme, fata de aceasta trasatura:

Majoritatea actelor administrative concretizeaza decizii ale unor organe de conducere

b) Emiterea actului administrativ cu participarea mai multor autoritati publice, respectiv a

Se poate face discutie despre urmatoarele caractere:

Principala caracteristica definitorie a manifestarii de vointa din actele administrative

Caracterul unilateral al actelor administrative se particularizeaza prin aceea ca

De asemenea, permisul pentru mentinerea armelor se elibereaza titularului, numai

La fel, terenurile proprietate de stat pot fi atribuite in vederea construirii de locuinte cu

Suma platita nu reprezinta contravaloarea prestatiei organului de stat, in schimbul

1. Gheorghe Ţigăeru, „Contenciosul administrativ”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1994.

S-ar putea să vă placă și