CHINA ANTICĂ

Relatia dintre antichitatea orientala si epoca contemporana este directa dar se manifesta la nivelul unor
transmiteri partiale la nivel cultural, politic, religios

Curentele – importante, subtext politic cu miza politica la fondarea republicii chineze

Epoca imperiala – existenta unei doctrine universaliste, monarhia chineza adopta o doctrina care afirma
centralitatea si universalitatea statului chinez

In epoca regala la sf – aparitia scolilor de gandire, transforma societatea

Principiul dinastic

- Origine interna
- Traditie istoriografica – discurs critic de comparare a surselor de informare, formularea unor
judecati asociate dinastiilor – proces de autoreflectie. Se naste in antichitate
- Periodizarea mascheaza o anumita perioada
- In sec 8 se produce un complot, regele se transforma intr-o marioneta – incepe Zhou de Est:
state autonome in Campia Chineza

Epoca Primavara-Toamna

- Instabilitate politica
- Nume de la o cronica istorica, se refera la principalele evenimente pana la moartea lui Confucius
- Cronica este o istorie a razboaielor + casatoriile, uzurparile, ploile de meteoriti
- Perioada de descentralizare si conflict politic constant, descentralizare teritoriala
- Peste 40 de state
- In sec 15 – iesirea din epoca Primavara-Toamna, au ramas numai 7 state – regatele combatante
care se angajeaza pt crearea imperiului si unificarea acestuia

Statul Qin

- Reforme radicale
- Invinge ceilalti 6 competitori si creeaza imperiul
- Isi schimba numele in „Primul imparat al Chinei”
Epoca Han

- Prima doctrina oficiala

- Prima doctrina de expansiune
- Realizarea imperiului adevarat
- Insitutiile statului, birocratia, modul de gestiune politica si economica mentinute in aceasta
epoca
- Aculturalizare – periferiile intra in stat
- 3 directii de expansiune: Sudica (include Sudul fara razboi, doar administrativ), spre NE
(cucereste NK) si spre NV (pana la Bazinul Tarim) pt importanta strategica fiind sub presiunea
triburilor barbare si pt a avea un canal de comunicare in asia centrala

Spatiul se largeste atat in perioada de atomizare statala cat si unitate statala

Constituirea statului
- Confruntarea intre 2 teorii
- Scrierea – carapace de broasca testoasa, oase, bovine. Erau scrise intrebari spiritelor ancestrale.
Scrierea este limba chineza intr-o forma foarte timpurie. Texte neobisnuite pt primele etape ale
statalitatii – intrebari cu privire la ce ar trebui sa faca regele, cu privire la administrarea statului
- Oasele de ghicit arata numele regelui, numele shamanului, numele celui care a interpretat
efectul focului, nume de generali, functionari
- Shang are realitate istorica palpabila, lista regala este absolut identica cum a fost transmisa
- Bronzurile: vasele de bronz, armele de bronz, vase neobisnuit de calitate. Nu sunt precedate de
nimic in campia chineza – sunt monopol regal, obiecte de putere si inseparabile de constituirea
regalitatii Shang

Teoria colonizarii

- Metalurgia bronzului e adusa in china de niste straini in china incercand sa domine populatia
locala

Teoria emergentei civilizatiei neolitice locale

- Tehnologia bronzului este autohtona pe valea fluviului Galben + statalitatea sa fie rezultatul
emergentei culturale si tehnologice a Chinei

Teoria colonizarii vine din simpla existenta a obiectelor fara istorie in spatele lor, comparabila
metalurgiei bronzului. Bronzul este un metal fabricat de om, aliaj. Trebuie gasit punctul perfect pt
fabricarea lui, existenta tehnologiei lui. - > o populatie vine din afara chinei si beneficiind de aceasta
tehnologie, domina china.

Replica vine din analiza autohtona a statului – in neolitic existau deja toate componentele necesare
producerii bronzului, existau cuptoare si tehnologii – prin urmare a aparut bronzul

Replica teoriei colonizarii – tehnologia arderii nu este totul + iconografia : semnele de pe vasele nelotice
nu seamana cu cele de pe bronz unde sunt imagini de dragoni si animale (ideologiile militare)

Preocuparea regilor erau razboiul si vanatoarea

Teoria colonizarii este aproape integral sustinuta de specialisti occidentali

Teoria emergentei este sustinuta in totalitate de chinezi

>>>>Conflict politic si academic

Riturile funerare
Necropola regala Shang de la An Yang

- 4 rampe de acces sau 2 (N-S)

- La baza se afla defunctul principal cu vasele lui de bronz
- In zona periferica – resturile anturajului
- Pe rampa – sacrificii umane si animale, zeci de corpuri aruncate la comun
- Morminte mici – unde au fost depuse sacrificii umane: prizonierii capturati in campaniile
militare

Organizarea clanului regal Shang si regula de transmitere a puterii

- Entitati spirituale transcendente – stramosii clanului shang

- Shang – monopol al clanului regal
- Functiile sunt detinute de membrii clanmului regal
- Folosirea vaselor ritualice – exclusiv pt regalitati
- Puterea nu iese inafara clanului
- Cele 10 ramuri sunt asociate la guvernare, nu apar frustrari in interiorul clanului regal
- Regulile de casatorie – mecanisme regale
- Clanul este endogam
- In persoana fiecarui rege se aduna interesele ambelor jumatati – paterna si materna
- Transmiterea puterii de la un suveran la altul se face cu sanse ca toate ramurile sa guverneze
periodic
- Se schimba generatia – se schimba jumatatea
- Tanarul rege isi alege un ministru
 - Atat regalitatea cat si cele mai importante functii sunt in intregime detinute de clanul regal
- Metoda de succesiune si regulile de succesiune asociaza la putere ambele jumatati si toate
ramurile – unitatea clanului regal in jurul puterii

Functiile de comanda in shang

- Nu sunt permanente
- Temporare desemnate dupa ocazii: inainte de org campanie de ex.
- 3 unitati org: grupul de printi sau fii, grupul unchilor, doamnele
- Atunci cand nu exista un barbat disponibil pt misiune – pot fi desemnate femei: dorinta clanului
regal de a controla in mod exclusiv puterea incat prefera sa foloseasca o femeie din clan ci nu in
barbat din afara clanului

Clanuri marginale = care nu sunt incluse in cel regal, nu au acces la putere

Unul dezerdeaza – al doilea stat chinez Zhou, reuseste sa cucereasca regatul Shang

Zhou – puterea se organizeaza pe principiul descentralizarii puterii

- Este impartit in provincii – sunt numiti aristocrati cu delegare de putere, autoritate delegata in
mod practic si simbolic. Cea administrativa, militara, ritualica (ceremonie de investitura) – in
epoca zhou se renunta la monopolul ritualic
- Diverse clanuri capata autoritate ritualica si politica
- Cand este investit: un set de vase de bronz, o bucata de altar
- Procedeul garanteaza evacuarea tensiunilor care rupsesera statul shang, permite altor clanuri sa
se implice politic, le stimuleaza sa fie loiale – le garanteaza autoritatea

Clanurile incep sa se teritorializeze, clanul incepe sa si lege provincia de istorie. Clanurile au prestigiu
local si simt ca nu mai au nevoie de garantia puterii centrale. Deja simt ca au voie la propriile politici.
Incepe o tendinta centrifuga – dorinta de distantare de autoritatea centrala, ajunge la apogeu in sec 8
cand un grup da o lovitura de palat, il elimina pe regele Zhou il inlocuieste cu un rege marioneta

Epoca zhou de rasarit – puterea centrului nu mai joaca niciun rol. Intram in perioada Primavara-Toamna:
40 de principate autonome, centre de putere care se afirma. In zona de centru – cea mai mare
densitate, se tine sub control capitala.

Statele din centru – inconjurate de regatele periferice care vor arata avantajul teritorial. Frecvent
negociate casatorii din statele periferice si femei din diverse structuri pol prestatale din exteriorul
spatiului chinez – se creeaza aliante inafara lumii chineze, influente pol se extind dincolo de granite.
Treptat, teritoriul se extinde dar nr de state state pt ca razboiul este constant.

Cronica primavara-toamna : razboi in fiecare an, disparitia unui principat inglobat in altul

Clanurile aristocratice conducatoare au deja o cultura politica care privilegiaza razboiul si traiesc intr o
perioada unde razboiul este constant – ierarhia pol intre principate este exprimata in dimensiunea
armatei care i se permite fiecarui stat sa o organizeze. Dimensiunea armatei se face prin importanta
statelor.

Statele de margine – preseaza sa isi modifice statutul imbunatatindu si pozitia in ierarhia politica ->
cresterea potentialului. Oamenii care sunt educati in cunoasterea luptelor – elite militare devotate
comportamentului militar

Onorabilitatea in lupta = n-ai voie sa ti inseli inamicul, sa il suprinzi, sa organizezi ambuscade, lupta
pedestriana.

- Elita militara isi dezvolta justificari psihologice pt a putea suporta responsaibilitatea care le
revina inlupte
- Ritualizarea este o forma de alibi psihologic
- Asigura prestigiul social al aristocratilor militari
- Cultura dominata de ritualism – patrunde la toate nivelele manifestarii actele puterii
- Seturi de clopote care produc sunete in functie de ocazie

Un rege isi comanda clopote mai mari decat ierarhia lui politica chineza. Ministrul vine sa il roage pe
senior sa renunte pt ca i se pune in pericol viata. Ministrul = clopotele vor incepe sa emita sunete care
vor intra prin ureche si vor ajunge in spiritul regelui. Vor da nastere unor sunete care vor iesi din mintea
regelui sub forma cuvintelor regelui cu intensitate prea mare pt forta politica a principelui respectiv.
Lumea va reactiona si va elimina. Se evidentiaza dimensiunea ritualica

Sistemul se erodeaza:

- Daca toate aceste regate se bazeaza pe aceleasi structuri politice si elite, razboiul este
permanent, se ajunge la un blocaj – constituirea unor regate care sunt de fapt egale din toate
punctele de vedere
- O cale prin care invingi: diplomatia, crearea aliantelor
- Schimbarea regulilor razboiului: produce schimbarea intregului spatiu chinez
• a modului in care se org armatele
• la nivelurile specialistilor puterii

Sec 5 i.hr – noii specialisti ai puterii

- Aristocratii militari concurati de tehnicieni care se bazeaza pe stratagema politica

- Formati in interiorul scolilor de gandire- curente teoretice
- Daoismul, confucianismul etc – create din instabilitatea politica, isi propun gasirea unei gandiri
noi, reteta guvernarii perfecte
- Pregatirea unui razboi
- In Qi este numit un prim ministru care este negustor, care vrea sa taxeze clanurile aristocratice.
El se gandeste pt dobandirea prestigiului = organizarea unui razboi. Succesul ar insemna respect.
- Tinta este Lu – care este patria lui Confucius – mare expert in rituri, respectat
 - Confucius isi face o scoala pt tineri adulti care vin sa se instruiasca in tainele ritualurilor – mod
de gestiune, de a conduce, tehnica politica. Sa invete
- Regele din Lu – apel la confucius. Confucius isi trimite discipolii. Zi gong pleaca intr-o
misiunecare transforma sistemul – momentul in care constatam existenta noii categorii de
tehnici a puterii.
- Discipolul spune ca principatul Lu este foarte sarac si prost organizat, ii sugereaza sa atace
regatul Wu care are teritoriu mai vast, armata buna, administratori buni
- Gandirea lui zi gong are ca tinta nu victoria in lupta, ci rezolvarea problemei lui tian zhang. El nu
trb sa invinga in razboi, ci sa caute un rezultat care sa i favorizeze politica interna.
- Gandire care se ancoreaza in realitatea prezentului. Il intereseaza obiectivele politice ale
ministrului.
- Tian zhang ii spune ca vorbeste prostii
- Zi gong – daca politica externa este dificila, trebuie sa se razboiasca cu un inamic slab, daca
prblm este interna trebuie cu un aliat puternic. Il readuce pe ministru pe terenul problemei sale.
Militarii trebuie sa fie trimisi intr-un razboi unde trb sa piarda. Interesul lui tian zhang trebuie sa
uzeze resursele – sa ii arunce intr o lupta care ii va macina. Autoritatea ministrului se va impune
pe fondul incompetentei celorlalti ministrii
- Se remarca ideea de societate slaba cu conducere autoritara. Ideea de guvernare prin slabirea
societatii, resursele ideii – politica noua
- Viziunea lui zi gong – crearea autoritatii centrale puternice.
- Scolile de gandire cauta stabilitatea politica, sa scoata lumea chineza din ciclul razboiului
nesfarsit.
- Literatii birocrati – legistii – vor reusi sa creeze imperiul

Ministrul vede ideea ca una buna, dar campania este deja pregatita catre Lu. Politica externa serveste ca
subapa pt evacuarea tensiunilor din politica interna

- Se duce catre Wu ca sa i spuna de vecinul Nord ca sa ii atace, dar el zice ca va fi atacat de Yue.
- Wu a confiscat vasele de bronz yue – preluarea puterii simbolice a regatului.
- Yue redevine un adversar periculos. Wu se teme ca va fi atacat.
- Se duce sa il convinga pe regele din yue ca nu atace
- Zi gong ii explica regelui yue ca nu e bine sa atace wu pt ca wu se va intoarce. Dupa ce s-a
terminat razboiul, yue poate sa atace, dar yue se teme de Jin.
- La jin vrea sa il convinga pe regele din jin sa nu l atace pe cel din yue explicandu i ca trebuie sa se
confrunte mai intai cu wu. Jin accepta acest plan, il plateste pe zi gong.
- Zi gong se intoarce.
- Peste un an:
- Wu ataca qi, yue ataca wu, jin ataca yue dar jin e infrant. Hegemonul se rupe in 3 principate noi.
- 7 state noi – pt reunificarea lumii chineze

Calitati :

- Eruditia, excelenta retorica

- Intelege relatia dintre pol int si cea ext
- Manipularile
 - Oameni mobili
- Zi gong nu este legat de un teritoriu anume, este un om liber, circula

Sun qin

- Isi pierde slujba

- Capitalul acestor specialisti: calitatile oratorice
- Sunt prezenti peste tot
- Ruptura fata de ritualismul elitelor militare

Decaderea elitelor militare

- Schimbarea depinde si de schimbarea razboiului

- State egale din toate punctele de vedere
- Se naste ideea noua: largirea armatei sau lucrezi prin aliantele diplomatice
- Scoala diplomatica acest lucru propune
- Verticala: qin pericolul principal
- Orizontala: chu pericolul principal
- Perioada de tensiune

Sec 5 – armata de conscriptie: oameni de rand devin militari temporari instruiti in tehnicile de lupta

- Scopul: obtinerea unei forte masive

- Cum sa lasi un taran pe campul de lupta. Nu are pregatiri psihologice
- Se naste nevoia de a gasi o noua forma de razboi in care armata masiva sa fie utilizata

Scolile de strategii:

- Sun zi: adresare directa cu privinta la aceasta problema

- Folosesti armata facand o manevrabila prin impartirea in unitati de lupe, organizare in lant,
semnale si ordine pt unitatile de lupta . forta numerica
- Sun zi = trebuie sa conditionezi psihologic taranul

Arta razboilui – 2 fragmente

- Guo yu descrie formatiunea de lupta. Principiul teritorial – birocratic, administrativ.

- Oamenii sunt nevoiti sa lupte alaturi de vecini, prieteni.
- Gandire cinica si pragmatica
- Militarul nu isi mai gaseste locul
Doamnele din harem sunt impartite in 2 unitati de lupta.

Pe masura ce armata militarizeaza societatea, functia militara este devirilizata – armata de conscriptie
de bazeaza pe obedienta.

Un imperiu are nevoie de elite controlabile.

Legismul este grila de evaluare a faptelor supusilor.

- Shang yang – primul legist, ministru.

- Centralizarea puterii si puterea absoluta, eliminarea oricaror posibili rivali – printul absolut care
trebuie sa evite aristocratii militari si oamenii bogati. Armata sub controlul regelui.
- Monopolul fierului, sare, cereale
- Limitarea comertului, limitarea economiei int.
- Prin pol etatiste – regele elimina artistocratii si oamenii bogati. Trebuie sa se fereasca de noii
experti ai puterii
- Shang yang – regulament politienesc – sa limiteze prestigiul personal
- Birocratii = instrumente cu anonimat pt meritele lor sa fie in baza regelui