Comedia

,,O scrisoare pierdută,, de Ion Luca Caragiale

1.Incadrarea intr-un curent literar

Ion Luca Caragiale este unul dintre cei patru mari clasici ai literaturii române, cunoscut fiind
ca cel mai însemnat dramaturg român.
Reprezentată pe scenă în 1884, comedia ,,O scrisoare pierdută,, de Ion Luca Caragiale este o
capodoperă a genului dramatic. Este o comedie de moravuri inspirată din lupta electorală din
anul 1883, în care sunt satirizate aspecte ale societății contemporane autorului.
Comedia este o specie a genului dramatic, care stârnește râsul prin surprinderea unor
moravuri, a unor tipuri umane sau a unor situații neașteptate, cu final fericit. Personajele
comediei aparțin unor tipologii clasice. Sursa principală a comicului este contrastul dintre
aparență și esență.
Realismul este curent literar care se caracterizează prin tehnica detaliului, prezentarea
veridică a evenimentelor, preferința pentru tipuri umane, stil impersonal, sobru.
Comedia aparține realismului clasic. Principiile promovate de societatea culturală ,,Junimea,,
și estetica realismului se regăsesc în critica ,,formelor fără fond,, și a politicienilor corupți,
satirizarea unor aspecte sociale, spiritul de observație acut, veridicitatea obținută prin tehnica
acumulării detaliilor, individualizarea ,,caracterelor,, prin limbaj.
Sursele comicului sunt variate – de moravuri, de situație, de intenție, de caracter, de limbaj și
de nume. Ele servesc intenția autorului de a satiriza defectele omenești puse în evidență de
campania electorală. Comicul de moravuri vizează viața de familie (imoralitatea triunghiului
conjugal) și viața politică (șantajul, falsificarea listelor electorale, corupția). Comicul de
situație susține tensiunea dramatică prin întâmplări neprevăzute – pierderea și găsirea
scrisorii.
2.Tema si secventele reprezentative
Tema comediei constă în satirizarea vieții publice și de familie a unor politicieni din
societatea românească de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Comedia înfățișează aspecte din
viața politică (lupta pentru putere în contextul alegerilor pentru Cameră, șantajul, falsificarea
listelor electorale) și de familie (triunghiul conjugal Zoe – Trahanache – Tipătescu) a unor
politicieni corupți.
Una din secvențele semnificative pentru tema comediei prezintă numărarea voturilor, în actul
al II-lea, cu o zi înaintea alegerilor. Acum se declanșează conflictul secundar, produs de
teama grupului Farfuridi – Brânzovenescu de a fi trădați de prefect. Acțiunile amorezilor sunt
contradictorii – Tipătescu îi ceruse lui Pristanda arestarea lui Cațavencu și percheziția
locuinței, Zoe dimpotrivă, îi ordonă eliberarea lui și uzează de mijloacele de convingere
feminine pentru a-l determina pe Tipătescu să susțină candidatura avocatului din opozișie, în
schimbul scrisorii. Cum prefectul nu acceptă compromisul politic, Zoe îi promite
șantajistului sprijinul său. Depeșa primită de la centru solicită însă alegerea altui candidat.
O altă secvență semnificativă o regăsim în actul al III-lea, în sala mare a primăriei are loc
întrunirea electorală. Aici se aud discursurile candidaților Farfuridi și Cațavencu. Între timp,
Trahanache găsește o poliță falsificată de Cațavencu, pe care intenționează s-o folosească
pentru contrașantaj. Apoi anunță în ședință numele candidatului susținut de comitet –
Agamiță Dandanache. În încăierare , Cațavencu pierde pălăria cu scrisoarea, aceasta este
găsită pentru a doua oară de Cetățeanul turmentat, care o va duce destinatarei.
3.Analiza a doua elemente
Titlul desemnează un obiect de șantaj politic, o banală scrisoare amoroasă, care devine un
bun de preț pentru cine o deține, atât la centru, în București, cât și în provincie, în capitala
unui județ de munte. Aceasta este mereu pierdută, semn că niciunul dintre cei care dorește să
o folosească în mod abuziv nu este demn de statutul pe care și-l dorește. Titlul pune în
evidență intriga și contrastul comic dintre aparență și esență. Lupta pentru putere politică se
realizează prin lupta de culise, având ca instrument de șantaj politic ,,o scrisoare pierdută,,.
Articolul nehotărât indică atât banalitatea întâmplării, cât și repetabilitatea ei(pierderile
succesive ale aceleiași scrisori).
Conflictul dramatic principal constă în înfruntarea pentru putere politică a două forțe opuse –
reprezentanții partidului aflat la putere (prefectul Ștefan Tipătescu, președintele grupării
locale a partidului, Zaharia Trahanache și soția acestuia, Zoe și gruparea independentă
constituită în jurul lui Nae Cațavencu, ambițios avocat și proprietar al ziarului ,,Răcnetul
Carpaților,,. Conflictul are la bază contrastul comic dintre ceea ce sunt și ceea ce vor să pară
personajele, dintre aparență și esență.
Conflictul secundar este reprezentat de grupul Farfuridi – Brânzovenescu, care se teme de
trădarea prefectului.
4.Concluzie
În concluzie, comedia provoacă râsul, dar, în același timp, atrage atenția cititorilor, în mod
critic, asupra ,,comediei umane,,. Lumea eroilor lui Caragiale este alcătuită dintr-o galerie de
personaje care acționează după principiul ,,Scopul scuză mijloacele,,.