LICEUL TEHNOLOGIC ADMINISTRATIV ŞI DE SERVICII

‚‚VICTOR SLĂVESCU’’ MUNICIPIUL PLOIEŞTI

PROIECT PENTRU SUSȚINEREA EXAMENULUI DE

CERTIFICARE A CALIFICĂRII ABSOLVENȚILOR
ÎNVĂȚĂMÂNTULUI LICEAL, FILIERA TEHNOLOGICĂ
NIVEL 4

Calificarea: Tehnician în activități de comerț

TEMA: AMBALAJUL, INSTRUMENT DE PROMOVARE A

PRODUSULUI
STIUDIU DE CAZ : S.C. COCA COLA S.R.L.

Îndrumător, Absolvent,
Prof. IONESCU GEORGIANA Tănase Alexandra

2022
 CUPRINS

Argument………………………………………………………………............. 1
Capitolul I . Prezentarea firmei S.C. Coca-Cola S.R.L

1.1 Scurt istoric al firmei…………………………………………………………….....….…….. 2

1.2 Prezentarea obiectlui de activitate……………………………………………………..…..... 3
1.3 Micromediul firmei………………………………………………………………………...... 4
1.3.1 Furnizorii…………………………………………………………………………............ 4
1.3.2 Intermediarii…………………………………………………………………….......…… 5
1.3.3 Clienţii……………………………………………….…………………...…………........ 6
1.3.4 Concurenţii………………………………………………………………………............. 7

Capitolul II . Importanta ambalajului în activitatea comercială

2.1 Istoricul ambalajelor………………………………………………………………….............. 9
2.2 Importantă şi rolul ambalajului…………………………………………………..……......…. 9
2.3 Funcţiile ambalajului………………………………………………………………....……... 10
2.4 Clasificarea ambalajelor………………………………………………………………......… 11

Capitolul III. Ambalajul - instrument de marketing

3.1 Funcţia de promovare a ambalajelor la S.C Coca-Cola S.R.L……………………..…....….. 14
3.2 Tipuri de ambalaje utilizate de S.C Coca-Cola S.R.L …………………………………........ 16
3.3 Designul şi estetica ambalajelor la produsele comercializate de S.C. Coca-Cola S.R.L….... 18

Capitolul IV. Concluzii şi propuneri

4.1 Tendinţe în designul ambalajelor……………………………………………………....…… 20
4.2 Evaluarea eficienţei elementelor de promovare ale ambalajelor produselor…………....….. 21

Bibliografie……………………………………………………………....…..…. 23
Anexe…………………………………………………………………...…………….……...... 24
 Argument

În abordarea acestei teme am încercat să prezint modalităţile şi lucrurile

care trebuie urmărite la achiziţionarea unui produs nealimentar. Fiind puşi
să aleagă dintr-o gamă largă de produse de tot felul consumatorii se
orientează spre acele oferte care corespund cel mai bine aşteptărilor şi
nevoilor lor. Decizia de cumpărare bazându-se pe capacitatea de percepţie
a valorii. Ei vor alege aceea ofertă care consideră că le va satisface cel mai
mult si mai bine nevoile. Aşteptările iau naştere pe baza experienţei
anterioare, a afirmaţiilor făcute de prieteni şi a afirmaţiilor venite din partea
firmelor. Pentru formarea unei reputaţii bune în rândul clienţilor, trebuie ca
în mod constant să oferiţi produse de o calitate cerută de clienţi. Ambalajul,
marca şi eticheta produsului sunt lucruri care realizează vânzarea
produsului şi ajută la o cunoaştere mai rapidă a produsului căutat faţă de
celelalte produse de acelaşi fel.. Comerţul din zilele noastre este unul bazat
pe diversitate şi concurenţă între produse şi producători de pe piaţă.
Vânzarea produselor nealimentare şi promovarea acestora către client se
realizează mai bine şi mai uşor cu ajutorul acestor trei lucruri foarte
importante marcă, ambalaj, etichetă. Cu cât ambalajul unui produs este
mai bine realizat având un design care iese in evidenţă faţă de produsele
similare păstrând calitatea produsului în condiţii bune şi punându-le în
valoare foarte bine cu atât va avea o mai mare atracţie la public; făcându-l
pe acesta să achiziţioneze acest produs
 Capitolul I

1.1 Scurt istoric a firmei

Prima rețetă Coca-Cola a fost inventată în Columbus, Georgia, de către
John Stith Pemberton, inițial ca un cocawine numit Pemberton's French
Wine Coca în 1885. El se poate să fi fost inspirat de succesul formidabil al
cocawine-ului creat de europeanul Angelo Mariani, vinul Mariani.
Primele vânzări au fost la Jacob's Farmacy din Atlanta, Georgia, pe 8 mai
1886. A fost vândută inițial ca un medicament brevetat pentru cinci clienți.
Pemberton a susținut că băutura Coca-Cola a vindecat multe boli, inclusiv
dependența de morfină, dispepsia, neurastenia, durerile de cap și
impotența. Pemberton a publicat prima reclamă pentru băutură pe 29 mai a
aceluiași an, în Atlanta Journal. În primele opt luni doar nouă băuturi au
fost vândute zilnic.
În 1888 au existat pe piață trei versiuni de Coca-Cola vândute separat de
trei firme. Astfel, Griggs Candler a preluat compania lui Pemberton în 1887
și a încorporat-o în 1888 în Coca Cola company. În același an, din cauza
dependenței de morfină, Pemberton își vinde drepturile a doua oară altor
patru afaceriști: J.C. Mayfield, A.O. Murphey, C.O. Mullahy și E.H.
Bloodworth. În același timp, fiul alcoolic al lui Pemberton, Charley
Pemberton a început să vândă propria versiune a produsului.
Coca-Cola a fost vândută în sticle, pentru prima dată pe 12 martie 1894.
Cutiile de Coke au apărut pentru prima dată în 1955. Prima îmbuteliere de
Coca-Cola a avut loc în Vicksburg, Mississippi, la Biedenharn Candy
Company în 1891. Proprietarul acesteia era Joseph A. Biedenharn. Sticlele
originale au fost sticlele Biedenharn, foarte diferite de modelul „hobble-
skirt” de mai târziu, care este acum atât de familiar.
1.2.Prezentarea obiectului de activitate

Compania Coca-Cola este specializată în îmbutelierea și distribuția băutur-

ilor răcoritoare din această gamă. Produsele companiei sunt destinate sat-
isfacerii nevoilor de consum, deci trebuie sa ajungă la consumatori. Prin ur-
mare, există un spațiu și timp care separă încheierea procesului de pro-
ducție și intrarea produselor în consum. Pe parcurs se desfășoară o serie
de operațiuni și acțiuni ce sunt definite ca fiind domeniul distribuției.

Indicatori financiari 2011 Coca-Cola HBC Romania

Capital social subscris si varsat: 372,427,330 Lei Cifra de faceri:

1,746,662,685 Lei
Profitul net: 189,547,691 Lei
Pierdere net: 0 Lei
Profit brut: 216,951,625 Lei
Pierdere brut: 0 Lei
Salariati: 1,814 angajati
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2011: Productia de bauturi
racoritoare nealcoolice, productia de ape minerale si alte ape imbuteliate
Datorii Total: 307,275,419 Lei
Cheltuieli totale: 1,641,294,760 Lei
Venituri totale: 1,858,246,385 Lei
Active imobilizate TOTAL: 900,994,447 Lei
Active circulante TOTAL: 333,509,586 Lei
Stocuri: 105,582,283 Lei
Creante: 138,716,844 Lei
Cheltuieli in avans 2,747,643 Lei
Venituri in avans 290,905 Lei
Capitaluri: 898,840,966 Lei
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli: 30,844,386 Lei

1.3.Micromediul firmei
1.3.1.Furnizorii

Pentru Compania Coca-Cola furnizorii de materii prime si materiale

reprezinta un punct cheie atat pentru departamentul aprovizionare, cat si
pentru departamentul marketing. Odata ce a fost stabilita lista furnizorilor
importanti, urmeaza un studiu mai mult sau mai putin detaliat al fiecaruia
dintre ei si a ofertei prezentate de acestia.
Compania SC Coca-Cola SRL si-a consolidat relatiile cu furnizorii sai,
acestia oferindu- le serviciile si produsele lor de peste 20 de ani si
reprezentand furnizori fideli si de incredere.
Succesul companiei se datoreaza in mare parte si faptului ca
furnizorii acestei companii au ramas aceeasi de-a lungul anilor, insa
produsele oferite si-au mentinut calitatea si prestigiul uneori chiar peste
asteptarile firmei. Ofertele furnizorilor au fost de fiecare data bine primite si
au reprezentat baza unei afaceri bine gandite si cladite.
În relatiile cu furnizorii, firma trebuie sa aibe in vedere si un anumit
risc cu fiecare in parte, care poate sa apara daca:
-furnizorul detine patentul asura produsului care constituie inputul esential
pentru firma; -produsul ce constituie inputul esential nu este substituibil;
-in cazul firmei SC COCA-COLA Companny SRL fiind o firma de
comercializare,
clientii solicita in mod expres produse realizate numai de o anumita firma;
-schimbarea furnizorului este costisitioare;
-furnizorul este mai puternic decat cumparatorul;
-o firma mica, care se aprovizioneaza de la un mare furnizor este in
dezavantaj(firmele
mari ofera, de regula, produse mai de slaba calitate la preturi avantajoase
firmelor care au comenzi mai mici).
Specialiștii in marketink ai firmei trebuie sa monitorizeze activitatea
furnizorilor, deoarece problemele acestora, nerezolvate la timp, pot
produce grave perturbari in productia proprie si implicit la cresterea
costurilor produselor sale cu consecinte dramatice in planul profitabilitatii.
In aceste conditii, proprii clienti pot trece la firmele concurente.
Pentru Compania Coca-Cola furnizorii de materii prime şi materiale
reprezintă un punct cheie atât pentru departamentul aprovizionare, cât şi
pentru departamentul marketing. Odată ce a fost stabilită lista furnizorilor
importanţi, urmează un studiu mai mult sau mai puţin detaliat al fiecăruia
dintre ei şi a ofertei prezentate de aceştia.
 Firmele cu care Compania Coca- Cola colaborează sunt în principal
furnizori locali. Excepţie face firma Varoise de Concentres, Franţa şi
Leventis, Belgia care asigură principalele materii prime: concentratul şi
zahărul.
- VAROISE DE CONCENTRES, FRANŢA- Concentrat - BUSE PRODGAZ,
PITEŞTI- Bioxid de carbon
- LEVENTIS, BELGIA- Zahăr
- NOVIS, CLUJ- Etichete, Afişe, Postere, Broşuri
- CROWN INTERNATIONAL, IAŞI- Capse - 3P ROMÂNIA, IAŞI- Navete
- STIMET, SIGHIŞOARA- Sticle
- GMH, SUCEAVA- Carton.
De asemenea, firma lucrează cu mulţi furnizori externi de materiale
publicitare: - DIMOLAS & CO, GRECIA;
- HELGE & HOLGEBERG, SUEDIA;
- CURVER, UNGARIA;
- FOTINOUPOULOS, GRECIA;
- PAUL FLAM, SUA,
dar, majoritatea sunt furnizori locali:
- TH INVEST, Iasi, Bucuresti, Constanta, Suceava; - 3P ROMÂNIA, Iasi,
Bucuresti, Constanta;
- METALCO, Iasi, Bucuresti, Suceava;
- MULTICOLOR, Iasi, Bucuresti;
- PRINT COLOR, Iasi, Bucuresti, Suceava; - ELTIRX, Iasi, Bucuresti;
- SMAPLAST, Botosani, Bucuresti.

1.3.2. Intermediari

a. Intermediari – brokeri, jobberi, curieri, comisionari, societăți de transport, agenții de

publicitate;

b. Distribuitorii fizici – operatorii depozitelor de mărfuri, firmele de transport implicate;

c. Agențiile prestatoare de servicii de marketing – sondaje, consultanta, publicitate

Compania practica o distributie intensiva - isi depoziteaza produsele in cat

mai multe puncte de desfacere posibile.
Fabrica din Ploiesti
Fabrica din Ploiesti, pe care o detine compania inca din 1995, este cea mai
mare fabrica a companiei in Romania si cea mai mare fabrica a Grupului
din Europa de Sud-Est. Fabrica din Ploiesti reprezinta un centru regional
de export. Investitia cea mai recenta de aici, in valoare de 22 de milioane
de euro, a vizat constructia primei linii aseptice de imbuteliere din tara,
lansata in octombrie 2013. Aceasta linie, dezvoltata special pentru Cappy
Pulpy, a reprezentat una dintre inovatiile exceptionale ale companiei.
Astfel, firma a adus in Romania o tehnologie unica de imbuteliere, care
permite ca sucul si pulpa de fructe sa poata fi introduse simultan in sticla.
In acest fel, Cappy Pulpy le ofera consumatorilor o experienta a gustului cu
adevarat originala, fiind un produs intens revigorant, datorita modului in
care sunt pastrate caracteristicile pulpei de fructe. O alta caracteristica a
fabricii din Ploiesti este mega depozitul inteligent, complet automatizat,
High-Bay, primul de acest gen din Romania. Acest sistem preia paleti de la
cele sase linii de productie prin intermediul benzilor transportoare si
permite depozitarea si recuperarea stocurilor cu ajutorul a 11 macarale
automatizate.

Fabrica din Timisoara

Aceasta fabrica isi desfasoara activitatea in Timisoara inca din 1995. Pe
atunci, fabrica includea 3 linii de productie, care au fost toate inlocuite cu
echipamente noi si moderne. Fabrica are mai multe linii de imbuteliere
pentru produsele carbonatate si necarbonatate si o linie de imbuteliere
aseptica.

Fabrica din Poiana Negrii

Fabrica din Poiana Negrii, judetul Suceava, este locul unde sunt
imbuteliate apele minerale - Dorna, Dorna Izvorul Alb si Poiana Negri.
Fabrica a intrat intr-un program extensiv de investitii, incepand cu anul
2002, cand Sistemul Coca-Cola
Cola a achizitionat capacitatile de productie si izvoarele din zona Dorna.
1.3.3 Clienții

In ultimii ani, firmele trebuie sa faca fata unei concurente crescande.

Acestea pot face fata concurentei daca trec de la politica bazata pe produs si
vanzari la o politica bazata pe client si pe marketing, pe cunoasterea si
satisfacerea nevoilor consumatorilor.

Succesul Companiei Coca-Cola se datoreaza faptului ca politica sa este

indreptata catre client, oferindu-i o calitate superioara. Specializarea in
crearea clientelei si sprijinirea acesteia reprezinta puncte esentiale in
succesul obtinut. Clientul si consumatorul ocupa un loc foarte important
printre obiectivele si deciziile ce urmeaza a fi luate, firma asigurand servicee
si asistenta de specialitate.

Tipuri de clienti existenti

BASIS include 4 tipuri de clienti:

BUSINESS TYPE 1

BUSINESS TYPE 2

BUSINESS TYPE 3

BUSINESS TYPE 4.

BUSINESS TYPE 1 defineste clientii din piata directa, cei la care distributia
produselor este facuta de COCA COLA COMPANY.

BUSINESS TYPE 2 defineste clientii din piata indirecta, cei la care distributia
produselor este facuta de DISTRIBUITORII cu care lucreaza COCA COLA
COMPANY.

BUSINESS TYPE 3 defineste COMPANIILE COCA COLA

BUSINESS TYPE 4 defineste clientii „pick up” (cei care isi ridica singuri marfa
de la fabrica, sau de la depozitele COCA COLA), precum si punctele de
vanzare ale companiei.
1.3.4.Concurenții
 Capitolul II. Importanța ambalajului în activitatea comercială

2.1 Istoricul ambalajelor

Primele ambalajele apar in antichitate si erau construite din materiale

naturale. Asa au aparut cosurile din stuf, plostile din piei de animale, cutiile
din lemn, butoaiele din lemn, vasele ceramice sau sacosele tesute. Odata
cu extinderea utilizarii acestor variante de ambalaje, au evoluat si nevoile,
ceea ce a dus la descoperirea de noi materiale din care sa poata fi
construite recipiente mai sigure si mai fiabile. Asa au aparut ambalajele din
materiale procesate, cum ar fi vasele din sticla si din bronz. Primele indicii
ale folosirii hartiei pentru ambalaje dateaza din 1035 cand un calator
persan care vizita pietele din Cairo noteaza impresionat ca marfurile erau
impachetate in hartie de catre comercianti si erau inmanate asa clientilor.

În epoca moderna, odata cu evolutia tehnologiei si a nevoilor, au aparut si

ambalaje din materiale mai rezistente. De exemplu, tinicheaua care apare
in secolul al XVIII-lea, iar monopolul asupra productiei era detinut de
Boemia. Cutiile de tinichea au fost aduse si in Marea Britanie si au fost
folosite cu preponderenta pentru ambalarea tutunului.

Cutiile din carton incep sa fie folosite in secolul al XVI-lea, iar cartonul
pliabil modern incepe sa fie folosit in 1839. Cutiile pliabile incep sa fie
produse in scop comercial in 1817 in Anglia, iar plasele de hartie produse
pentru a fi folosite in magazine sunt produse pentru prima data in Bristol,
Anglia in 1844.

Secolul al XX-lea este cel al profesionalizarii ambalajelor, care vine sa

completeze progresul fulminant al metodelor si alternativelor de ambalaje.
Se diversifica materialele de ambalare astfel incat sa ofere conditii
personalizate pentru categorii specifice de produse. Aceasta diversificare a
determinat Universitatea din Michigan din Statele Unite sa lanseze chiar si
o specializare de inginerie a ambalarii.

Consumul din ce in ce mai mare de produse si, implict, de ambalaje a

determinat aparitia nevoii de reciclare. Dupa anii 1980 eforturile de
reciclare a ambalajelor devin din ce in mai vizibile, iar consumatorii sunt din
ce in ce mai constienti de conceptul de exploatare sustenabila a resurselor.
Totusi, abordarea sustenabila a gestionarii deseurilor mai are inca multe
lucruri de pus la punct, la nivel global, pana cand sa devina un proces a
carui impact sa se regaseasca in imbunatatirea calitatii vietii.

2.2 Importanța și rolul ambalajului

Ambalajul are numeroase roluri, care pot varia in functie de marca si de

categorie.
Ambalajul indeplineste un rol functional de a acoperi si proteja continutul
produsului atat in magazin, cat si in casa cumparatorului, dar in multe piete,
ambalajele au dezvoltat functii care il leaga de experienta oferita de produs
– de exemplu, capacele bauturilor pentru sportivi si dispozitivele adaugate
la cutiile de bere care creeaza spuma atunci cand berea este turnata in
pahar.
Ambalajul are un rol important ca vehicul informational, continand detalii
despre ingrediente, modul de folosire, depozitare, aportul nutritiv si pret.
Cumparatorii trec pe langa sute de marci atunci cand viziteaza un magazin,
iar factorii estetici sunt esentiali pentru a face ca marca sa iasa in evidenta,
pentru a capta atentia cumparatorilor si a face ca utilizatorii sa o poata gasi
cu usurinta.
Denumit uneori „vanzatorul tacut” datorita abilitatii sale de a influenta
consumatorii la punctul de cumparare, ambalajul este, de asemenea, si o
modalitate de comunicare de marca, transmitand personalitatea,
pozitionarea, valorile si avantajele marcii. Nu toti cumparatorii sunt la fel, de
aceea pentru a atinge diferitele tipologii de cumparatori, sunt necesare
diferite tipuri de ambalaj.
Ambalajul ar trebui sa declanseze instantaneu asocieri, idei, cunostinte si
emotii legate de marca. Desi este important ca ambalajul sa reflecte val-
orile si pozitionarea marcii, rolul cheie al ambalajului nu consta atat de mult
in a comunica, ci mai degraba in a activa comunicarea construita de marca
– toate asocierile cu marca pe care consumatorul si le-a format inainte de a
intra in magazin. Pentru a realiza acest lucru, este vital ca ambalajul sa fie
integrat cu alte forme ale comunicarii de marca
2.3 Funcțiile ambalajului

Importanţa ambalajului este evidenţiată de principalele funcţii pe care ambalajul

trebuie să le îndeplinească. Acestea sunt: conservarea şi protecţia produselor,
manipulare, transport, depozitare, informarea şi promovarea produselor.

I.Funcţia de conservare şi protecţie a produselor

Considerată funcţie elementară a ambalajelor, aceasta constă în protejarea conţinutului

de efectele mediului extern. Astfel, putem vorbi despre următoarele tipuri de protecţie
pe care trebuie să le asigure ambalajul:

 împotriva factorilor fizici (acţiuni mecanice, lumină, temperatură, presiune);

 împotriva factorilor chimici şi fizico-chimici (aer, apă, vapori, oxigen, dioxid
de sulf (SO2), dioxid de carbon (CO2));
 împotriva factorilor biologici (microorganisme, insecte);

II.Funcţia de manipulare, depozitare şi transport

Această funcţie este legată de protecţie deoarece pe parcursul operaţiilor de

manipulare-depozitare-transport, produsele ambalate sunt supuse unor solicitări
mecanice, care le pot deteriora.

Funcţia de manipulare

Ambalajul secundar facilitează manevrarea produsului prin forma sa, volumul,

greutatea, prezenţa unor orificii în scopul prinderii sale cu mâna sau cu un utilaj.
trebuie să asigure o securitate maximă pentru operatori, garantând în acelaşi timp o
bună stabilitate a încărcăturii.

Funcţia de depozitare

În timpul depozitării, ambalajul este acela care preia presiunea rezultată în urma
operaţiei de stivuire a produselor. De aceea, cerinţele faţă de ambalaj ţin seama de
următorii factori:

 ambalajul să fie uşor de aranjat în stivă;

 să fie precizate condiţiile în care poate fi depozitat şi eventualele precauţii în
manipulare;
  să reziste la variaţii de temperatură şi umiditate atunci când depozitarea are loc
în spaţii deschise

III.Funcția de transport

Transportul este prezent în toate etapele vieţii ambalajului.

Pentru cvasitotalitatea mărfurilor nu există transport fără ambalaj. Produsele sunt

transportate pe căi rutiere, feroviare, pe calea aerului sau pe mare. Fiecare mod de
transport are un impact mai mult sau mai puţin important asupra mediului, prin tipul
de combustibil utilizat şi necesitatea existenţei unei infrastructuri.

Cerinţele faţă de ambalajul de transport sunt axate pe:

 necesitatea adaptării ambalajului la normele de transport;

 optimizarea raportului volum/greutate:

 produsul trebuie să fie conţinut într-un volum standard pentru a beneficia de un

tarif avantajos şi condiţii mai bune de transport;
 greutatea mai mică a ambalajului corespunde unei taxe mai mici;
 posibilitatea de adaptare a ambalajului la unităţile de încărcare utilizate uzual în
transportul principal şi secundar (palete, vagoane de cale ferată, camioane)

IV.Funcția de promovare a mărfurilor

Rolul ambalajului nu se limitează numai la acela de a conţine şi proteja produsul, ci şi

de a facilita vânzarea acestuia prin declanşarea actului de
cumpărare. Ambalajul prezintă produsul şi contribuie substanţial la vânzarea
acestuia. Adevărat „vânzător mut” al produsului, informează şi „seduce”
consumatorul.

Elementele definitorii ale funcţiei de promovare a produsului, cuprind:

 identificarea şi prezentarea produsului;

 informarea cumpărătorilor;
 crearea unei atitudini pozitive faţă de produs;
 modificări în mentalitatea şi obiceiurile cumpărătorului;
 comunicarea cu clientul.
2.4. Clasificarea ambalajelor

Ambalajele se clasifică în funcţie de mai multe criterii, care sunt utilizate frecvent în
practicã:
- după materialul folosit în confecţionarea ambalajelor:
 ambalaje din hârtie şi carton;
 ambalaje din sticlă;
 ambalaje din metal;
 ambalaje din materiale plastice;
 ambalaje din lemn, înlocuitori din lemn şi împletituri;
 ambalaje din materiale textile;
 ambalaje din materiale complexe. 
- după sistemul de confecţionare:
 ambalaje fixe;
 ambalaje demontabile;
 ambalaje pliabile. 
- după tip:
 plicuri;
 pungi;
 plase;
 lăzi;
 cutii;
 flacoane;
 borcane etc. 
- după domeniul de utilizare:
 ambalaje de transport;
 ambalaje de desfacere şi prezentare. 
- după specificul produsului ambalat:
 ambalaje pentru produse alimentare;
 ambalaje pentru produse nealimentare;
 ambalaje pentru produse periculoase;
 ambalaje individuale;
 ambalaje colective. 
- după gradul de rigiditate:
 ambalaje rigide;
 ambalaje semirigide;
 ambalaje suple. 
- după modul de circulaţie al ambalajului:
 ambalaje refolosibile;
 ambalaje nerefolosibile – tip pierdut. 
- după sistemul de circulaţie:
 sistem de restituire a ambalajelor;
 sistem de vânzare – cumpărare a ambalajelor. 
- după sistemul de confecţionare:
 ambalaje fixe;
 ambalaje demontabile;
 ambalaje pliante. 
- după căile de transport:
 ambalaje pentru transport terestru;
 ambalaje pentru transport fluvial-maritim;
 ambalaje pentru transport aerian. 
- după destinaţie:
 ambalaje pentru piaţa externă;
 ambalaje pentru piaţa internă. 

Capitolul III. Ambalajul-instrument de marketing

3.1. Funcția de promovare a ambalajului la S.C Coca-Cola S.R.L

Coca-Cola este exemplul clasic al modului în care strategiile inteligente de

marketing vă pot ajuta să vă extindeți afacerea la nivel global .

1.Segmentarea pieței
Segmentarea pieței este un instrument de cercetare care vă ajută să vă găsiți piața
țintă. Împărțiți clienții potențiali în diferite categorii și le eliminați pe cele care nu se
potrivesc criteriilor dvs.

Dacă aruncați o privire la reclamele Coca-Cola, compania țintă publicul său în funcție de
vârstă, familie, venit și gust.

2.Branding emoțional

Coca-Cola s-a construit într-un brand emoțional încă de la început și și-a creat întregul
brand pentru a atrage emoțiile oamenilor.

Compania folosește în mod activ emoțiile în strategiile sale de marketing pentru a se

conecta cu publicul la un nivel mai profund.

3.Campanii de marketing global

Compania folosește o tehnică de marketing numită an Campanie de marketing

integrat,  unde selectează mai multe canale de publicitate și trimite un mesaj consistent
prin ele la nivel global.

Ceea ce face această tactică este să adună o audiență mare și un angajament ridicat.
Oamenilor le place să se alăture mulțimii, iar campaniile globale de marketing îi fac să
se simtă ca și cum ar fi parte a evenimentului.

5.Identitate puternică de marcă

Coca-Cola a avut forma ei atemporală a sticlei, logo-ul și culoarea roșie de ani de zile și
nu pare să le schimbe prea curând. Este unul dintre motivele principale pentru care
Coca-Cola a câștigat o bază de fani la nivel mondial.

6.Prețuri competitive și personalizare

Strategia de prețuri competitive a Coca-Cola a ajutat brandul să capteze un public larg

și să-și dezvolte baza de clienți.
Ori de câte ori compania intenționează să pătrundă pe o nouă piață, oferă produsele la
un cost scăzut pentru a aduce vânzări. Mai târziu, când Cola-Cola a început să prindă
impuls, și-a repoziționat imaginea de marcă și a stabilit tarife de funcționare.

Coca-Cola plasează, de asemenea, prețuri pe baza segmentării pieței sale – care

reprezintă practic toată lumea – și oferă o gamă largă de ambalaje și personalizare
opțiuni de a viza un grup divers.

7.Distribuție fără întreruperi

Coca-Cola se vinde anual aproape 25-30 de milioane de  produse. Vă puteți imagina cât
de dificil ar fi să planificați logistica unui stoc atât de mare.

Deoarece Coca-Cola nu deține un canal de distribuție la nivel mondial, compania

folosește metoda de franciză.

Franciza este un canal de distribuție tipic pe care companiile multinaționale îl folosesc

atunci când nu pot accesa zone îndepărtate sau nu au bugetul necesar.

8.Sponsorizări

Coca-Cola cheltuiește generos pentru evenimente cu trafic intens. Are o lungă istorie în
sponsorizarea unor giganți din sport precum Jocurile Olimpice și adesea investește în
evenimente de divertisment.

Coca-Cola deține sponsorizarea ca instrument de marketing nu numai pentru a câștiga

vizibilitatea mărcii, ci și pentru a beneficia de asociere și, desigur, pentru a genera
vânzări.

3.2.Tipuri de ambalaje utilizate de S.C Coca-Cola S.R.L

Ambalajul transmite un mesaj promotional foarte puternic

mai ales in cazul produselor de marca. Un exemplu care nu
mai are nevoie de nici un comentariu este cel al faimoasei
sticle de Coca-Cola.
Dar in spatele unui astfel de ambalaj care sa aduca import-
ante contributii la vanzarea produsului respectiv se afla o
munca imensa, care presupune cunostiinte bine stapanite de
marketing, curajul de a-ti asuma riscul si nu in ultimul rand
multa imaginatie.

In spatele producerii unui ambalaj viabil stau numaroase ele-

mente de estetica si desing care sunt deosebit de import-
atnte.

3.3. Designul și estetica ambalajelor la produsele comercializate de

S.C Coca-Cola S.R.L

Estetica este stiinta care studiaza legile si categoriile artei, fiind considerata forma cea mai inalta de creare si
receptare a frumosului. Estetica studiaza ansamblul de probleme referitoare la esenta artei, la raporturile ei cu
realitatea, la metodele creatiei artistice, la criteriile si genurile artei.

Design-ul reprezinta un termen modern care desemneaza ansamblul de conceptii si procedee vizand proiectarea
estetica a obiectelor de uz practic: masini, unelte, mobilier, vestimentatie, ambalaje etc. Design-ul este un proces
complex de concepere si proiectare functionala si frumoasa a formelor. La baza esteticii sta frumosul, pe cand la
baza design-ului sta frumusetea rationala.

Importanta esteticii in viata consumatorilor asigura intreprinderilor posibilitatea de a li se adresa printr-o varietate de
experiente senzoriale benefice pentru ambele parti. Aceste oportunitati nu sunt limitate numai la sectoare de
activitate, cum ar fi cel al modei, al articolelor cosmetice sau al produselor exclusive, de lux, pentru segmente de
public elitist.

De asemenea, se pun mari sperante in designul si estetica desfacerii, a prezentarii si promovarii in activitatea
comerciala moderna, reflectand si aici gusturile in schimbare ale consumatorilor. Si aceasta pentru ca, asemeni
multor altor firme, si intreprinderile industriale isi creeaza imaginea in ochii clientilor, nu numai prin intermediul
produselor, dar si prin ambalaje, brosuri, camionete de livrare, retea de distributie, publicitate comerciala
etc.Imaginea produsului din punct de vedere al inovatiei si al costului determina asteptarile consumatorului in
materie de ambalare, noutatea ambalajului fiind practic un semnal pentru consumator in ceea ce priveste:
preocuparea pentru echilibrul intre produs si ambalaj, grija pentru un aspect cat mai functional posibil, preocuparea
estetica in crestere, dorinta de a fi cat mai bine informat, preocuparea pentru echilibru ecologic etc.

Elementele de psihologie sociala, dorintele consumatorilor si importanta mesajului informational al ambalajului in

asigurarea unei reale protectii a acestora, relatiile cu publicul si reclama, ecologia si, nu in ultimul rand, designul
sunt factori ce determina complexitatea procesului de creare a ambalajelor.
Capitolul IV.Concluzii și propuneri