Cultura si civilizatia Chinei antice.

Valoarea si amplitudinea creatiilor culturii si civilizatiei chineze impresioneaza prin grandoarea si vechimea lor de aproape patru milenii, in spatiul geografic imens de-a lungul marilor fluvii din Extremul Orient: Huang-Ho, Yangtze si Zhuziang, unde prin fertilizarea tehnologica (irigatii, asanari, etc ! a acestor "azine fluviale s-a constituit una din primele civilizatii ale antichitatii, alaturi de cea egipteana, sumeriana-mesopotamiana si indiana V tea cadrului geografic ofera o mare varietate de conditii naturale si climatice specifice zonelor muntoase, stepelor, deserturilor, campiilor fertile sau mlastinoase si de #ungla, care au contri"uit la configurarea a doua centre economice legate in nord de "azinul $luviului %al"en si in partea centrala si de sud de "azinele fluviilor &l"astru si al 'erlelor (n urma cu cca )-* mii de ani i Hr in "azinele fluviilor din spatiul civilizatiei chineze, oamenii s-au indeletnicit cu agricultura, vanatoarea si pescuitul, precum si in activitati mestesugaresti de producere a ceramicii policrome si a prelucrarii metalelor +ovezile arheologice evidentiaza ca in nordul ,hinei, cu clima uscata si rece, se intinde o imensa campie aluvionara foarte fertila in conditii de irigare unde se asigura "ogate culturi de mei si grau (n schim", zona sudica a ,hinei are o clima su"tropicala umeda si calda, insa cu relief accidentat, acoperit cu paduri si regiuni mlastinoase, aici s-au cultivat, din cele mai vechi timpuri, orezul, ceaiul si dudul pentru cresterea viermilor de matase ,hinezii din punct de vedere etnic apartin familiei turano-mongolice, penetrand din --V ,hinei peste populatia "astinasa de neam tartaric (.iao! impinsa treptat, treptat spre /-V, a caror urmasi traiesc in grupuri mici intr-o regiune muntoasa (n legatura cu directiile de raspandire si sedentarizare a acestor populatii in ,hina antica sunt emise diverse ipoteze ,ert ramane un fapt de necontestat de nimeni ca prin calitatile lor umane (harnicie, cumpatare, inventivitate, inteligenta si ospitalitate!, chinezii au realizat de timpuriu un inalt nivel de cultura si civilizatie pe acest imens teritoriu . ,apacitatea culturii si civilizatiei chineze de asimilare si integrare lenta a culturii altor populatii (autohtone sau intrate in spatiul chinez! se explica prin unitatea si omogenitatea ei realizata, fara indoiala, si prin caracterul unificator al scrierii chineze ,ele 01* semne ideografice nu traduc fenomene exprimate prin litere, aceste semne sugereaza imagini concrete, ceea ce a facut ca ideogramele scrierii chineze sa fie adoptate si de alte popoare asiatice care nu vor"esc lim"a chineza +aca in #urul anului 1233 scrierea chineza continea 4 *3 333 ideograme, in dictionarul modern sunt peste 5 333, din care cca ) 333 sunt utilizate curent in mass-media +e-a lungul secolelor lim"a scrisa, artificiala si culta s-a impus ca un factor de sta"ilitate istorica si culturala, iar din 1616 a fost adoptata si in scris ca lim"a vor"ita de marea ma#oritate a populatiei chineze ,a lim"a monosila"ica, chineza are o gramatica simpla, fara flexiunile caracteristice altor lim"i vor"ite pe glo" ,uvintele chineze sunt formate din doua sau mai multe morfeme monosila"ice care exprima sens logic conversatiei +e pilda, lim"a literara chineza opereaza cu cca *33 de monosila"e, in timp ce unele dialecte a#ung la cca 7 333, iar cuantumul semantic al lim"ii chineze depaseste )3 333 de semne semantice, care in final tre"uie sa fie acoperite de cele *33 monosila"e sonore (n prezent scrierea chineza este singura scriere ideografica din lume folosita de peste * 333 de ani de cca un sfert din populatia glo"ului &ceasta scriere, asa cum su"liniaza O +ram"a, 8s-a dovedit apta de a exprima cele mai su"tile nuante ale gandirii si sentimentului, de a crea opere filosofice de o rara originalitate si profunzime, precum si una din cele mai rafinate literaturi ale lumii antice si medievale9[1] &ntologia celor mai vechi scrieri literare chineze, transmise pe cale orala, de-a lungul multor secole, este grupata in 7 opere semnificative creatiei si intelepciunii din ,hina antica &stfel, Cartea Documentelor (Yi-Ying sau Yi-:ing! cuprinde fragmente despre fapte povestite care apartin in special legendei, cu privire la rege si institutiile monarhiei chineze; Cartea primaverii si a Toamnei (/hu-<ing sau /u-:ing!, o cronica a evenimentelor istorice (sec V(((-( i H ! realizata de :ong-$uzi (confucius latinizat!; Cartea Schimbarilor este un manual de divinatie in care 8semnele9 sunt interpretate in raport cu schim"arile din cadrul naturii; Cartea Ritualurilor (=i-:i sau =i-<i! cuprinde texte despre normele de comportare a oamenilor la toate nivelurile sociale; Cartea cantecelor (,iun-,ien! este opera cea mai reprezentativa a literaturii chineze ce contine )11 poezii din cele ) 333 selectate in opera lui :ong-$uzi > ,ivilizatia chineza cuprinde in dezvoltarea sa istorica mai multe perioade marcate de diversele dinastii care si-au pus amprenta asupra organizarii politico-statale a ,hinei (storia chineza isi afla inceputurile sale antice in traditia legendelor, mai mult sau mai putin fanteziste, despre persona#e si fapte de civilizatie materiala si spirituala realizate in cadrul acestei arii geografice /apaturile arheologice efectuate dau informatii cu privire la prima epoca din istoria ,hinei legata de dinastia ?ia (sec ??( i Hr ! cand si-a facut aparitia cea dintai organizare statala, in valea $luviului %al"en, corespunzatoare civilizatiei neolitice specifice ceramicii negre si policolore (negru, rosu si al"! chinezesti +upa cinci secole urmeaza perioada dinastiei /hang ce dureaza pana la 13@@ i H , care la randul sau va fi supusa de tri"urile Zhon $ormat in -V ,hinei, regatul /hang se structureaza in ultima sa perioada ca un sistem social in care regele, stapanul a"solut al

tarii si seful cultului de stat (cultul stramosilor!, impartea pamantul antura#ului sau, capeteniilor tri"ale in schim"ul o"ligatiei acestora de a furniza trupe in situatii de raz"oi /ocietatea chineza, su" aspect economic, era preponderent legata de agricultura (cultura cerealelor!, cresterea viermilor de matase, care va #uca un rol important in economia chineza in toate timpurile ,ivilizatia tehnica a acestei epoci este legata de prelucrarea si turnarea "ronzului su" diverse forme si ornamente si de continuarea produselor ceramice 'e plan social, prin guvernarea autocratica si legislatia excesiva (taxe, "iruri, etc !, a"uzurile si in#ustitia "irocratica vor genera nemultumiri populare care vor duce la pra"usirea statului /hang in fata tri"urilor Zhan, inferioare ca nivel de civilizatie Aegii Zhan vor cauta sa asimileze cultura predecesorilor sai, organizand un sistem militar de fortificare a oraselor conduse de dictatori militari Este perioadele amena#are a cursurilor de apa prin indiguiri, asanarea mlastinilor, cand se amplifica activitatile mestesugaresti si comerciale in centrele ur"ane /ocietatea chineza in aceasta epoca se structureaza pe plan social tot mai rigid, iar pe plan politic regele ramane stapanul suprem si 8vasal9 al ,erului in timp ce monarhia devine ereditara, fiind totusi sustinuta de principii etice si speculatii filosofice pe "aza unui cod de morala practica cu implicatii umanitare ,onfucius (:ong-$u-Zi, 771-*26 i H ! considerat primul ganditor care formuleaza o conceptie umanista "azata principii filosofico-morale, omenie, cunoastere, cura# si dreptate, pe care fiecare individ tre"uie sa le transforme in norme de viata 'e "aza acestor principii apar numeroase scoli filosofice de un su"til rafinament metafizic, epoca in care s-a realizat opera literara, Cartea Cantecelor si s-a afirmat arta "ronzului si a #adului Epoca dinastiei Zhan este legata de activitatea unor mari ganditori, precum Kong-Fu-Zi (,onfucius!, Lao-zi, Mo-zi, Meng-zi, considerati fondatorii 8epocii clasice9 in istoria culturii si civilizatiei din ,hina antica /istemul social-politic chinez intra intr-o criza accentuata incepand cu mi#locul secolului al V(((-lea i Hr ca urmare a su"minarii autoritatii regale generata de conceptia si decaderea antura#ului curtii, a crimelor si imoralitatii clasei no"iliare chineze, care s-a dovedit neputincioasa in fata invaziilor tatare si a rascoalelor interne Bimp de peste 073 de ani, luptele pentru putere vor marca o perioada de haos, de decadenta politica si economica, cunoscuta su" denumirea de epoca 8Regatelor Combinate, cand vechile institutii si principii morale decad /toparea acestei degringolade social-politice va fi realizata prin initierea unor reforme prin care taranii vor primi loturi de pamant in proprietate, vor fi intensificate lucrarile hidrotehnice de irigare si in locul no"ililor vor fi numiti functionari in posturi de conducere Aolul important in realizarea acestor reforme a revenit dinastiei militariste Cin (077-03@ i H ! care infaptuieste pentru prima data unificare politica intr-un singur stat, marcand inceputul perioadei imperiale in istoria ,hinei Cin se proclama imparat (001 i H ! si inlatura prin violenta sistemul regatelor feudale Zhon , instituind o administratie noua a regatului in districte si guvernatorate a sta"ilit o legislatie unitara cu functionari in regim militarizat, o"ligatoriu, a introdus in comert un sistem de masuri si greutati standardizate, modificand inclusiv vechiul sistem de scriere +e asemenea, initiaza reconstructia .arelui Zid de aparare pe o distanta de peste 0 733 de :m, cu fortarete si turnuri de paza, una din marele constructii ale antichitatii, la care se adauga circa )33 resedinte imperiale de vara amplasate pe o raza de 133 de :m in #urul capitalei, numeroasele palate, parcuri si D8drumuri regale9 (late de 27 de m, si plantati cu pini! 'e plan spiritual, gandirea si educatia erau supuse cenzurii monopolului de stat, inclusiv distrugerea cartilor legate de politica dinastiei anterioare Ermeaza dinastia Han care reunifica toate teritoriile ce compun statul chinez astazi, inlaturand, totodata, excesele si asuprirea guvernarii Cin (mparatii Han acorda atentie dezvoltarii agriculturii, comertului si oraselor, introduce sistemul monetar, aduce din 'ersia si (ndia cultura canepei, nucului si vitei de vie 'e plan spiritual cartile lui ,onfucius intra in circuitul educational, iar confucianismul devine religie de stat, alaturi de "uddhism, recunoscut ca un cult oficial ,u toate acestea spre sfarsitul epocii Han, apar organizatii secrete (ex Bur"anele %al"ene F 15* d H ! care vor spri#ini diverse rascoale populare, in conditiile in care unii imparati procedeaza la masacrarea in masa a celor revoltati 'e fondul luptelor sociale, a #afurilor si a intrigilor de palat, dinastia Han dispare in anul 003 d H Ermeaza o perioada de dezintegrare politica a statului concomitent cu amplificarea "uddhismului dupa care su" dinastia /ui (sec V( d H ! se realizeaza din nou reunificarea imperiului prin instituirea unor reforme in domeniul finantelor, #ustitiei si al administratiei /e incepe constructia celui mai lung canal din lume F 1 733 :m terminat a"ia in secolul al ?(V-lea (n conditiile invaziei turcilor si a unor rascoale, dinastia /ui este inlocuita de dinastia Bang (@15-632! +inastia Bang marcheaza epoca de apogeu a civilizatiei chineze, cand imperiul s-a extins in toate directiile ((ndochina, .ongolia, &sia ,entrala! prin organizarea centrala a guvernului, sistemul de examene pentru functionarii pu"lici, improprietarirea taranilor, dezvoltarea comertului, a facut din ,hina un stat puternic Viata culturala din china a stimulat creatia artistica in toate domeniile influentand intreg spatiul asiatic

+inastia Bang a fost inlaturata su" presiunea ara"ilor aliati cu turcii si ti"etanii (632! si pe fondul unei mari rascoale taranesti extinsa din sudul spre nordul ,hinei +upa @3 de ani de anarhie se impune un sef militar care fondeaza dinastia /ong (6@3-1026! care reunifica din nou ,hina, instaurand pacea pe plan intern intre rivali, prin demo"ilizarea armatei si improprietarirea taranilor, suprimarea corvezilor si inlocuirea cu impozitul personal, precum si alte facilitati cu caracter social Epoca de pace a favorizat, de asemenea, viata intelectuala si creatiile literare si artistice, scrierile s-au raspandit ca urmare a inventarii tapirului (xilografiei! in secolele V(((-(? d H , care a iradiat in &sia Orientala (ncepand cu anul 1100, imperiul /ong se destrama ca urmare a invaziei tri"urilor tungusilor care ocupa -ordul ,hinei 'este un secol mongolii lui %engis :han ocupa capitala Gei#ing (1017! iar pana in 1026 cucereste si nordul ,hinei /tapanirea mongola a durat pana in 1)@5 Hanul :uhilai s-a proclamat imparat al ,hinei si a refacut Gei#ingul, fondand dinastia Yuan, s-a dovedit a fi tolerant fata de cultele religioase, prote#and "uddhitii ti"etani si chiar misionari crestini (franciscani catolici! &ceasta este perioada in care negustorii venetieni a#ung in ,hina (1021 .arco 'olo a ramas 0* de ani in ,hina! ,riza economica provoaca, peste un secol, marea rascoala (1)71! condusa de un taran energic Zhu YuanBhang, care ocupa capitala, se proclama imparat initiind noua dinastie .ing fiind a treia de origine taraneasca -oul imparat a desfiintat institutiile mongole si a sta"ilit un guvern central condus de un consiliu al imparatului format din functionari de cariera (mperiul a fost impartit in 1) mari regiuni, impartire care a ramas pana in secolul ??, astazi fiind 15 regiuni +upa ce a neutralizat pericolul invaziilor mongole din nord, imperiul si-a organizat o flota fluviala si maritima, a transferat capitala definitiv la Gei#ing unde s-au construit maretele palate imperiale, existente si in prezent (mperiul .ing, dupa 1777, incepe sa sla"easca in fata atacurilor piratilor #aponezi asupra oraselor de coasta si tri"urilor mongole care atacau din nord, astfel in 1@)) populatia tungusa din --E ,hinei (.anciuria! se organizeaza intr-un stat (8dinastia manciuriana9! Eltimul imparat al dinastiei .ing se sinucide, in 1@**, su" presiunea taranilor rasculati care ocupa Gein#ingul -o"ilimea chineza solicita spri#inul dinastiei manciuriene care pune stapanire pe ,hina intre, 1@**-1611 -oua dinastie Cing a fost reorganizata su" administratia manciuriana .anciurienii reprezentau a"ia 0H din populatia ,hinei si ca sim"ol al dominatiei lor o"liga toti "ar"atii sa poarte pieptanatura cu acea coada pastrata pana la inceputul secolului nostru, in schim" aveau dreptul sa-si pastreze o"iceiurile O data cu patrunderea misionarilor iezuiti in ,hina (1@31! la curtea imperiala se studiaza matematica si astrologia europeana, se realizeaza cartografierea tarii, primele harti geodezice, atlasul ,hinei (1212! si reforma calendarului Este perioada in care portelanurile splendide din ,hina se exporta masiv pe pietele Europei +e asemenea, se ela"oreaza marile enciclopedii in secolul al ?V(((-lea, poezia si proza se diversifica, romanul a#unge un gen popular iar teatrul devine tot mai rafinat (ncepand cu secolul al ?V(-lea marile ,hinei vor fi dominate de negustori si navigatori europeni: portughezii fondeaza colonia .acao (1772!, apoi olandezii si, in final, englezii &nglia, la inceputul sec al ?(?-lea, introduce deli"erat viciul ruinator al opiului, iar intre 15*3-15*0 (8raz"oiul opiului9! englezii de"arca si ocupa insula Hong-:ong devenita posesiune a coroanei pana in 1662 ,elelalte puteri europene si /E& vor o"tine, dupa 15**, drept de rezidenta pentru cetatenii lor in ,hina, profitand de sla"iciunea acesteia /ituatia sociala grea determina marea rascoala taraneasca Bai-ping (8.area 'ace9 cand conducatorul rascoalei se proclama imparat (1573I15@*! Ermeaza raz"oiul &ngliei si $rantei care ocupa Gei#ingul si o"liga ,hina la noi concesii prin tratatul din 15@3 'uterile europene, cu a#utorul mercenarilor, inlatura toate regimurile chineze instaurate de rasculati, evident cu milioane de pierderi omenesti ,olonialismul european se cunoaste ca a determinat decaderea agriculturii si mestesugurilor, cu exceptia prosperitatii unor negustori chinezi =a sfarsitul secolului al ?(?-lea destinul ,hinei, pentru *3 de ani, a fost in mainile imparatesei ,ixi, o femei cruda, egoista si o"sedata de traditii conservatoare, care pierde teritorii mari in diverse conflicte cu Ausia si <aponia .iscarea 8"oxerilor9 contra strainilor va fi ina"usita de o expeditie internationala =a 1611 adunarea revolutionarilor din -an :in aleg pe /un Yat-sen presedinte al tinerei repu"lici care determina a"dicarea monarhiei chineze +upa primul raz"oi mondial si in urma mai multor raz"oaie revolutionare, ,hina intra dupa al doilea raz"oi (16*6! su" zodia unui regim comunist de orientare ideologica chineza care cunoaste dupa moartea lui .ao-Bze-dum noi coordonate de evolutie determinate de reformele economice specifice economiei de piata in contextul pastrarii structurilor politice si ideologice comuniste > (n spatiul civilizatiei chineze, viata economica a fost cele mai vechi timpuri legata de munca istovitoare si tenace a taranului chinez, ceea ce a facut din agricultura temeiul intregii istorii a ,hinei &gricultura F domeniu predominant al vietii economice din societatea chineza F a facut din chinezi unul din cele mai vechi popoare

sedentare din lume, care s-au ocupat, in principal, de cultura orezului, a ceaiului, viermilor de matase, a cresterii animalelor (mai ales porcul, cainele, oaia, "ivolul!, a pescuitului si vanatorii Berenul agricol era exploatat de mici proprietari arendasi sau lucratori agricoli pe ferme, nevoiti sa predea in schim"ul arendei 73H din produse, la care se adaugau taxele si datoriile contractate pentru "anii imprumutati, situatia sociala care se acutiza pentru taranii chinezi in conditiile neprielnice din anii de seceta sau de inundatiile catastrofale +e regula, lucratorii agricoli munceau in orezarii din primavara pana toamna tarziu, pe timp de zi lumina, pentru 73 :g cereale pe luna, o camasa, un pantalon si o pereche de incaltaminte, fiind lipsiti de asistenta medicala sau sociala in caz de nevoie /tatutul social al ma#oritatii zdro"itoare a chinezilor se reducea la o"ligatia platii impozitelor si corvezilor pentru efectuarea unor lucrari pu"lice: canale, drumuri, fortificatii, palate imperiale, etc , care in conditiile mizere ale disperarii si foametei generau rascoalele taranesti ce afectau intreaga societate chineza +espre ,hina antica, sinologii considera ca nu se poate vor"i de un sistem social de tip sclavagist, sclavia n-a reprezentat un nod de productie, compara"il cu alte tipuri de civilizatie ale antichitatii, (sclavii proveneau din randul criminalilor, datornicilor si a unor prizonieri de raz"oi! =a mi#locul secolului al ?(?-lea , Kleaux, analizand succesiunea modurilor de productie, considera ca in zona asiatica s-a constituit, in antichitate, un 8nod de productie asiatic9, iar sociologul roman H. Stahl il definea 8sistem tri"utal9, deoarece taranii erau li"eri, ne-legati de pamant, dar o"ligati la munca pe o"stea comunala, care im"raca forma tri"utului ,aracteristic regimului proprietatii funciare, pentru ,hina, pana in secolul al ((( i Hr este existenta o"stei agrare care n-a permis aparitia proprietatii private decat tarziu in secolul al ((( d Hr din timpul dinastiei Han, care a facut trecerea de la o"stea sateasca la sistemul feudal, cand pamantul putea fi o"iect de vanzare F cumparare sau putea fi lasat mostenire (n aceste conditii pamantul apartinand seniorilor feudali era dat in folosinta taranilor (n ,hina, in principal, pamantul apartinea imparatului care il distri"uia vasalilor sai in schim"ul unor servicii, insa nu peste mult timp marii vasali imperiali vor considera pamanturile apartinandu-le prin dreptul de mostenire, ca expresie a independentei lor economice (n schim" taranii dependenti de pamantul luat in folosire de la senior, erau o"ligati sa dea acestuia o parte din recolta, sa efectueze unele prestatii pu"lice si sa participe la raz"oi -o"ilimea chineza isi afla originea in descendenta ei din stramosi recunoscuti, drept pentru care poseda pamanturi, putea ocupa functii pu"lice, transmitea urmasilor aceleasi privilegii si oficia in fata comunitatii cultul stramosilor -o"ilimea era riguros ierarhizata pe "aza unor criterii care sta"ileau pozitia fiecaruia in anumite ranguri +e pilda, unii no"ili puteau fi senior si totodata vasal al altui no"il mai "ogat, iar la nivelul imperiului toti no"ilii erau vasalii imparatului (mparatul era considerat 8vasal9 al Seniorului din Inaltimi (8$iu al ,erului9!, fiind investit cu functii sacre de promulgare a legilor, sef suprem al #ustitiei si al armatei, oficiind marile sacrificii, in virtutea carora monarhia era considerata ereditara pentru primul fiu legitim +esi, aureolat de natura divina ca 8$iu al ,erului9 imparatul tre"uia sa garanteze prin virtutile lui morale prestigiul si "unastarea societatii En rol important in antura#ul imparatului revenea functionarilor, mai ales din secolul al (((-lea d H , cand erau numiti in functii pe "aza de concurs, contri"uind la cresterea prestigiului si eficientei lor administrative ,oncursul se organiza periodic la trei ani constand in sustinerea unor examene, in special, cu pondere in domeniul cunostintelor umaniste (litere, drept, religie, istorii si studii clasice!, mai putin vizand latura pregatirii practice ,andidatii care o"tineau titlul de 8doctor9 in litere intrau in casta celor considerati culti care-si arogau maniera distincta a mandarinilor &laturi de agricultura, in sfera vietii economice a societatii chineze, un loc deose"it a revenit comertului si mestesugurilor specializate in diverse ocupatii si profesii, organizate in "resle, mai ales incepand cu secolele ?(( si ?(((- Bot in aceste secole s-a intensificat si practica comerciala, in raport cu perioada anterioara in care negustoria nu era agreata de morala traditionala chineza ,omertul a inflorit, in special, in zona meridionala a ,hinei, legat de artera naviga"ila (fluviul Yanzi! cat si de tarmul maritim de peste ) 333 :m, care dupa exemplul ara"ilor, a permis dezvoltarea navigatiei prin utilizarea "usolei pe care chinezii au inventat-o ,omertul era reglementat printr-un sistem monetar impus de stat (se foloseau "ancnote de hartie F sec (? d Hr !, iar unele articole erau monopol de stat (sare, ceai, etc ! +esi, intampinau concurenta puternica a strainilor, multi negustori chinezi au reusit sa o"tina castiguri mari, mai ales cei care erau legati de asigurarea furniturilor armatei si ai celor proprietari de vase comerciale (n ierarhia comerciantilor, ma#oritatea o formau micii negustori am"ulanti care vindeau cele mai diverse si pitoresti articole > ,ultura si civilizatia ,hinei antice s-a impus, mai ales in ultimele secole ale antichitatii, prin valoarea creatiilor si realizarilor tehnice care insumeaza numeroase inventii si descoperiri in toate domeniile activitatii sociale ,ea mai veche si semnificativa, in suita creatiei chinezesti este legata de cultura viermilor de matase (sericicultura! de care se leaga fa"ricarea matasii naturale din care s-au realizat diverse articole de im"racaminte si artizanat de un deose"it rafinament estetic &ntichitatea chineza evidentiaza existenta unor cunostinte tehnice referitoare la turnarea si prelucrarea "ronzului, realizand cele mai valoroase opere de arta de "ronz (ex =eul din Bang-Aai de h J 7 m! +e asemenea, in turnarea fontei (ex paKoda de fonta de la Yu-,iuan-su! si a primelor poduri de fier ,hinezii cunosc fenomenul magnetismului (sec ( i Hr !, pe "aza caruia au a#uns la inventarea "usolei utilizata apoi in navigatie Aesursele "ogate

de caolin au fost valorificate prin tehnica si arta portelanului in cele mai frumoase o"iecte, pe care nimeni nu le-a depasit Behnica orologeriei mecanice, a panzelor su" forma de trapez pentru navigatie, carma de pupa si rotile cu z"ateri pentru am"arcatiuni au fost inventii chinezesti (ex cor"iile chinezesti a#ungeau din Extremul Orient pana pe coastele &fricii! +e asemenea, chinezii au inventat hartia (prin macerarea carpelor si fi"relor vegetale! si mai tarziu tiparul F "loc care cunoaste mai multe etape pana cand apare xilografia si, in final, caracterele mo"ile de imprimat (argila, lemn si metal! (n timpul dinastiei Bang pul"erea se folosea pentru #ocuri de artificii, utilizata mai tarziu (sec ?(( d Hr ! la confectionarea unor "om"e si grenade rudimentare impotriva tatarilor $antezia geniului inventiv al chinezilor este vasta daca ne gandim la o multime de instrumente si o"iecte din viata cotidiana a omului (ex manivela, scara in sa, curea de transmisie, um"rela cu nervuri metalice, etc ! ,aracterul esentialmente practic al creatiilor pur tehnice se completeaza armonios si la nivelul cunostintelor teoretice cu privire la unele fenomene asupra carora chinezii au fost preocupati sa le cunoasca &stfel, chinezii au intreprins o"servatii minutioase astronomice (datate inca din sec ?(V-lea i H pe 8oase de ghicit9! cu privire la miscarea /oarelui si a =unii (eclipse si aparitia unor constelatii pe cer! corelate cu succesiunea anotimpurilor, pe "aza carora au intocmit cca 7 calendare anuale (textele vechii chinezesti prevedeau anul impartit in )@7 zile si @ ore! ,atalogul astronomic chinezesc cuprindea pozitionarea a cca 1 733 de stele grupate in 4 )33 constelatii, masuratorile fiind efectuate cu instrumente rudimentare !clepsidra!, reprezentandu-le pe o cupola cereasca turnata in "ronz (13* i Hr ! +e altfel, in toate dinastiile chineze au fost preocupari sustinute pentru o"servatii astronomice, aici au aparut institutii specializate dotate cu instrumente si mecanisme de orologie, folosind diviziunea cercului in )@7L, in loc de )@3L +e pilda, la @01 d Hr imparatul chinez si-a construit un o"servator astronomic langa "i"lioteca imperiala, ulterior, in 1*)5 la Gein#ing s-a construit marele o"servator, preluat de misionarii iezuiti in 1@06 +in epoca Han (sec ?(V i Hr ! exista documente prin care atesta folosirea sistemului zecimal in matematica si calculul prin noduri pe sfoara, asemanator incasilor, iar numerele erau scrise intr-o forma ce dainuie pana astazi +imensiunea practica a cunostintelor din domeniul aritmeticii si geometriei este evidentiata de faptul ca stiau teorema lui 'itagora (sec (( d Hr !, extragerea radacinii patrate si cu"ice, ecuatii alge"rice liniare cu una si mai multe necunoscute, diverse formule de numarare a suprafetelor din domeniul geometriei plane, valoarea lui M J ),1*, iar mai tarziu in contactul cu misionarii iezuiti traduc in lim"a chineza numeroase lucrari stiintifice din Europa 'asiunea pentru cunoasterea fenomenelor din natura, fara sa urmareasca metodic ela"orarea unor teorii, o"servatiile chinezilor sunt in exclusivitate de ordin practic, care prin aplicatiile lor tehnice au contri"uit la dezvoltarea civilizatiei universale ("usola, hartia, cerneala, tiparul, portelanul, praful de pusca, diverse procedee metalurgice, etc ! +e asemenea, un loc deose"it legat de traditia chineza vizeaza cunostintele din domeniul farmacologiei (ex cca 273 medicamente, ma#oritatea din plante, clasificate, catalogate si descrise in multe tratate cu caracter utilitar!, floriculturii, pomiculturii, mineralogiei, inclusiv ela"orarea unor tratate despre viata animalelor, pesti, scoici, porum"ei si insecte (ex tratat despre greieri, sec ?((! s a (n ,hina antica, su" influenta vechilor conceptii astrologice, a inceput medicina chineza sa-si impuna medicamentatia prin prisma empiriei, a magiei si vra#itoriei, similar si altor popoare (n materie de anatomie si fiziologie umana, chinezii aveau cunostinte extrem de vagi, determinate de legaturile omului cu universul, prin care tot ce actioneaza in mediul incon#urator influenteaza sanatatea oamenilor (n aceste conditii, diverse "oli si tul"urari functionale ale organismului sunt in viziunea chinezilor antici legate de ruptura armoniei individului cu Eniversul ,a si indienii, chinezii si-au dat seama de influenta agentilor patogeni externi (frig, caldura, vant , etc ! si de cei interni (durere, emotii, frica, placere, etc ! la care mai tarziu adauga influenta exercitata de alimentatia nerationala, mai ales, excesul de "auturi, etc +e pilda, in ,hina s-a utilizat o terapie medicamentoasa foarte diversa de la com"aterea fe"rei cu a#utorul arsenicului, a anemiei cu actiunea fierului, mercurul contra sifilisului, etc , su"stante minerale utilizate cu mult timp inaintea europenilor /emnificativa in sfera terapeuticii chineze este terapia prin acupunctura, pe "aza careia medicii chinezi cunosteau cele 103 de puncte de pe suprafata corpului uman (corespunzator organelor vitale! asupra carora actionau cu ace su"tiri din aur, platina, argint tinute 7-@ minute pentru reglarea normala a functiilor unor organe .edicina traditionala chinezeasca cuprindea alaturi de acupunctura si alte practici (multe de esenta religioasa F daoismul!, prin care s-au introdus medicamente minerale prin intermediul alchimiei, dar si practici legate de helioterapie, masa#ul, dialectica :inezioterapia preluate astazi de medicina moderna > Viata spirituala a ,hinei antice reprezinta, prin valorile ei filosofico-religioase si etice, o dimensiune importanta a culturii chineze care s-a dezvoltat independent de cultura europeana, cel putin pana in secolul al ?(?lea, cand colonialismul european o atrage tot mai pregnant in circuitul mondial de valori ,omparativ cu filosofia europeana, definita de dimensiunile ei metafizice, epistemologice, logice si etice, gandirea filosofica chineza este predominant mareata fata de sfera dimensiunii ei etice ,u toata reducerea la sfera etica, gandirea filosofica chineza ne-a transmis o conceptie cosmogonica, prin care intelege intr-o forma originala cuplul unitate-totalitate ca

manifestare de contrarii a doua principii F Yang si Yin F care in complementaritatea lor dialectica determina diversitatea o"iectelor si fenomenelor cosmice ,ele doua principii (Yangsi Yin! s-au constituit in temeiul culturii arhaice chineze, prin care explica succesiunea anotimpurilor, alternanta zi-noapte, toate metamorfozele la scara vietuitoarelor, toate mutatiile posi"ile care fac periodic trecerea de la unul la altul in conditiile asigurarii echili"rului si ordinii cosmice Braditia filosofiei antice din ,hina este legata, in primul rand, de numele lui :ong-$u-zi (,onfucius! care prin conceptia sa a influentat toate sferele culturii chineze, prin ideile valoroase, prin interpretarile si comentariile inscrise in opera sa ,onfucius pune la "aza conceptiei sale umaniste un temei valoric filosofico-moral, prin care omenia (#an! tre"uie sa devina o norma de viata pentru fiecare individ inteleasa ca o datorie in raport cu ceilalti oameni din societate Omenia presupunea "unavointa, marinimie si harnicie, care tre"uia sa-si gaseasca realizarea in cele cinci sfere ale raporturilor sociale, respectiv dintre stapani-supusi, parinti-copii, dintre frati si nurori, dintre prieteni si dintre soti in familie +e asemenea, ,onfucius lega anemia in mod organic de cunoastere (stiinta!, in sensul necesitatii ca omul sa actioneze in mod constient, similar conceptiei lui /ocrate care considera ca prin intermediul cunoasterii oamenii a#ung la intelepciune &laturi de oameni si cunoastere, ,onfucius pune la loc de cinste virtutile legate de curaj si dreptate, am"ele asigura manifestarea virtuoasa a omului in societate (sa nu-i fie frica si sa sustina dreptatea (n fine, cea mai inalta virtute era pentru ,onfucius, calea de mijloc sau de aur, ideea pe care o regasim atat la alti ganditori chinezi cat si la unii europeni (ex Aristotel!, prin care fiecare nu poate evita extremele, asigurand armonia in toate planurile existentei Evident, armonizarea naturii umane cu intreaga ordine cosmica constituie o axioma in evolutia gandirii filosofice chineze ,onfucius intelesese dezechili"rele dintre vicii si virtuti menite sa afecteze ordinea naturala (legile ,erului! si de aceea vedea, ca si /ocrate, nevoia realizarii corespondentei intre notiune (a"stractie! si realitate, prin principiul 8rectificarii numelor9 (tata sa fie tata, ministru F ministru, etc !, functiile in stat sa fie incredintate celor mai priceputi, cu profunde semnificatii morale +e altfel, unii istorici ai filosofiei au redus valoarea gandirii filosofice a lui ,onfucius la o singura dimensiune morala (de ex Hegel!, facand din el un moralist legiuitor, om politic fara sa aprecieze complexitatea personalitatii si spiritul sau profund umanist ,onfucius a fost preocupat, de asemenea, de functia religiei de a realiza raporturile sociale pe "aze si criterii morale, contri"uind la rationalizarea religiei prin indepartarea din sfera ei a unor aspecte irationale, magice, mitologice, etc , respectand insa vechiul cult al stramosilor 'rincipiul suprem nu era dat de o divinitate suprema mitologica, ,erul era cel ce dadea viata si intelepciune oamenilor +ivinitatea suprema la chinezi era denumita Ti (+omn, /tapan! sau Tian (,erul! ,omparativ cu alte popoare ale antichitatii, panoplia divinitatilor religioase in ,hina este mult mai redusa, ceea ce explica lipsa unor raz"oaie cu caracter religios, cu exceptia celor de ordin politic O"servam ca in locul speculatiilor dogmatice religioase, ,onfucius pune nevoia perfectionarii morale prin care se imprima un caracter concret si practic vietii oamenilor 'entru prestigiul sau ,onfucius devine un cult religios, oficializat si proclamat ca atare in timpul dinastiei .ing (n configuratia spiritualitatii religioase din ,hina antica, opus confucianismului, va fi daoismul, conceptie filosofico-religioasa legata de numele =ao-zi (sec (V i H ! caruia i se atri"uie Cartea Caii si Virtutii (+ao de#ing, +ao J 8calea9, 8cararea9 virtutii!, considerat de .ircea Eliade cel mai profund si enigmatic text al literaturii antice chineze Dao nu reprezinta numai sensul etic al virtutii ci el are li o dimensiune cosmica ce ne infatiseaza imaginea asupra unei lumi eterne, necreata, aflata intr-o perpetua miscare, asemanatoare conceptiei lui Heraclit +ao F principiu cosmic F este in masura, in primul rand, sa desemneze ordinea universala, aratand calea (drumul! la nivel macro si microcosmic (n al doilea rand, +ao nu poate fi cunoscut pe cale empirica a simturilor, cu numai pe calea deductiva a ratiunii (n fine, doctrina fiosofico - religioasa a lui =ao-zi vor"este si de un principiu al non-actiunii (uvei!, care nu implica imo"ilism, ci reprezinta manifestarea umana concordanta naturii incon#uratoare desfasurata in sensul +ao, necesara armoniei intregii vieti sociale 'rin caracterul sau contemplativ, daoismul a fost o doctrina convena"ila pentru suveranii chinezi, ceea ce explica si spri#inul care i s-a acordat acestui curent de gandire (ncepand cu secolul al ((( i Hr , impotriva tendintelor umaniste si democratice reprezentate, mai ales, de adeptii confucianismului, s-au ridicat producatorii scolii filosofilor 8legisti9 care au sustinut instaurarea despotismului imperial, cand multe lucrari ela"orate in timpul lui ,onfucius au fost distruse .ai tarziu, in primele doua secole din era noastra, pe fondul mizeriei sociale si despotismului politic, in ,hina si-a facut aparitia "uddhismul, care oferea prin filosofia sa iluzia salvarii prin -irvana, care arata calea pacii si linistii viitoare

(n timp ce confucianismul si daoismul necesita o pregatire culturala, "uddhismul nu pretindea nici o pregatire, fapt pentru care aceasta doctrina a fost adoptata relativ rapid de mentalitatea chineza (sec V(!, su" forma sancrita de Dyana (J meditatie, in l" chineza Chan sau #aponeza zen! (n ,hina "uddhismul este deose"it foarte mult de forma sa indiana deoarece in locul a"stinentei contemplative, chinezii adopta o viata dedicata a#utorarii oamenilor, a realizarii unor forme de caritate sociala (n ,hina au fost, si au ramas, in sfera spiritualitatii religioase cele trei mari religii F confucianismul, daoismul si "uddhismul (cf M. Eliade!1 > ,ultura ,hinei antice cuprinde in sfera creatiilor artistice toate domeniile artei care s-au dezvoltat in corespondenta cu evolutia sociala, ceea ce a imprimat artei chineze anumite particularitati: ! "ipsa dimensiunii monumentale a artei chineze, comparativ cu alte civilizatii ale antichitatii +e pilda, arhitectura este a"senta in primele epoci ale istoriei chineze, iar mai tarziu edificiile arhitectonice s-au dovedit a fi perisa"ile deoarece materialul de constructie de "aza era lemnul si pamantul "atut (ex cel mai vechi edificiu din lemn care s-a pastrat este o poarta din sec ?(( d Hr ! &rhitectura pagodei a capatat forma sa definitiva in timpul dinastiei Bang (@15-632!, copiind modelul templului indian Enele pagode ating chiar 73 m inaltime, cum este 8'agoda celor /apte $ericiri9 (din Hang-tsu!, care prin mai multe supraeta#ari asigura echili"ru si eleganta marginilor inferioare ale acoperisului prin ridicarea lor gratioasa si incadrarea perfecta in peisa#ul natural ,hiar mai tarziu, cand pagodele vor fi construite din caramida arsa (epoca Bang!, ele vor pastra liniile specifice arhitecturii chineze din lemn si al armonizarii constructiei cu elementele mediului am"iant /culptura, ca si arhitectura, nu se ridica la nivelul artistic pe care acest domeniu, al artei, l-a atins in alte spatii de civilizatie antica, cu exceptia sculpturii de mici dimensiuni realizata din portelan, fildes, #ad sau "ronz ca o particularitate chinezeasca 0 #rta chineza e$celeaza prin miniaturismul dimensiunilor ei sculpturale ce nu depaseste *7 cm, pentru ca artistul este interesat sa redea anumite tipuri (sfinti sau intelepti! si mai putin forma corpului uman, precum realizau egiptenii, indienii si grecii +e asemenea, in sculptura chinezii sunt mai ales interesati de reprezentarea animalelor, dintre care cel mai raspandit este "alaurul (sim"olul imparatului, 8dragonul9! ce infatiseaza puterea ti intelepciunea fantastica +e a"ia in epoca Han (sec ((-((( d H ! sculptura chineza inregistreaza dimensiuni mai mari (ex Guddha de 1* m inaltime din grota F templu de la Yuan-:ang! sun influenta sculpturii "uddhiste ) &rta chineza si-a exprimat genialitatea originalitatii sale in ceea ce criticii de arta denumesc arte secundare% portelanuri, jaduri, lacuri, matase si bronzuri, care si-au impus valoarea estetica prin eleganta si finetea formelor, prin diversitatea tipologica a decoratiilor, in ma#oritate recipiente destinate unor ritualuri si ceremonii +ecoratiile pe recipiente sau "ronzuri aveau, de regula, forme geometrice, diverse animale stranii /cenele de vanatoare si incrustarile cu aur si argint sau pietre pretioase au fost asimilate de chinezi su" influenta artistilor din &sia ,entrala (ex <adul era adus din /i"eria, (ndia, Girmania pentru confectionarea unor o"iecte de podoa"a F coliere, "rose, etc ! (n perioada dinastiei manciuriene (1@**-1611! s-a impus in Europa prin tehnica executiei artistice a portelanurilor policrome (negre, roz F imperiala, gal"ena si verde! chinezesti +e asemenea, in sfera artei secundare din ,hina este remarca"ila arta lacului (realizat dintr-o rasina de conifer! care s-a pretat la diversitatea ornamentatiilor fiind rezistent la caldura si umiditate Valoarea artistica a prelucrarii matasii naturale a atins in ,hina din cele mai vechi timpuri cele mai inalte trepte ale creatiei originale chinezesti recunoscuta in intreaga lume $inetea panzei de matase o"tinuta dintr-un fier solid, elastic, rezistent, uniform si relativ lung (o crisalida are cca 1 733 m! a permis ornamentare colorata extrem de diversificata de la motive florale pana la reprezentarea unor animale sau figuri fanteziste (dragonul, fenixul, etc ! ,ulorile predominante erau negru, verde, rosu si al", com"inate intr-o multitudine de linii specifice sim"olurilor alese de artistul chinez (n sfera creatiilor artistice chinezesti s-a impus, de asemenea, caligrafia si pictura, am"ele conexate in traditia din ,hina antica 8Oasele de ghicit9 din epoca /hang ilustreaza scrierea si motivele picturale pe diverse o"iecte de ceramica (cele mai vechi inscrise pe ta"lite de "am"us sunt din sec (V i H ! 'ictura chineza are ca element esential com"inatia culorii cu linia, asigurand o vasta gama de nuante si tonuri ,ulorile erau o"tinute de* chinezi din vegetale si su"stante minerale (de ex o"tineau *3 nuante de negru! .ulte secole pictura pe matase a fost utilizata, in special, pentru ornamentarea templelor, palatelor si mormintelor imperiale (ncepand cu epoca Bang se impune in pictura chineza pe langa tematica religioasa si peisa#ul conceput intr-o viziune lirica (ex picturile lui

Nang Nei! Elterior, in epoca /hong (6@3-102@! tehnica picturala a peisa#ul atinge treptele cele mai inalte de expresivitatea artistica prin contri"utia lui ?ing Hao si %uo ?( (n ultimele epoci ale istoriei ,hinei pana in 1611, pictura chineza devine tot mai individualista, eli"erandu-se de vechile modele adopta o tematica cu caracter romantic * &rta picturala chinezeasca nu reproduce realitatea, ci are un caracter sugestiv metafizic si liric (poetic! de a pastra comunicarea omului cu natura si de a mentine su" control exteriorizarea emotiilor, ceea ce ii asigura decenta si masura in expresivitatea ei identica +e pilda, starea de melancolie pictorul chinez o poate reprezenta printr-o pasarica stationata pe o "arca fara "arcagiu 7 &rta chineza evidentiaza legatura organica dintre muzica, teatru si poezie dat fiind rolul intonatiei si vor"irii in schim"area intelesului cuvintelor (n 8,artea ,antecelor9 cu prile#ul unor ceremonii religioase, la curtea imperiala sau la munca agricola s-a pastrat notarea unor melodii a caror melodicitate se asigura si prin textul poetic care le insotea si prin diversitatea instrumentelor traditionale chinezesti de coarde, percutie si suflat 'oezia chineza ca gen literar-artistic ofera o gama diversa de teme si stiluri, de la tema iu"irii la contemplarea visatoare a naturii, dar si suferintele oamenilor generate de mizeria sociala si de ororile raz"oaielor (n ,hina antica teatrul isi are originea in ceremoniile religioase, fiind armonizata cu coruri si dansuri rituale si avand un caracter popular sau pentru divertismentul aristocratiei chineze > ,ultura si civilizatia ,hinei dincolo de "arierele naturale care i-a incon#urat arealul sau, a fost din antichitate interconectata pe diverse drumuri comerciale, atat cu Orientul .i#lociu cat si cu spatiul european, mai ales, prin cunoscutul 8drum al matasii9, iar incepand cu secolul al ?V(-lea europenii vor integra tot mai mult ,hina in circuitul mondial de valori .a#oritatea sinologilor apreciaza ca in schim"ul de valori ,hina a dat din antichitate pana la inceputul secolului al ?(?-lea mai mult restului lumii decat a primit &stfel, cresterea viermilor de matase, raz"oiul de tesut si filaturile actionate de apa, tehnica si arta portelanului, hartia si tiparul, orologiul mecanic, podurile arcuite si pe lanturi, "usola si compartimentarea navelor etc , sunt tot atatea inventii in aporturi ale ,hinei la patrimoniul civilizatiei universale +e asemenea, in domeniul pomiculturii (portocalul, caisul, piersicul si lamaiul! si al floriculturii (crizantema, "usuiocul, camelia, etc ! si ceaiul au fost aduse europenilor prin intermediul ara"ilor tot din ,hina En aport deose"it il reprezinta il reprezinta medicina traditionalista din ,hina (acupunctura si intreaga farmacopee! si alte cunostinte cu caracter experimental (magnetismul, ideea de camp de forta si propaganda ondulatorie prin unde, etc ! care au stat la "aza dezvoltarii fizicii moderne ,hina a influentat gandirea politica a iluministilor din secolul al ?V(((-lea (ex Voltaire!, iar arta chineza prin valoarea sa estetica si prin cultul pentru natura va influenta romantismul european