Împărțirea Slujbelor bisericești

De-a lungul veacurilor Biserica a statornicit în cadrul cultului divin public o

serie de rânduieli liturgice, numite generic slujbe bisericești, cu scopul de a-L
preamări pe Dumnezeu și Sfinții Săi.
Acest lucru exprimă de fapt sentimentul de dragoste și recunoștință pe care omul
a încercat dintotdeauna să o arate lui Dumnezeu și casnicilor sau prietenilor Săi,
Sfinții, ca cei ce s-au făcut bineplăcuți în viață prin faptă, credință și virtuți iar sus
în Ceruri, ei sunt mijlocitori și pururea rugători pentru noi. Tot prin aceste slujbe
credincioșii creștini speră să obțină de la Dumnezeu harul cel mântuitor,
milostivirea cea dătătoare de nădejde dar și iubirea și iertarea.
În funcție de caracterul și scopul lor aceste slujbe se împart în trei mari
grupe distincte:
1.) În prima categorie se încadrează acea salbă de slujbe săvârșite zilnic în
mănăstiri, catedrale, schituri sau colibe prin care sfințiții slujitori aduc lui
Dumnezeu laudă, cinste și mulțumire în numele tuturor credincioșilor.
Această grupă de slujbe poartă numele de Laude bisericești . Numărul
acestor Laude este de șapte iar ele alcătuiesc serviciul liturgic zilnic al
cultului divin public al Bisericii.
Aceste Laude sunt: Vecernia, Pavecernița, Miezonoptica, Utrenia, Ceasul
I, Ceasurile III, VI, IX și Obednița. Ele se săvârșesc zilnic la anumite ore
din zi sau noapte ce au fost mai dinainte fixate în cadrul Tipicului bisericesc.
În Bisericile de parohie, Laudele se săvârșesc doar în duminici și sărbători.
2.) A doua categorie de slujbe săvârșite spre folosul și la cererea
credincioșilor sunt cele 7 Sfinte Taine: ( Botezul, Mirungerea, Sf.
Euharistie, Sf. Spovedanie, Sf. Cununie, Hirotonia, Sf. Maslu). Acest
număr de 7 este din păcate moștenit din învățătura scolastică apuseană,
întrucât Sfinții Părinți ai Bisericii Răsăritene au considerat dintotdeauna
că numărul Sf. Taine este mai mare, adăugând în rândul Sf. Taine
Înmormântarea sau Călugăria. Prin intermediul Sf. Taine creștinul
primește în mod direct Harul sfințitor al lui Dumnezeu. Tot în această
categorie de slujbe intră și Ierurgiile bisericești ce sunt slujbe de
binecuvântare și sfințire a oamenilor și a lucurilor.
3.) A treia categorie de slujbe este formată din Sfânta Liturghie care
reprezintă centrul cultului divin public al Bisericii și forma desăvârșită de
sfințire a vieții creștinilor prin cumenicarea cu Sfintele Taine, adică
Trupul și Sângele Mântuitorului Hristos.
 Cele Șapte Laude Bisericești

Noțiuni generale: Cele Șapte Laude Bisericești sunt strâns unite între ele
prin intermediul Sf. Liturghii, întrucât o parte dintre ele sunt săvârșite în ajunul
săvârșirii Sf. Liturghii ca parte pregătitoare, în timp ce altă parte este săvârșită în
ziua săvârșirii Sf. Liturghii, fie înainte de Liturghie sau după aceasta.
Originea acestor slujbe trebuie căutată istoria în cultul iudaic, așa cum este
cazul Ceasurilor sau a slujbei Vecerniei, psalmistul afirmând în Ps. 118, 62: ,, De
șapte ori pe zi Te-am lăudat pentru judecățile dreptății Tale”. Deasemenea să nu
uităm că Sfinții Apostoli au preluat și folosit în cultul Legii Noi o parte din
programul de rugăciune de la Templu cum este cazul Ceasurilor de rugăciune.
Numărul de 7 este foarte des întâlnit și în Cărțile Vechiului Testament, spre
exemplu: ,, În ziua a șaptea Dumnezeu S-a odihnit de lucrul Său”; cetatea
Ierihonului a fost înconjurată de șapte preoți cu șapte trâmbițe, timp de șapte zile
după care a fost cucerită de iudei”. În Noul Testament cifra 7 are o însemnătate
aparte: Mântuitorul a rostit 7 pilde despre Împărăția Cerurilor; Mântuitorul ne
recomandă să iertăm greșalele aproapelui nostru de șaptezeci de ori câte șapte; În
Rugăciunea Domnească sunt șapte cereri; Sf. Apostol și Evanghelist Ioan a scris 7
Epistole către cele 7 Biserici din Asia; Darurile Duhului Sfânt sunt în număr de
șapte; Numărul Sf. Taine este de șapte; La Taina Sf. Maslu slujesc de regulă șapte
preoți citesc de șapte ori Rugăciunea de sfințire a Untdelemnului, un număr de 7
lecturi din Apostol și un număr de 7 pericope evanghelice.
Cu privire la timpul săvârșirii lor, cele 7 Laude Bisericești au fost împărțite
la rândul lor în trei grupe:
1.) Grupa I, cuprinde: Ceasul IX cu care se încheie serviciul liturgic divin al
zilei respective; Slujba Vecerniei cu care începe serviciul liturgic divin al
zilei următoare și Slujba Pavecerniței.
2.) Grupa a II-a, cuprinde: Slujba Miezonopticii; Utrenia și Ceasul I.
3.) Grupa a III-a cuprinde: Ceasul III, Ceasul VI, și Obednița.

Aceste trei grupe de slujbe închipuie pe Sfânta Treime iar Sf. Simeon al
Tesalonicului ne mărturisește că ele ne dau șansa de a ne asemăna cu cele 9 cete
ale Îngerilor ce Îl laudă neîncetat pe Dumnezeu.