CUPRINS

ARGUMENT........................................................................................................................................................

CAPITOLUL I. APARATUL RESPIRATOR...................................................................................................

1.1 NOTIUNI DE ANATOMIE.................................................................................................................

1.2 NOȚIUNI DE FIZIOLOGIE...............................................................................................................

Capitolul II. ASTMUL BRONȘIC......................................................................................................................

2.1 DEFINIȚIE...........................................................................................................................................

2.2 FORME CLINICE...............................................................................................................................

2.3 ETIOPATOGENIE..............................................................................................................................

2.4 DIAGNOSTIC POZITIV SI DIFERENTIAL....................................................................................

2.5 SIMPTOMATOLOGIE.......................................................................................................................

2.6 TRATAMENT....................................................................................................................................

2.7 EVOLUȚIE.........................................................................................................................................

2.8 COMPLICAȚII..............................................................................................................................

CAPITOLUL III. CAZURI CLINICE.............................................................................................................

3.1 Caz clinic 1..........................................................................................................................................

3.2 Caz clinic 2..........................................................................................................................................

3.3 Caz clinic 3..........................................................................................................................................

CONCLUZII.......................................................................................................................................................

BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................................

ANEXE................................................................................................................................................................

1
 MOTTO
”Sanatatea este o comoara pe care puțini
știu sa o prețuiasca, deși aproape
toți se nasc cu ea.”
HIPPOCRATE

ARGUMENT

Astmul bronșic este o afecțiune pulmonara cronică de natură inflamatorie,care crează în

momentul actual grave probleme de sănătate publică, din cauza frecvenței, gravității și
consecințelor economice pe care le generază. Este una dintre cele mai prevalente boli cronice,
care afectează în jur de 300 de millione de oameni din întreaga lume, iar decesele cauzate de
aceasta maladie depașesc 180.000 de victime anual.
Bolnavul trebuie învățat să deceleze și să evite factorii care deplanșează criza și să-și
ajusteze tratamentul. Când astmul este controlat, pacienții pot să ducă o viața normală.

2
 CAPITOLUL I.

APARATUL RESPIRATOR

1.1 NOTIUNI DE ANATOMIE

Totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor gazoase dintre aerul
atmosferic și organism formează aparatul respirator.
Respirația este funcția prin care se asigură continuu și adecvat atât raportul de oxigen din aerul
atmosferic până la nivelul celor care îl utilizează, cât și circulația în sens învers a dioxidului de
carbon, produs al metabolismului celular.
Aparatul respirator este alcătuit din două părți distincte (Figura 1):
1. Căile respiratorii extrapulmonare;
2. Plămânii.
1. Căile prin care aerul atmosferic este introdus în plămâni și prin care este eliminatapoi din
plămâni, alcătuiesc căile respiratorii extrapulmonare.
Ele se pot grupa în :
1. căi respiratorii superioare :
- cavitatea nazală;
- faringe.
2. căi respiratorii inferioare : 
- laringe;
- trahee;
- bronhii principale.
FARINGELE- este segmentul unde se încrucișează calea digestivă cu cea respiratorie. Prin
faringe trece aerul din fosele nazale în laringe și trahee și invers.
LARINGELE-este segmentul care îndeplineste pe langa funcțiile de calerespiratorie, de  protectie
a căilor respiratorii inferioare și pe cea de fonație.
TRAHEEA ȘI BRONHIILE EXTRALOBULARE
- au în pereții lor inele cartilaginoase cu rolul de a menține deschisecăile respiratorii în condițiile
variațiilor de presiune din inspirație și expirație.

3
Cele două bronhii - dreapta și stânga - sunt inegale ca lungime și calibru.
- bronhia dreaptă se îndreaptă spre hilul plămânului drept, are o lungime de 2-3 cm și un număr
de 4-7 inele cartilaginoase;
- bronhia stângă se îndreaptă spre hilul plămânului stâng, și are o lungime de 4-5 cm și un număr
de inele cartilaginoase egal cu 7-13. ( fig. 1, anexa 1)
PLĂMÂNII- reprezintă organele de schimb ale aparatului respirator.
Așezare: ( Fig. 2, anexa 2)
- sunt așezați în cavitatea toracică, având fiecare cavitatea pleurală proprie;
-ocupă aproape întrega cavitate toracică, cu excepția părții mijlocii, numită mediastin (partea
cuprinsă între fețele mediale ale celor doi plămâni, stern și coloana vertebraăa).
- în jos, plămânii se întind la diafragm.
Culoarea:
- la copii - este roșiatică;
- la adulți - este albă– cenușie cu zone negre, datorită depunerii de particule de praf și de fum din
aerul atmosferic.
Configurație externă
Unui plămân i se descriu:
- un vârf;
- o bază;
- trei fețe:  costală, mediastinală,diafragmatică.
-  trei muchii: anterioară, posterioară. inferioară
 Plămânul drept are două scizuri care împarte plămânul în trei lobi:
- superior 
- mijlociu
- inferior 
 Plămânul stâng are numai o scizură care îl împarte în doi lobi:
- superior 
- inferior 
Un plămân este constituit din urmatoarele unități anatomice și funcționale:
1. lobi;
2. segmente;
3. acini - pulmonari;

4
4. alveole pulmonare.
1. Lobi pulmonari:
- sunt unități morfologice mari;
- sunt delimitați prin scizuri;
- sunt organizați în segmente.
2. Segmentele: - sunt alcătuite din lobuli.
Lobulul pulmanar:
- este alcătuit din mai multi acini;
- reprezintă unitatea anatomică și fiziologică a segmentului pulmonar;
- sunt în număr foarte mare;
- sunt unitari prin tesut conjuctiv fibroelastic, care reprezintăparenchinul pulmonar.
Bronhiile intralobulare se mai numesc și bronhiole. Ele se ramnificăîn câte
trei bronhioleterminale care se terminăîn acini pulmonari; un lobul este format din 30-50 acini.
3. Un acin pulmonar începe cu o dilatație, de la care pornesc 3 - 5 canale alveolare. Acestea se termina cu mici
vezicule închise în fund de sac care poartă denumirea de saci alveolari. Pereții canalelor alveolare
și ai sacilor alveolari prezintă mici cavități (aspect de fagure de albină) care se mai numește
alveolă.
4. Alveola pulmonară - reprezintă suprafața de schimb a plămânilor.
Peretele alveolar este format dintr-un epiteliu alveolar, așezat pe o membrana bazală, și țesut conjuctiv bogat în
fibre elastice. Epiteliu alveolar și membrana bazală a alveolei împreună cu membrana bazală a
capilarului și endoteliul capilar, constituie bariera alveolo - capilară prin care se face schimbul de gaze.

1.2. NOȚIUNI DE FIZIOLOGIE

Respirația este o funcție care asigură eliminarea CO2 si aportul de O2 catre celulele
organismului. Aceasta funcție cuprinde trei timpi: pulmonar, sanguin si tisular.
 Timpul pulmonar realizează primul moment al schimburilor gazoase. La nivelul membranei
alveolo-capilare, O2 trece din aerul alveolar in sânge, iar CO2 in sens invers.
 Timpul sanguin realizează transportul gazelor între plămân-organ de aport și eliminare-și
țesuturi, care consumă O2 și eliberează CO2.
 Timpul tisular reprezintă al treilea moment al schimburilor gaozoase -respirația interna. La
nivelul țesuturilor, oxigenul pătrunde în celule, iar CO2, produsul rezidual al catabolismului,
este eliminat.

5
 Realizarea timpului pulmonar presupune mai multe procese, care reprezintă etape ale
respirației pulmonare.
Ventilația este o succesiune de mișcări alternative de inspirație și expirație, care reprezintă
deplasarea unor volume de aer.
Inspirația este un act activ, expirația un act pasiv.
Inspirația reprezintă pătrunderea aerului in plămân, se realizează prin mărirea diametrelor
cavitații toracice, datorită intervenției mușchilor respiratori. Cu fiecare inspirație obișnuită
pătrunde în plămâni un volum de aer de aproximativ 500 ml. Același volum de aer părăsește
plămânul prin expirație. Acesta este aerul respirator curent.Volumele de aer care pătrund în
plămân nu se răspândesc uniform. Ele se distribuie neuniform în volume de aer existente în
plămâni și în funcție de condițiile patologice bronho-pulmonare. Astfel, la sfârșitul unei expirații
forțate, mai rămân în plămân aproximativ 1500 ml de aer, care poartă denumirea de volum
rezidual și care este repartizat în caile aeriene și în alveole.Difuziunea reprezintă schimburile
gazoase din membrana alveolo-capilară.
Acest proces depinde de:
 diferența dintre presiunile parțiale ale O2 și CO2 de o parte și de alta a membranei alveolo-
capilare, deci din alveolă și din capilare;
 structura membranei alveolo-capilare și procesele patologice care îngroașă membrana,
îngreunează trecerea liberă a gazelor;
 suprafața activă a membranei alveolo-capilare, care poate varia în limite mari (20-200 m2).
Circulația pulmonară. Pentru asigurarea respirației pulmonare este obligatorie și o
circulație corepunzătoare, care să permită trecerea unei cantități normale de sânge. Debitul
sanguin pulmonar este egal cu debitul circulației generale, dar presiunile și rezistențele din
arterele pulmonare sunt mult mai mici. Această caracteristică, esențiala pentru respirație, ține de
marea distensibilitate și capacitate a circulației pulmonare. Datorită acestor proprietăți, circulația
pulmonară tolerează mari creșteri de debit fară modificări de presiune, fenomene care nu se
întâmplă în circulația generală.

6
 CAPITOLUL II

ASTMUL BRONȘIC

2.1 DEFINIȚIE
Este o boală caracterizată prin reducerea generalizată, variabilă și reversibilă, a calibrului
bronhiilor, cu crize paroxistice și dispnee expiratorie și raluri sibilante. Dispneea paroxistică este
consecința a 3 factori care induc bronhostenza: edemul mucoasei bronșice, hipersecreția și
spasmul. ( Fig3, anexa 3)

2.2 FORME CLINICE

1.Astm bronșic extrinsec: Se asociază frecvent cu alte manifestări alergice (rinită,
conjunctivită), debutează sub 40 ani, apare în condiții declanșante, legate de expunerea la
alergeni.
2.Astm bronșic intrinsec: Debutează la orice vârstă, persist până la vârste înaintate, factorul
declanșator nu este identificabil (factorul infecțios este determinant dar și factorul alergic are un
rol important). Prezintă răspuns favorabil la antibiotic și corticosteroizi.
3. Astm bronșic mixt: Factorul infecțios se intrică și se potențează cu alergia, sunt cazuri de
astm bronșic alergic cu evoluție îndelungată (la care se suprapune factorul infecțios).
4. Astm bronșic la aspirină: Este indus prin mechanism eucotrienic produs de mediatori
inflamatori produși de leucocite și care se asociază frecvent cu rinosinuzita polipoasă etc.
5. Astm bronșic indus de efort: Este legat de hiperactivitatea musculaturii bronșice (la
modificările termice ale aerului inspirat).
6. Astm bronșic profesional:
Are determinism alergic, este legat de factori declanșatori prezenți în mediul profesional.
7. Astm bronșic cu accese ocazionale: Prezintă episoade rare de bronchospasm ( separare de
perioade asimptomatice) și fără tratamente voluează spre forma cronică invalidantă.
8.Astm bronșic cronic: Prezintă un grad de obstrucție bronșică în perioadele intercritice și
pe acest fond survin episoade de acutizare. După episoadele acute, bronhospasmul nu se remite
complet.
9. Starea de rău astmatic: Este un acces sever de bronhospasm, are durată mai mare de 24
ore și nu este tratabil prin metode uzuale.

7
 2.3 ETIOPATOGENIE
Astmul bronșic nu este o boală, ci un sindrom, care durează toată viața, cu evoluție
indelungată, discontinuă, capricioasă. Are substrat alergic, intervenind două elemente: un factor
general ți un factor local. Esențial este factorul general, terenul atopic, de obicei predispus
ereditar. Cele mai obisnuite alergene sunt:
 polenul,
 praful de cameră,
 părul și scoamele de animale,
 fungii atmosferici,
 unele alergene alimentare sau medicamentoase
Terenul astmatic corespunde tipului alergic de hipersensibilitate imediată.Hipersensibilitatea
bronșică față de doze minime de mediatori chimici, incapabili la individul normal să provoace criza
de astm. La început criza paroxistică este declansată numai de alergene. Cu timpul, pot interveni și
stimulii emoționali,climaterici reflecși. În toate tipurile însă, criza apare mai ales noaptea, cande
domina tonusul vagal.

2.4 DIAGNOSTIC POZITIV ȘI DIFERENTIAL

Se bazează pe aspectul clinic. Pentru natura alergică a atmului bronșic pledează antecedentele
alergice familiale și personle. Pentru diagnosticul pozitiv al astmului intrinsec pledează tabloul clinic,
examenul de spută si absența oricăror dovezi de hipersensibilitate la diferiți alergeni.
Diagnosticul diferențial – se face cu:
 astmul cardiac
 bronșită asmatiformă
 spasmul laringian
 corpi străini intrabronșici
 tumori benigne sau maligne ale traheei și bronhiilor
 sindromul mediastinal compresiv
 pneumotoraxul spontan
 embolie pulmonară cu sau fara infarct pulmonar
 acidoză metabolică

8
 pneumomediastin
 atelectozie lobară sau segmentară
 bronhospasmul generat de carcinoid (tumoare secretată de substanțe bronhocostrictoare)
 hiperventilația de natură psihologenă.

2.5 SIMPTOMATOLOGIE
Simptomele astmului variază de la o persoana la alta.
Unii pacienți pot prezenta atacuri rare de astm, alții au simptome numai la anumite momente
(exerciții fizice) sau alții au simptomatologie permanent.
Semnele si simptomele astmului includ:
• Dificultăți de respirație;
• Durere in piept;
• Tulburări de somn cauzate de dificultăți de respirație;
• Tuse;
• Respirație șuierătoare (wheesing).
Tabloul clinic este extrem de polimorf, deseori relativ nespecific si foarte variabil in timp.
Dispneea (crizele de sufocare) este de cele mai multe ori simptomul dominant, cel care aduce
pacientul la medic. Exista diferite grade de severitate a bolii. Într-un astm ușor, pacientul prezinta
crize rare, de mica intensitate si care se pot remite de la sine. Daca vorbim despre un astm sever,
atunci crizele sunt frecvente, chiar zilnice si de multe ori apar si pe parcursul nopții, trezind
pacientul din somn.
Debutul este brusc prin:
• dispnee paroxistică expiratorie însoțită de wheezing, bradipnee, tuse uscată la început, apoi cu
expectorație mucoasă strălucitoare
• durata unei crize obișnuite de astm bronșic este între 15 minute și 2 ore
SEMNELE DE GRAVITATE ALE ASTMULUI BRONȘIC ACUT CARE SUGEREAZĂ UN
RISC VITAL:
• dispnee cu ortopnee
• dificultatea de a vorbi și de a tuși
• frecvența respiratorie peste 30 minute
• frecvența cardiacă peste 120 minute

9
• pulsul paradoxal peste 20mmHg ( scăderea amplitudinii pulsului în inspir
• contracția permanentă a mușchiuluisternocleidomastoidian
Cele mai frecvente cuvinte folosite de pacienți pentru a descrie criza astmatica sunt : lipsa de aer,
sufocare si frică.
Aerul rece, fumul, chimicalele industriale, parfumurile si vopseaua sau vaporii de benzina sunt
alte exemple de substanțe iritative chimice, care pot declanșa o criza de astm. Ele acționează
asupra plămânilor prin stimularea receptorilor din arborele respirator si declanșează simptomele
astmatice. Receptorii activați determina contracția mușchilor care înconjoară căile respiratorii și
provoacă bronhoconstrictia, care se traduce prin criza de astm. Infecțiile respiratorii virale sunt
cauza principala a crizelor de astm. Infecțiile bacteriene, cu excepția celor care determina
sinuzitele, nu provoacă crize astmatice.

2.6 TRATAMENT
Astmul bronșic este o reactivitate crescută a căilor aeriene inferioare la diferiți stimuli,
episodic cu obstrucție reversibilă. Poate fi ușor, sever și cu potențial letal. Obstrucția care persistă
cateva zile sau săptămâni este denumită „status astmaticus”; 5% dintre adulți și 10% dintre copii
prezintă episoade de astm. Aceștia reprezintă in antecedente rinite, urticarie, eczeme. Unii
bolnavi prezintă agravarea simptomelor la efort fizic, expunere la rece, stresuri emoționale sau
stimuli profesionali. Racetivitatea căilor aeriene poate fi crescută la factorii alergici,
farmacologici, profesionali, efort, emoții, poluarea aerului, infecții, aspirină, propranolol etc.
Tratamentul se bazează pe 5 criterii majore:
1. Antagonisti betaadrenergici pe cale inflamatorie
2. Metilxantine
3. Glucocorticoizi
4. Cromoglicatul de sodiu, cu inhalatorul, in tratamentul cronic.
5. Anticolinergice sau ipatropium. In general primul tratament este betaadrenergic, potențat
apoi de aminofilina. In tratament cronic tot betaadrenergice și glucocorticoizi.
Ca și obiective ale tratamentului urmarim urmatoarele obiective:
 combaterea bronhospasmului și a hiperventilației alveolelor acute
 combaterea inflamației bronșice acute
 favorizarea expectorației
 prevenirea expectorației

10
 Realizarea acestor obiective se face:
 prevenirea expunerii la alergenul cauzal sau intreruperea contactului cu aceasta
 administrarea de bronhodilataoare simpatomimetice, parasimpatolitice și musculotrope
 administrarea de inhibitori ai degranulării mastocitelor
 administrarea de fluidifiante ale secreției bronșice
 hipersensibilizarea specifică
MEDICAȚIA ANTIASMATICĂ
Tratamentul medicamentos al astmului bronșic acut sever este reprezentat de:
 aminofilină
 etamimetrică ( Miofilin )
 cromagalicat desedic
 glucocorticoizi
Corticosteroizi, cu excepția astmului bronșic de efort, nu există formaetico-patogenică de astm
care nu beneficiază pozitiv de efectul
Corticosteroizilor. Au acțiune antiinflamatorie.
Hemisuscinat de hidrocortizon: dacă după 24 de ore se apreciază că este nevoie de terapie
cortizonică in continuare, se instituie un tratament cu Prednison sau inhalatori cu hemisuscinat de
hidrocortizon pentru 24 de ore.

2.7 EVOLUȚIE

Se caracterizează prin crize de dispnee ce survin de regulă noaptea, intercalate cu

perioada de alcamie, ca și prin posibilitatea apariției stărilor de rău astmatic și a insuficienței
pulmonare acute favorizate de infecții sau erori terapeutice. Agravarea se realizează fie prin
reapariția frecventă a acceselor cu remisie incompletă a dispneei, fie prin suprapunerea unor
infecții bronșice repetate care determină bronșita cronică obstructivă și apariția cordului
pulmonar cronic.

11
 2.8 COMPLICAȚII

 Infecțiile aparatului bronșic

 Bronsectazia
 Emfizemul pulmonar
 Pneumotoraxul
 Infecțiile parenchimului pulmonar
 Insuficiența respiratorie
 Cordul pulmonar cronic

12
 CAPITOLUL III

PLANURI DE ÎNGRIJIRE

3.1 Caz clinic 1

Nume: A Prenume: A
Vârsta: 43
Sex: feminin
Religie: ortodoxă
Cetățenie: română
Stare civilă: căsătorită
Ocupație: șomeră
Nivelul de instruire: liceu
Statut pacient: asigurat C.A.S.
Tipul internării: urgențe
Diagnostic la internare: Astm Bronșic
Anamneza:
a) Antecedente personale:
- menarha la 12 ani
-apendicectomie la 15 ani
-o naștere normală
b) Antecedente heredo-colaterale: - Insuficiență respiratorie
c) Condiții de viață: bune, locuiește într-un apartament cu 2 camere împreună cu
soțul și copilul.
Semne particulare:
a) Alergii: nu se știe alergic la niciun medicament;
b) Comportamente (fumat, alcool): în prezent nu fumează și nu consumă alcool;
c) Înălțime: 1,65
d) Greutate: 55 kg

13
Motivele internării: criză de sufocare, stare de anxietate, dispnee severă, cu
polipnee superficială
Situație clinică la internare: TA: 130/70 mmHg P: 90 b/m R: 30 r/m T: 38 º C 15
Istoricul bolii: pacienta în vârstă de 43 ani, se internează prezentând criză de
sufocare, stare de anxietate și dispnee în vederea investiigațiilor și tratamentului
de specialitate. Pacienta a fost diagnosticată cu astm bronșic in anul 2019.
Principalele nevoi afectate sunt:
- nevoia de a respira și de a avea o bună circulație;
- nevoia de a evita pericolele;
- nevoia de a-și păstra temperature corpului în limite normale;
- nevoia de a comunica;

14
 NEVOILE DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENȚIILE ASISTENTEI EVALUARE
FUNDAMENTA ÎNGRIJIRE AUTONOME DELEGATE
LE
1 2 3 4 5 6
- Dispnee și - Pacienta să respire - așez pacienta într-o - la indicația - la o oră după măsurile
senzație de corespunzător și poziție care să îi medicului aplicate, starea pacientei este
sufocare datorită asigurarea unui minim favorizeze circulația administrez oxigen ușor ameliorată,iarla 12h de
NEVOIA DE A
bronșitei acute de confort . (șezând sau semișezând) prin mască - la intervenții starea pacientei
RESPIRA SI A
manifestată prin administrez medicația s-a îmbunătățit; - pacienta
-educ pacienta să facă
AVEA O BUNĂ
facies crispat, prescrisă de medic; - colaborează cu echipa de
exerciții ușoare de
CIRCULAȚIE
anxietate, urmăresc efectele îngrijire
inspirațieexpirație ,încuraj
disconfort. medicației
ând inspirații profunde
administrat
-creez un microclimat
adecvat evitând umezeala
și temperaturile scăzute.

-măsor funcțiile vitale si le

notez în F.O

-Recoltez sânge pentru

analize medicale

NEVOIA DE A Anxietate, provocata Pacienta să fie liniștită, - asigur condiţiile de - la indicația -crește încrederea pacientei î
EVITA de seteadeaerși reinstalarea calmului ; - mediu adecvate, pentru a medicului echipa de îngrijire, fiind astf
15
PERICOLELE senzației de sufocare prevenirea evita pericolele prin administrez asigurată că va fi ajutată cân
complicațiilor accidentare. algocalmin 1 fiolă va fi nevoie
- amplaseaz pacientul in I.M pentru durere
salon in funcţie de starea
sa, afecţiunea şi
receptivitatea sa.
- urmăresc şi apreciaz
corect potenţialul
infecţios al pacientului,
receptivitatea sa si aplic
masurile de izolare a
surselor de infecţie
- aleg procedurile de
investigaţie şi tratament
cu risc minim de
infecţie.
- informeaz şi stabilesc
împreună cu pacientul
planul de recuperare a
stării de sănătate si
creştere a rezistenţei
organismului,
Febră moderată ,din Pacienta să și păstreze -asigur pacientei condiții de - la indicația - în urma îngrijirilo

16
NEVOIA DE A- cauza reacției temperatura corpului în microclimat corespunzător medicului temperatura corpului
ȘI PĂSTRA inflamatorii bronșic limite normale ; - schimb lenjeria de pat și administrez pentru pacientei a ajuns la limi
TEMPERATUR Pacienta să aibă o stare corp ori de câte ori este fiecare grad de normale
A CORPULUI de bine fizic nevoie temperatură peste 37
ÎN LIMITE -aplic comprese reci; °C 13% glucoză , ser
NORMALE - fac bilanţul ingesta - fiziologic și
excreta antitermice
- hidrateaz pacienta cu
lichide reci , in cantităţi
mici , la intervale scurte de
timp,conform bilanţului
hidric
- asigur igiena tegumentului
- pregătesc psihic pacienta
in vederea efectuării oricărei
tehnici
- explic pacientei beneficiile
fiecărei investigații

NEVOIA - Comunicare Pacienta să fie -liniștesc pacienta cu privire - administrez - Pacienta s-a mai liniștit, cer
DE A ineficace la nivel echilibrată din punct la starea sa medicația informații cu privire la boala
COMUNI afectiv, din cauza - explic scopul și natura recomandată de
17
CA de vedere psihic intervențiilor acordate; medic sa
asigur un mediu liniștit
- Familiarizez pacienta cu
mediul său ambiant,
- asigur un mediu de
stării de anxietate
securitate, liniștit,
- învaț pacienta să utilizeze
mijloace de comunicare
conform posibilităților sale.

18
 3.2 Caz clinic 2
Nume: B.
Prenume: D.
Vârstă: 44 ani.
Sex: feminin
Religie: ortodoxă.
Cetățenie: română
Stare civilă: căsătorită
Nivel de instruire: liceu
Statut pacient: asigurat C.A.S.
Tipul internării: urgențe
Diagnostic la internare: Astm Bronșic
Anamneză:
a) Antecedente personale;
- Infecții virale dificile in copilărie
- diagnosticată cu astmbronșic infecto-aleric
- două nașteri normale
- bolnava cu surplus poderalșivechesuferințăbronșicăurmează de 3 ani tratament cu
antibiotice
b) antecedente heredo-colaterale: -insuficiență respiratorie
c) condiții de viața:
- locuiește la casă impreună cu soțul și ce-i 2 copii, condiții bune;
-desfășoară muncă de casă și camp
Semneparticulare:
Alergii: nu se știealergică la nici un medicament
a) Comportamente( consumă cafea și sucuri acidulate)
b) Înălțime: 1,69 m
c) Greutate: 97 kg
Motivele internării:crize de dispnee de tip expirator, tuse cu expectorație, cefalee cu
amețeli.
Stare clinică la internare: T.A: 120/70 mmHg, P: 87b/m, R: 32 r/m, T: 37,5

19
 Istoricul bolii la internare: Bolnava in vârstă de 44 ani, se internează cu criză de dispnee de
tip expirator, tuse cu expectorație, cefalee cu amețeli, in vederea administrării unui tratament de
specialitate.
Principalelenevoiafectate sunt:
- Nevoia de a respira și a avea o bună circulație
- Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
- Nevoia de a dormi și a se odihni
- Nevoia de a evita pericolele

20
 INTERVENȚII
NEVOILE DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE AUTONOME DELEGATE EVALUARE
FUNDAMENTALE ÎNGRIJIRE
AFECTATE

1 2 3 4 5 6
- Alterarea funcției - Pacienta să prezinte o -Învaț pacienta să -aplică tratament -Pacienta răspunde
rspiratorii dstorită respirație bună și căi tușească, să expectotoreze medicamentos: bine la tratament
NEVOIA DE A obstrucției bronșice respiratorii permeabile. și să colecteze spută în Ampicilină 500mg/zi astmatic și se
RESPIRA ȘI A manifestată prin accese de recipient, administrez O Miofilin lf/zi liniștește;
AVEA O BUNĂ dispnee și tuse cu la nevoie. Oxigenoterapie -Starea de anxietate a
CIRCULAȚIE expectorație. -Asigur aerisirea HH C 2f/zi, apoi 4f/zi bolnavei se
salonului, asigur poziția ameliorează.
semișezând(ortopnee) -Pacienta colaborează
care favorizează o și răspunde la
respirație mai bună. întrebări.
-Fac educație sanitară
pentru prevenirea infecției
bronșice.
-Administrez tratamentul
prescris de medic cu
expectorante,
bronhodilatatoare și
descongestionate ale

21
 mucoasei traheo-bronșice.
-Liniștesc pacientul psihic

-Alterarea funcției -Învăț pacienta să Oxigenoterapie -Pacienta prezintă o

NEVOIA DE A SE circulatorii datorită -Pacienta să prezinte o evite consumul Tratament medicamentos T.A în limite
MIȘCA ȘI A AVEA palpitațiilor și neliniștii circulație adecvată. excesiv de grăsimi și : normale,
O BUNĂ POSTURĂ să consume alimente Miofilin lf/zi, HHC 4f/zi, -Răspunde pozitiv la
bogate în vitamine, Ampicilină 5OOmg/6h tratamentul
zarzavaturi și fructe. medicamentos și
-Administrez evită efortul fizic.
medicația prescrisă de
medic,cardiotonice,
vaodilatatoare,
antiaritmice, diuretice,
hipotensoare.
-Urmăresc efectul
medicamentelor
-Aplic tehnici de
favorizare a
circulației,
-efectuez exerciții
pasive și active, masaj
al exytremităților.

22
 -Sfătuiesc pacienta să
continue tratamentul.

-Pacienta să beneficieze -Calmez tusea și dispneea -administrez tratament -Pacienta prezintă

de un somn odihnitor atât prin administrarea de medicamentos : un somn odihnitor,
NEVOIA DE A calitativ cât și cantitativ. medicamente prescrise de tonus muscular
Miofilin lf/zi
DORMI ȘI A SE medic. preznt, echilibrată
HHC 2f/zi
ODIHNI -Învaț pacienta tehnici de psihic.
-calitate și cantitate
relaxare, exerciții
necurespunzătorarede
respiratorii înainte de
odihnă și somn
culcare.
-anexietate
-Sfătuiesc pacienta să
-dureri lombare consume o băutură caldă
-dificultate în a se odihni înainte de culcare(ceai sau
lapte).
-Calmez și liniștesc
bolnava.
-Asigur un mediu ambiant
liniștitor,fără zgomote.
NEVOIA DE A-Paceinta prezintă alterarea -Pacienta să prezinte -Combat starea de -Pacienta este mai
EVITA stării generale manifestată o stare bună și să își liniștecare a provocat linișită din punct de
PERICOLELE prin cefalee, amețeli, tuse, păstreze tegumentele transpirațiile. vedere emoțional.
dispnee de tip expirator, intacte. -Asigur o stare de -nu prezintă cefalee
curețenie perfectă a iar tusea s-a
23
palpitații. corpului pentru a preveni diminuat.
apariția complicațiilo.
-Șterg pacienta de
transpirații și schimb
lenjeria de corp de câte
ori este nevoie.
-Asigur un aport
important de lichide
explicându-i pacientului
necesitatea acestora în
vederea păstrării
elasticității pielii.

24
 3.3 Caz clinic 3

Nume: P.
Prenume: I.
Vârstă: 50 ani.
Religie: ortodoxă.
Cetățenie: română
Stare civilă: căsătorit
Ocupație: muncitor (mediu toxic).
Nivel de instruire: liceu
Statut pacient: asigurat C.A.S.
Tipul internării: urgențe
Diagnostic la internare: Astm Bronșic
Anamneză:
a) La 7 ani a avut varicelă
b) Antecedente heredo-colaterale:
-insuficiența respiratorie
c) Condiții de viață:
-locuiește cu familia
-lucrează in mediu toxic
Semne particulare:
a) Alergii: nu se stie alergic
b) Comportamente: fumează și consumă alcool
c) Înălțime: 1,70
d) Greutate: 87 kg
Motivele internării. Crize de Astm bronșic alergic
Situație clinică la internare: T.A: 130/80 mm/Hg; P: 80 b/m; R: 23 r/m, T: 38
Istoricul bolii: pacientul in varstă de 50 ani, se prezintă pe secția urgențe cu tuse,
transpirații, dispnee.
Principalele nevoi afectate sunt:
- Nevoia de a respira și de a avea o bună postură
- Nevoia de a bea și a mânca

25
- Nevoia de a dormi și a se odihni
- Nevoia de a-și menține temperatura corpului în limite normale

26
 NEVOILE DIAGNOSTICUL OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI EVALUARE
FUNDAMENTALE DE ÎNGRIJIRE AUTONOME DELEGATE
AFECTATE
1 2 3 4 5 6
-Dificultatea în a -Pacientul să respire -internez de urgență -administrează -Pacientul după 2 zile prezintă
NEVOIA DE A RESPIRA respira datorită fără dificultate și să pacientul tratamentul: căi respiratorii permeabile și
ȘI A AVEA inflamației mucoasei aibe căile respiratorii -Miofilin lfx2/zi respiră normal, nu mai prezintă
-așez în poziție
O și spasmului eliberate de secreții. HHC 100 dispnee.
adecvată (poziția
BUNĂ CIRCULAȚIE musculaturii Mgx2/zi
ortopneică) în timpul
bronșice Biseptol 2x2tb/zi
acceselor astmatice.
manufestată prin Oxigenoterapie
-aerisesc camera
dispnee. Diazepam ltb/zi seara
-explorez deprinderile
de respirație ale
pacientului

-învăț pacientul să
facă exerciții
respiratorii,de mers și
de relaxare

-educpacientul să
renunțe la obiceiurile
dăunătoare

27
 (fumat,alcool)

-Dificultatea în a se - Pacientul să se -Îi explic bolnavului -administrează regimul -dispnee ameliorată

alimenta datorită poată alimenta necesitatea alimentar prescris
-pacientul prezintă stare
NEVOIA DE A BEA ȘI dispneei și anxietății corespunzător. alimentației și a
generală bună
AMÂNCA manifestate prin consumului suficient
-alimentația se desfășoară
inapetență. de lichide.
normal după regimul
-controlez periodic
alimentar prescris
pacientul
-calculez necesarul de -aportul de lichide se prezintă
calorii pe 24 de ore scăzut
-calculez rația
alimentară echilibrată
-cercetez gusturile și
deprinderile
alimentare ținând
seama de nevoile
pacientului
-înlocuiesc la nevoie
un aliment cu altul
NEVOIA DE A DORMI ȘI -Perturbarea -Pacienta să aibă un -Am asigurat Tratament: -Pacientul se odihnește
A SE ODIHNI somnului datorită somn odihnitor și liniștea în salon Miofilin 1f.x2/zi suficient pentru a prezenta o
anxietății manifestată corespunzător. ca pacientul să H.H.C 100mg 2x/zi stare de mai bine.
prin insomnie. se poată odihni. Biseptol 2tb/zi

28
 -Convingem Diazepam1tb/zi(seara)
pacientul că
starea lui se va
ameliora.
NEVOIA DE A-ȘI -ușoare transpirații -Pacientul sa-și -măsor temperatura -administrează tratament -se menține temperatura în
MENȚINE -afebril păstreze pacientului cu antitermice limite normale
TEMPERATURA temperatura în limite -educ pacientul pentru - pacientul nu mai transpiră
CORPULUI ÎN normale. a-și menține igiena
LIMITE corporală
NORMALE -administrez tratament
cu antitermice dacă
este cazul

29
 CONCLUZII

Îngrijirea bolnavului este o muncă de mare răspundere care necesită cunoștințe

profesionale profunde și calității morale deosebite. Mi-am ales „Îngrijirea pacientului cu
astm bronșic” ca temă a lucrării de diploma pentru faptul că este o afecțiune extrem de
frecventă, întâlnită atât la adulți cât și la copii, cu debut la orice vârstă și indiferent de
condiția socială.
Lucrarea e constituită din 3 capitole:

 primul capitol prezintă noțiuni de anatomie, fiziologie și semiology a aparatului respirator

 al doilea capitol prezintă theoretic boală, respective unele aspecte legate de etiologie,
simptomatologie, patogenie și tratament
 al treilea capitol cuprinde îngrijirele bolnavului cu astm bronșic acordate de asistentă, de la
internare și până la externare, cu asigurarea condițiilor de spitalizare, poziția pacientului în
pat, urmărirea funcțiilor vitale și vegetative, asigurarea igienei corporale, asigurarea unei
alimentații adecvate și examinării specifice; capitolul cuprinde de asemenea, externarea
bolnavului, educația sanitară și profilaxia bolii.

În cele 3 cazuri pe care le-am urmărit am observant că această afecțiune este

rezultatul obstrucției bronșice acute care determină în anumite împrejurări, apariția unei
expirații tipice șuierătoare, ca un țiuit numit "wheezing". Bolnavii se plâng de "lipsă de
aer" și se așează de obicei șezând, poziția ce le asigură respirația. Criza de astm bronșic
constitue o urgență medical majoră care presupune internarea pacientului în spital și
acordarea de asistență medicală de specialitate.

30
 BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghe Mogoș- ” Mica enciclopedie de boli interne”, Ed. Științifică și Enciclopedică,

București, 1986
2. Ștefan Șuteanu- ”Tehnici generale de îngrijire a bolnavilor”
3. Ștefan Șuteanu- ”Diagnosticul și tratamentul bolilor interne” volumul I, Editura
Medicală, București, 1982
4. Corneliu Borundel- ” Medicină Internă pentru cadre medii”

ANEXE

https://www.romedic.ro/arata_img.php?img=sectiune_3_53.jpg&w=520&h=1000&cale=/
uploadart/anatomie

https://www.hypernatura.com/cancerul-pulmonar-cum-se-depisteaza-cauza-celor-mai-
multe-decese-de-cancer/

https://www.contraboli.ro/wp-content/uploads/astm-bronsic.jpg

31
 ANEXE

ANEXA 1

https://www.romedic.ro/arata_img.php?img=sectiune_3_53.jpg&w=520&h=1000&cale=/uploadart/
anatomie

32
Anexa 2

https://www.hypernatura.com/cancerul-pulmonar-cum-se-depisteaza-cauza-celor-mai-multe-decese-
de-cancer/

33
Anexa 3

https://www.contraboli.ro/wp-content/uploads/astm-bronsic.jpg

34