Tabelul 6.

Secvență de curriculum modificat la disciplina Limba şi literatura română, clasa a IV-a

Competenţă specifică: 1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare.
Finalităţi (curriculum general) Finalităţi (curriculum modificat)
(subcompetenţe) (subcompetenţe)
1.1.Compararea viziunii despre modalităţile 1.1.Identificarea şi numirea modalităţiide
de exprimare orală (dialogată, exprimare orală (dialogată, monologată şi
monologată şi descriptivă) în scopul de a descriptivă) în scopul evidenţierii
evidenţia esenţa vorbirii. persoanelor implicate în comunicare.
1.2.Conştientizarea rolurilor de emiţător sau 1.2.Delimitarea rolului de emiţător sau
destinatar al mesajului în scopul destinatar al mesajului în scopul
racordării limbajului la situaţia de racordării limbajului la situaţia de
comunicare. comunicare.
1.3.Receptarea corectă a unui mesaj în 1.3.Receptarea corectă a unui mesaj în
funcţie de mijloacele suplimentare de funcţie de mijloacele suplimentare de
transpunere a informaţiei. transpunere a informaţiei.
1.4.Verbalizarea conţinuturilor unor imagini 1.4.Verbalizarea conţinuturilor unor imagini
în diverse forme: dialogată, monologată, în diverse forme: dialogată, monologată,
descriptivă, îmbinând şi comunicarea descriptivă, îmbinînd şi comunicarea
nonverbală. nonverbală, în cel puţin 3 enunţuri.
1.5.Interpretarea relaţiilor, faptelor relatate
1.5.Interpretarea relaţiilor, faptelor relatate (evenimente, întâmplări, informaţii),
(evenimente, întâmplări, informaţii), ţinând cont de succesiunea desfăşurării
ţinând cont de succesiunea desfăşurării subiectului, utilizând imagini-secvenţe
subiectului. din text/întâmplare.
1.6.Identificarea dialogului şi a elementelor
1.6.Identificarea dialogului şi a elementelor de descriere în textele narative.
de descriere în textele narative şi
argumentarea semnificaţiei lor. 1.7.Construirea unui text oral, din cel puţin
1.7.Construirea unui text oral pe baza 7 propoziţii, în baza planului de idei sau
planului de idei propriu sau elaborat în a unui şir de imagini.
grup. 1.8.Reproducerea orală a unui fragment dintr-
1.8. Reproducerea orală a unui fragment un text narativ, a unei informaţii libere
dintr-un text narativ, a unei informaţii sau tematice, alese independent, la
libere sau tematice, alese independent, la dorinţă, din diferite alte surse, în
dorinţă, din diferite alte surse, în faţa pereche/grup mic/în faţa publicului din
publicului din clasă. clasă (la alegerea elevului).
1.9.Conştientizarea rolului utilizării dialogului
1.9.Conştientizarea rolului utilizării de către în situaţii cotidiene prin simularea unor
autor a dialogului şi descrierii în textul dialoguri tematice (,,La
narativ. cumpărături", ,,La bancă", ,,La
spectacol", ,,La medic", ,,La muzeu" etc.)
1.10.Reproducerea succesivă, selectivă prin
1.10.Reproducerea integrală şi succesivă, cuvinte proprii a conţinutului unui text
selectivă prin cuvinte proprii a
 conţinutului unui text citit sau audiat. citit sau audiat.

Observăm, din tabel, că finalităţile prevăzute de curriculumul general, pentru copilul cu CES unele au
rămas neschimbate (1.3. ), iar altele au fost simplificate (1.1.; 1.7.; 1.8.; 1.9.)

Pentru realizarea finalităţilor propuse, cadrul didactic la disciplină va selecta/modifica strategiile

didactice, conţinuturile, anumite activităţi de învăţare din CG, cât şi va valorifica toate situaţiile
relevante (inopinate/oportunităţile de învăţare sugerate de copii/de anumite idei/acţiuni etc.). În scopul
asigurării implicării/afirmării fiecărui copil, cadrul didactic la disciplină va ţine cont de caracterul
interactiv al strategiilor didactice, de utilizarea metodelor activ-participative şi a celor
adecvate/specifice disciplinei.

Exemple de strategii şi activităţi de predare- învăţare - evaluare care pot fi valorificate în cadrul
orelor de Limba şi literatura română, clasa a IV-a:
 strategii: Joc de rol, Gândeşte-Perechi-Prezintă, Asocieri libere, Lectura imaginii, Interogarea
multiprocesuală, Simularea, Tehnica formulării de întrebări, Explozia stelară, Turul galeriei,
Povestirea în lanţ, Graficul T, Explicarea, Lasă-mi mie ultimul cuvânt!, Mîna oarbă, Asaltul de
idei, Lectura ghidată, Microfonul magic, Lucrul cu textul, Cubul, Pălării gânditoare, Dicuţia
ghidată, Diagrama Veen, 4 Colţuri, Lectura în perechi, Lectura în cor etc.;
 activităţi de învăţare:
- exerciţii de identificare a elementelor semnificative propriei experienţe din informaţii,
texte;
- exerciţii de redare a unui mesaj în diverse contexte/situaţii de comunicare;
- exersări în legătură cu relaţiile dintre mijloacele de transpunere a informaţiei: eticheta
comunicării (salut, permisiune, mulţumire etc.); comunicare nonverbală (gest, mimică
etc.);lectura particulară (texte narative, ghicitori, proverbe etc.);
- exerciţii de simulare a dialogurilor tematice cu persoane diferite ca vârstă şi funcţie;
- exerciţii de antrenare în organizarea dialogului simplu din 4-6 replici;
- improvizarea unor situaţii de comunicare (convorbiri telefonice, dialoguri formale şi
informale de diverse tipuri) în cadrul cărora elevii să realizeze acte de vorbire precum:
utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare;
- formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri; povestirea unor fapte şi întâmplări;
exerciţii de exprimare a acordului/dezacordului prin propoziţii afirmative/negative;
- organizarea independentă sau în grupuri mici a unor dialoguri (pe diverse teme) din 4-6
replici (oral şi în scris);
- exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată; exerciţii de iniţiere
a discuţiei despre conceptul/tema;
- organizarea unui monolog pe baza diverselor informaţii: starea vremii, noutăţi din sport,
ştiri din ţară etc.; activităţi de comunicare pe baza unui plan de idei/un şir de imagini;
jocuri de cuvinte;
- activităţi de organizare a unor monologuri pe baza informaţiilor culese din literatura şi
mass-media pentru copii. Prezentarea pentru publicul clasei;
 - exerciţii de rostire corectă a cuvintelor cu probleme de accentuare, de reglare a intonaţiei,
a tonului şi a vitezei proprii de a vorbi;
- exerciţii de recitare a unor poezii pentru a participa la concursuri de recital poetic;
- dramatizarea unor fragmente, prezentarea prin gest/mimică a personajelor/emoţiilor şi a
unor replici;
- exerciţii de punere în scenă a unor povestiri etc.

Tabelul 7. Secvență de curriculum modificat la disciplina Matematică, clasa a IV-a

Competetenţa specifică 2:Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora în contexte
variate
Finalităţi (curriculum general)
(subcompetenţe)
2.1. Efectuarea adunării şi scăderii în 2.1.
concentru l 0 - 1 000 000, fără şi cu treceri
peste ordin.
2.2. Explicarea modului de calcul şi a
ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii
cu, cel mult, 3 operaţii, cu şi fără 2.3.
paranteze.
2.3. Aplicarea adunării, scăderii şi a
proprietăţilor acestora pentru aflarea unor
numere necunoscute în exerciţii.
2.4. Completarea unor succesiuni de
numere asociate după reguli simple,
indicate sau identificate prin observare.
2.5. Rezolvarea problemelor cu 1-3
operaţii: cu plan sau justificări; prin 2.6.
exerciţiu.
2.6. Formularea de probleme pornind de
la: un enunţ incomplet; schemă; operaţii;
exerciţiu.
2.7. Explorarea unor modalităţi elementare
de organizare şi clasificare a datelor:
scheme, tabele.
Finalităţi (curriculum modificat)
(subcompetenţe)
Efectuarea adunării şi scăderii în
concentrul 0-1000, fără treceri peste ordin,
ghidat cu utilizarea diverselor instrumente:
abac, calculator de buzunar etc.
2.2. Identificarea şi marcarea ordinii efectuării
operaţiilor în exerciţii cu, cel mult, trei
operaţii.
Aplicarea adunării, scăderii şi a
proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi
descompunerea numerelor; aflarea unor
numere necunoscute în exerciţii după model şi
formulă.
2.4. Completarea unor succesiuni de numere
asociate după reguli simple, indicate sau
identificate prin observare.
2.5. Rezolvarea problemelor cu 1-2 operaţii cu
justificări.
Formularea de probleme, pornind de la
situaţii reale din experienţa proprie şi din
cotidian cu tematici apropiate elevului (,,La
magazin", ,,La medic", ,,La gară", ,,La
farmacie" ,,În troleibus" etc.).
2.7. Completarea unor tabele sau scheme în
care se clasifică/planifică şi se organizează/se
contabilizează activităţi/acţiuni/obiecte.

În scopul aplicării optime a CM la disciplina Matematică, este necesar să modificăm, după cum s-a
menţionat, subcompetenţele/conţinuturile şi strategiile de predare-învăţare în funcţie de dificultăţile
cu care se confruntă copilul cu CES în învăţarea matematicii. Astfel, în elaborarea curriculumului
modificat pentru elevul cu CES din clasa a IV-a au fost selectate subcompetenţe din curriculumul
general pentru clasa a III-a (chiar şi unele dintre acestea fiind simplificate).

Pentru realizarea finalităţilor propuse cadrul didactic de la disciplină va selecta/modifica strategiile

didactice, anumite activităţi de învăţare din CG, de asemenea poate formula şi alte finalități.

Exemple de strategii şi activităţi de predare-învăţare care pot fi valorificate în lucrul cu copilul

cu CES în cadrul orelor de Matematică, clasa a IV-a:

 strategii: Problematizarea, Învăţarea prin descoperire, Algoritmizarea, Jocul didactic, Exerciţiul,

Demonstrarea, Modelarea didactică, Observarea, Analiza, Sinteza, Gândeşte-Perechi-Prezintă,
Asocieri, Simularea, Tehnica formulării de întrebări, Turul galeriei, Graficul T, Explicarea,
Cubul, Pălării gânditoare, Diagrama Veen etc.;
 activităţi de învăţare:
- adunarea şi scăderea orală şi scrisă, comentarea etapelor de calcul;
- calcul în scris în lanţ, cu efectuarea succesivă a operaţiilor aritmetice;
- aflarea numerelor necunoscute în exerciţii, în baza formulelor/modelelor şi a regulilor de
aflare a componentelor necunoscute ale adunării sau scăderii;
- compararea, fără efectuarea calculelor: a două sume, care se deosebesc printr-un termen; a
două diferenţe care se deosebesc prin descăzut sau prin scăzător;
- continuarea unor succesiuni de numere asociate după o regulă simplă;
- identificarea regulii de formare a unor succesiuni de numere;
- rezolvarea, formularea, problemelor rezolvabile prin adunări, scăderi;
- completarea de tabele, rubricile cărora pot indica: componentele adunării sau scăderii;
cuvintele-cheie ale unei probleme/evenimente din viaţa elevului;
- completarea unor scheme/lanţuri de calcule;
- activităţi matematice cu caracter ludic, utilizând tehnici antreprenoriale în contextul
orientării în timp/spaţiu/profesionale;
- exerciţii de simulare a jocurilor tematice pornind de la situaţii reale din experienţa proprie
şi din cotidian.

Tabelul 8. Secvență de curriculum modificat la disciplina Istorie, clasa a IV-a *

Finalităţi (curriculum general)
1. Însuşirea şi recunoaşterea termenilor
istorici de bază din Istoria Românilor.
2. Descrierea datelor şi evenimentelor din
Istoria Românilor.
3. Orientarea în spaţiul istoric, utilizând hărţi
istorice simple.
Finalităţi (curriculum modificat)
1. Explicarea într-un limbaj simplu a
semnificaţiei a cel puţin 8 termeni istorici
de bază din Istoria Românilor.
2. Descrierea, în câteva enunţuri simple, a
cel puţin 5 date şi evenimente din Istoria
Românilor.
3. Orientarea în spaţiul istoric, utilizând o
4. Caracterizarea personalităţilor remarcabile
din istoria spaţiului românesc.
5. Prezentarea rezultatelor unor modificări în
modul de viaţă al oamenilor din localitatea
natală.
6. Selectarea diferitelor tipuri de informaţii
despre un eveniment istoric din două surse
diferite.
7. Valorificarea surselor istorice orale.
hartă istorică simplă.
4. Caracterizareaa cel puțin4 personalităţi
remarcabiledin Istoria Românilor.
5. Enumerarea unor modificări în modul de
viaţă al oamenilor din localitatea natală.
6. Finalitate exclusă
7. Valorificarea unei surse de istorie locală.

*După Rodica Solovei, Educaţie incluzivă. Ghid metodologic pentru instituţiile de învăţământ primar şi
secundar general

Observăm, din tabel, că finalităţile prevăzute de CG au fost simplificate, iar o finalitate a fost exclusă.
Pentru realizarea finalităţilor propuse cadrul didactic de la disciplină va selecta/modifica
strategiile/tehnologiile didactice, anumite activităţi de învăţare din CG , de asemenea pot fi propuse şi
altele.

Exemple de strategii şi activităţi de predare- învăţare-evaluare care pot fi valorificate în lucrul

cu copilul cu CES în cadrul orelor de Istorie, clasa a IV-a:
 strategii: Jocul didactic, Blazonul, Gândeşte-Perechi-Prezintă, Lucrul cu imaginea, Lectura
imaginii, Ghidul de învăţare, Simularea, Tehnica formulării de întrebări, Organizarea grafică,
Povestirea, Explicarea, Asaltul de idei, Linia valorii/Linia timpului, Interviul nestructurat,
Lucrul cu harta, Lucrul cu textul, Lucrul cu documentul istoric, Demonstrarea etc.;
 activităţi de învăţare:
- exerciţii de înţelegere a sensului termenilor istorici;
- exerciţii de alcătuire a unor enunţuri simple cu utilizarea termenilor istorici;
- exerciţii de alcătuire a unor enunţuri simple în baza imaginilor care reprezintă
personalităţi istorice;
- dialoguri cu membrii familiei şi cu rude despre familie/localitatea natală;
- exerciţii de formulare a întrebărilor şi a răspunsurilor pe marginea unui text citit/audiat,
despre date şi evenimente importante din Istoria Românilor;
- exerciţii de reproducere în 3-4 enunţuri simple a unui text scurt despre o personalitate din
Istoria Românilor;
- exerciţii de descriere a activităţilor oamenilor din localitatea natală în prezent şi în
- trecut utilizând termenii „mai vechi”, „mai nou”;
- exerciţii de identificare pe hartă a localităţii natale, a statului Republica Moldova, a statelor
vecine Republicii Moldova, a Europei;
- prezentare prin desen, machetă, cântec etc. a localităţii natale;
- exerciţii de descriere şi de apreciere, după imagine, în câteva enunţuri simple, a
 - unei personalităţi din Istoria Românilor;
- activităţi de învăţare semnificativă: sărbătoarea anilor în istorie/familie, blazonul familiei,
arborele genealogic, testamentul, linia timpului, scrisoare către un cetăţean, comunicări
istorice (filme, poze, povestiri etc.), excursii, vizite, expoziţii, galerii foto, călătorie imaginară
pe hartă, întocmirea hărţilor/schiţelor/planului (terenul şcolii/casei/cartierului/localităţii,
clasa, apartamentul etc.).

Sincronizarea modificărilor şi adaptărilor în procesul educaţional

Modificarea curriculumului la o disciplină școlară,concomitent cu intervențiile în finalități și
conținuturi, impune și adaptarea strategiilor de predare-învățare-evaluare. De exemplu:
Caseta 5. Exemplu de sincronizare
Aspecte Exemple
Conţinut: se modifică finalităţile, La geografie, un elev localizează doar ţara pe hartă,
obiectivele operaţionale folosind aceleaşi în timp ce alţii trebuie să localizeze şi capitala.
materiale.
Volumul sarcinii: se adaptează numărul de Se reduce numărul de termeni ştiinţifici pe care un
elemente pe care elevul trebuie să le înveţe elev trebuie să îi înveţe într-o lecţie.
sau să le realizeze.

Strategii didactice: se adaptează metodele Se folosesc diverse metode interactive, materiale

de predare, materialele, activităţile, forma ilustrative, se oferă mai multe exemple din propria
de organizare. experienţă, se planifică activităţi practice, se
organizează învăţarea prin cooperare.
Participare: se prevede măsura în care La geografie, un elev va ţine globul, în timp ce alţii
elevul este implicat activ în rezolvarea indică locurile pe hartă.
sarcinii, cu asumarea diferitor roluri (timer,
observator, secretar, organizator,
prezentator etc.).
Timp: se adaptează timpul alocat finalizării Se individualizează timpul alocat pentru efectuarea
unei sarcini de învăţare sau a unui test. unei activităţi; se stabilesc ritmuri diferite (crescut
sau scăzut) pentru unii elevi.
Nivelul de sprijin: se alocă mai mult sprijin Unii elevi pot să-şi ajute colegii, se folosesc cadre
individual elevilor care au necesităție. didactice de sprijin, tutori elevi (de aceeaşi vârstă sau
mai mari).
Diversificarea modului de realizare a Se poate utiliza calculatorul; se simplifică
sarcinilor: se propune modul de realizare instrucţiunile pentru rezolvarea sarcinii; se schimbă
a sarcinii și de prezentare a produsului, din regulile, pentru a răspunde necesităţilor elevilor.
perspectiva dificultăților de învățare și a Elevul poate răspunde oral și nu în scris sau
necesităților elevului. viceversa, se foloseşte un caiet de comunicare.

Tabelul 10. Structura curriculumului modificat

Finalități Conținuturi Strategii/tehnologii Strategii de Note privind
educaționale (se vor indica didactice evaluare rezultatele
(se indică conținuturile (activități de (se vor indica monitorizării
competențele curriculare învățare conform strategiile specifice (nivelul de
specifice modificate) CES ale elevului) de evaluare pentru atingere a
modificate) fiecare finalitate finalităților)
proiectată)

Astfel, curriculumul modificat este structurat în baza a cinci unități distincte care sunt prezentate în
Tabelul 10. Toate elementele structurale (finalități, conținuturi, strategii) sunt într-o corelație și
personalizează calea de învățare a elevului cu CES.

În același timp, e necesar de asigurat corelația între elementele triadei curriculare: competență
specifică-unitate de conținut-strategii de învățare-evaluare, indicând în proiectare conținuturile,
strategiile care vor determina formarea/dezvoltarea competențelor curriculare asigurându-i progresul
elevului cu CES. Toate modificările curriculare, cu referire la finalități, conținuturi și adaptările
curriculare (strategii), sunt consemnate în PEI-ul elevului.

Elevul cu CES poate studia unele discipline în baza curriculumului general (cu sau fără adaptăril ale
strategiilor didactice), iar altele - conform unui CM.
În contextul individualizării procesului educațional, pentru elevul cu CES, la necesitate, se proiectează
și se realizează activități destinate compensării/recuperării anumitor funcții.

În Tabelul 11 sunt specificate unele aspecte privind planificarea procesului educațional.

Tabelul11. Planificarea procesului educațional în contextul individualizării

Tip de Responsabi Specificări
proiectare l
Proiectare de Cadrul - Plan/proiectare anuală/semestrială/la disciplina de
lungă dutrată didactic la studiu pentru clasa respectivă;
disciplina - Curriculum individualizat (adaptat sau modificat), la
de studiu necesitate, în contextul PEI, pentru elevul cu CES.
Proiectare Cadrul - Un singur plan al lecției, în care se vor preciza anumite
curentă didactic la aspecte, la diferite etape ale lecției, privind implicarea
(planul pe disciplina de elevului cu CES în procesul educațional: activități
unități de studiu specifice (diferite de cele propuse celorlalți elevi), fișe
învățare sau
de lucru individual, materiale-suport (scheme,
planul lecției)
algoritmi, desene, mulaje etc.), strategii concrete de
evaluare.
Proiectarea CDS - Orar al asistării elevului/elevilor cu CES la lecție;
activității de - Planul de asistare a elevului la lecție (în cazul când în
asistare a clasă sunt doi sau mai mulți elevi pe care cadrul didactic
elevului la
lecție de sprijin îi asistă, acesta va elabora un singur plan de
asistare, în care va preciza activitățile comune cu
aceștia, precum și activitățile individuale.

În acest context, cadrul didactic realizează etapizat proiectarea individualizată prin activități de
proiectare de lungă durată, pe unități de învățare sau lecție.

c) Proiectarea didactică individualizată

Acest tip de proiectarea este o activitate de concepție care presupune parcurgerea de către cadrul
didactica cinci etape importante ale „călătoriei” didactice:

Figura 3. Etape ale proiectării didactice

5 1 1. Documentarea
2. Planificarea de lungă durată
3. Proiectarea unităților de învățare
4 2 4. Proiectarea lecției
5. Reflecția
3

Tabelul 12. Structura proiectului de lungă durată extins.

Competențe Competen- Unități de Conținuturi Nr. Data Strategii Strategii Strategii Strategii de
specifice țele învățare/ modificate ore de de de evaluare
specifice conținuturi predare- predare- evaluare adaptate
modificate învățare învățare
adaptate

Scopul planificării de lungă durată extinsă este de a facilita activitatea cadrului didactic la disciplină,
asigurând continuitatea acestui proces, dar el nu devine obligatoriu. Cadrul didactic, pornind de la
experiența didactică proprie poate găsi alte modalități de proiectare a curriculumului modificat.
Pentru a demonstra aplicabilitatea acestui tip de proiectare, se va prezenta procesul de modificare în
ordinea prezentată în „proiectul extins”. Astfel, unele competențe /subcompetențe au fost modificate
prin simplificare, altele au fost excluse, în funcție de abilitățile și necesitățile de învățare ale elevului
cu CES la momentul dat.

În Tabelul 13 sunt prezentate subcompetențele pentru toată clasa și subcompetențele modificate

pentru elevul cu CES. Subcompetența 1.1 a fost modificată, deoarece, la moment, elevul nu are încă
aceste abilități dezvoltate. Astfel, subcompetența a fost simplificată, s-a reformulat în termeni
concreți, măsurabili: Identificarea a 1-2 idei dintr-o secvență de text de proporții mici.

De asemenea a fost simplificată și competența 2.1, deoarece tipurile de texte propuse (scrisoare,
conspect) prezintă un grad sporit de dificultate pentru elevul cu CES, iar celelalte texte vor fi
realizate la clasă, inclusiv și de către elevul cu CES.

Tabelul 13. Modificarea finalităților

Finalitate (subcompetențe) la clasă Finalitate (subcompetențe modificate)

1.1. Ierarhizarea ideilor dintr-un text narativ 1.1. Identificarea 1-2 idei dintr-o secvență de
într-un plan simplu de idei, utilizând enunţuri text/de proporții mici.
proprii.
2.1. Aşezarea grafică în pagină a textului: 2.1. Aşezarea grafică în pagină a textului: text
plan de idei; text simplu de tip informativ; simplu de tip informativ; dialog; descriere de
dialog; conspect; scrisoare; descriere de peisaj.
peisaj.
3.1. Rezumarea unui text descriptiv, în limita 3.1. Prezentarea în 3-4 enunțuri (oral, scris) a
de 100 de cuvinte. unei secvențe de text descriptiv/de proporții
mici.
În mod similar s-a analizat fiecare subcompetență, s-a revenitla formularea și gradarea lor. Astfel,
toate subcompetențele selectate și/sau modificate pentru elevul cu CES au fost revizuite din
perspectiva finalităților educaționale ale elevului și incluse în prima rubrică a curriculumului
modificat - finalități de învățare.

Tabelul 14. Secvență de unitate de conținut modificată

Unități de conținut Unități de conținut modificate
Părțile de vorbire (noțiuni generale). Părțile de vorbire (Substantivul, verbul
Substantivul. Substantive comune şi proprii. adjectivul). Substantivul. Substantive comune
Genul. Numărul. Cazul. şi proprii. Genul. Numărul. Cazul. (noțiuni
elementare).
Poezia lirică. Figurile de stil: epitetul, Poezia lirică. Sens propriu și sens figurat.
comparația, personificarea, repetiția, Figurile de stil: comparația, repetiția,
enumerația. Versificația: versul, strofa, tipuri de enumerația. Versificația: versul, strofa, tipuri
strofă. de strofă.

Astfel, prima unitate de conținut a fost păstrată integral pentru elevul cu CES. La studierea
substantivului, aceste categorii gramaticale au fost studiate sub aspect funcțional, fapt care-i va
facilita comunicarea corectă în limba română. În a doua unitate de conținut au fost eliminate
conținuturile personificarea și epitetul, deoarece elevul nu cunoaște noțiunile de sens propriu și de
sens figurat ale cuvântului.

În selectarea textelor literare s-a optat pentru adaptarea textelor de la clasă: s-a redus volumul textelor
sau s-a propus o secvență din text. De exemplu, 1-2 strofe dintr-un text liric, sau o secvență pentru un
text epic, ținându-se cont de criteriile curriculare de selectare a unui text literar. S-a optat pentru
studiul unei secvențe semnificative, axate pe valori, dar, în același timp, să fie accesibilă și atractivă
pentru elev. Dacă, inițial, textele erau studiate secvențial, apoi, odată cu dezvoltarea competențelor
lectorale, s-a trecut pe texte adaptate, care erau mai mari ca volum și complexitate (Tabelul14).

Dat fiind eterogenitatea grupului de elevi ai clasei, s-au introdus și texte tematice, racordate la textele
de studiu la clasă pentru a le dezvolta competența sociolingvistică și a le îmbunătăți abilitățile de
comunicare. În baza acestor texte tematice se lucrează în ateliere de lectură, în programul
educațional, dar și acasă. Astfel, competențele modificate și conținuturile modificate, dar și textele în
baza cărora se va studia la ore au fost incluse în curriculum individualizat în rubricile respective:
finalități de învățare și conținuturi. În Anexa 1 aveți un exemplu de proiectare a CM la istorie, clasa a
VIII-a.

Tabelul 15. Racordarea textelor de studiu și a textelor tematice

Texte literare integral Texte (secvențe de text) Texte tematice
Gr. Vieru Legămînt Gr. Vieru Legămînt (2 strofe) Scoala mea. Clasa mea. Colegii
mei
D. Onofrei. Cartea de-a lungul D. Onofrei. Cartea de-a lungul Cărțile. Biblioteca
veacurilor veacurilor”(secvență)
Al.Brătescu-Voineşti Al.Brătescu-Voineşti Păsările călătoare
Privighetoarea Privighetoarea (secvență)
Parabola Semănătorului Parabola Semănătorului Anotimpurile. Toamna
(secvență)
Parabola despre floarea Parabola despre floarea Lunile anului. Zilele săptămânii
adevărată adevărată
Proiectarea de lungă durată constituie suportul pentru proiectarea curentă, care se realizează prin
proiectarea pe unități de învățare sau lecție.

Etapa 3. Proiectarea pe unități de învățare

Unitatea de învățare este un concept relativ nou în proiectarea didactică de la noi, odată cu
implementarea curriculumului modernizat (2010). Ea reprezintă o structură didactică deschisă și
flexibilă și are următoarele caracteristici în contextul proiectării individualizate:
- determină formarea unor comportamente specifice, generate de integrarea competențelor
specifice;
- este unitară din punct de vedere tematic;
- se desfășoară sistematic și continuu pe o anumită perioadă de timp (8 -12 lecții);
- se finalizează cu o evaluare sumativă.
Prin proiectul unității de învățare cadrul didactic răspunde la întrebările din Tabelul 16.
Tabelul 16. Întrebări pentru proiectarea pe unitate de învățare
Întrebări Descriere

Cum voi  Ce activități de învățare sunt potrivite pentru formarea/dezvoltatea

face? competențelor specifice ?
 Cum se pretează conținuturilor curriculare?
 Ce activități de învățare se potrivesc la etapele cadrului ERRE?
 Cum va fi implcați elevii/elevul cu CES?
 Care este stilul de învățare dominant în clasă/a elevului cu CES?
 Care sunt inteligențele multiple care predomină în clasă/a elevului cu CES?
Cu ce? Ce resurse voi folosi pentru dezvoltarea competențelor elevilor?
Ce resurse voi folosi pentru elevul cu CES?

Cât? Cât timp se alocă pentru fiecare activitate?

Ce tip de evalure voi realiza?
Ce strtegii/tehnici de evaluare voi aplica?
Cum voi evalua progresul elevului cu CES?

Planificarea unităților de învățare derivă din planificarea de lungă durată din care preia competențele
specifice și conținuturi.Pentru elevul cu CES, nu se elaborează un plan separat, dar se suplimentează
proiectul pe unități de conținut sau cel al lecției cu specificări privind strategiile didactice, activitățile
individuale, de grup sau frontale în care acesta va fi implicat, materialele didactice care vor fi
utilizate.
Proiectele unităților de învățare se fac treptat, pe parcursul anului, cu o săptămână înainte de începerea
fiecărei unități de învățare. Un structură orientativă de planificare a unității de învățare este dată mai
jos.

Modele orientative ale proiectării pe unități de învățare

Proiectare pe unități de învățare la Limba și litreratura română

Clasa:
Disciplina:
Nr. de ore:
Perioada:
Competențele specifice :
Subcompetențele*: (de indicat cele modificate pentru elevul cu CES)
Lecția nr. / Conținuturile Obiective Activități de Timp Resurse Metode de
etapele (modificate*)/ operaționale învățare evaluare
subiectul orei (adaptată*)
1.Evocare
2.Realizarea
sensului
3. Reflecție
4. Extindere

Notă: steluța (*)indică modificările și/sau adaptările, care se specifică, la necesitate, pentru elevul cu CES.

Proiectare pe unități de învățare la Istorie (după R. Solovei, Educația incluzivă, p.41)

Unitatea de învăţare: .......................................

Competenţe specifice/subcompetenţe Subompetenţe *

1. 1.
2. etc. 2. etc.
Demers acţional
Data
Nr. de ordine al lecţiei
Subiectul lecţiei Se scrie subiectul lecţiei conform proiectării de
lungă durată
Tipul lecţiei
Obiective operaţionale ale lecţiei Obiective operaţionale* 1. etc.
1. 2. etc.
Resurse
materiale şi
Etapele Activitatea Activitatea procedurale Timp Evaluare Evaluare*
lecţiei educaţională educaţională* (metode,
tehnici)
Evocare
 Realizarea
sensului

Reflecţie

Extindere

Astfel, cadrul didactic:

- va indica ce finalităţi va atinge copilul cu CES pe parcursul unităţii de învăţare, care vor fi preluate din proiectul de lungă durată;
- va formula pentru elevul cu CES, pentru fiecare lecţie, rezultatele aşteptate (obiectivele);
- va proiecta activităţi de învăţare, sarcini şi modalități de evaluare.
Toate acestea reprezintă o operaţionalizare, concretizare a prevederilor curriculumului individualizat ( rubricile: strategii didactice şi
strategii de evaluare).
Un tabel similar va fi completat pentru următoarele lecții din cadrul unităţii de învăţare.

Proiectarea didactică de lungă durată și a unităților de învățare este responsabilitatea fiecărui cadru didactic la disciplină, iar maniera
personalizată de realizare a acesteia, în conformitate cu prevederile curriculare, va reflecta viziunea proprie a cadrului didactic,
centrându-se pe specificul efectivului de elevi, dar și al elevului cu CES. O secvență de proiectare orientativă a unității de învățare este
prezentată în Anexa 2. Exemplu de proiectare a unității de învățare.
În cazul aplicării acestui format de proiectare, este important a asigura corelația între:

Competențe specifice – Conținuturi – Activități de învățare – Resurse – Metode de evaluare; dar și între Competențe specifice –
Competențe Specifice modificate; Conținuturi – Conținuturi modificate; Actvități de învățare - Actvități de învățare adaptate;
Resurse – Resurse adaptate; Metode de evaluare - Metode de evaluare adaptate.

Avantajul proiectării pe unități de învățare este că oferă o imagine de ansamblu asupra secvențelor didactice, dar și din interiorul lor,
care conduce spre realizarea unui demers coerent în care se îmbină armonios particularul/individualul cu generalul.

Etapa 4. Proiectarea lecției

O proiectare reușită pe unități de învățare admite excluderea obligativității planificării curente (zilnice). În cazul elevului cu CES,
proiectarea pe unități de învățare reflectă în ansamblu abordarea individualizată a acestuia, asigurând, astfel, corelarea optimă între
componentele curriculare.

În cazul proiectării curente a fiecărei lecții separat, în funcție de scopurile lecției, cadrul didactic poate folosi diverse modele de
structurare a demersurilor didactice. În proiectarea eficientă a lecției în clasa în care sunt copii cu CES, cadrul didactic anticipează
răspunsul la următoarele întrebări:
- Cum voi corela activitatea de azi cu lecția anterioară?
- Cum pot deschide lecția?
- Care sunt activitățile pe care le voi organiza? (Rămân la activitățile planificate în proiectul unității de învățare sau elimin/adaug
și alte activități? În ce succesiune?)
- Cum îl voi implica pe elevul cu CES la oră (individual, în grup)?
- Cum voi alterna activitățile individuale cu cele de lucru în grup, în perechi și frontale?
- Ce resurse pot folosi? (Completez/elimin materialele planificate anterior?)
- Ce materiale am pregătit pentru elevul cu CES?
- Cum voi închide lecția?
- Ce teme pentru acasă individualizatele voi propune elevilor?
- Care sunt punctele de vârf ale lecției?
- Cât timp aloc fiecărei activități?

Un exemplu de proiectare a unei lecții care prevede abordarea individualizată a elevului cu CES este prezentată în Anexa 3. Exemplu
de plan al lecției la clasa în care este elevul cu CES, care studiază în baza CM. Aceasta reflectă asistența individualizată a elevului la
lecție, inclusiv de către CDS. De asemenea, sunt evidente formele diverse de organizare a activităților de învățare: frontal, în pereche,
în grup și individual, fapt care permite implicarea tuturor elevilor.

În literatura de specialitate sunt descrise mai multe modele de proiectare a lecției. Proiectul de lecție „Eu fac – noi facem – tu faci”
(Fisher, Frey, 2007, după F. Sămihăian, 20014) are la bază principiile învățarii eficiente și se axează pe transferul de responsabilitate
de la cadrul didactic la elevi care în final își monitorizează individual propria învățare. Modelul definește etapele specifice asigurării
acestor treceri: de la ghidarea învățarii de către cadrul didactic, în colaborare cu alți colegi („noi facem”) la individualizarea învățării
(„eu fac”), când se bazează pe ceea ce poate face singur pentru a realiza sarcina de învățare. În Anexa 4 aveti un exemplu de plan al
lecției de biologie (adaptări srategii, metode), cl.8.
Figura 6. Proiect de lecție „Eu fac – noi facem – tu faci ”

Triunghiurile reprezintă interacțiune în dublu sens între cadrul didactic-elev, pornind de la intervenția inițială a cadrului didactic care,
ulterior, doar ghidează și facilitează procesul de învățare.

Un rol important în planificarea individualizată revine formulării sarcinilor de învățare care trebuie gradate, conform principiilor
didactice: de la simplu spre compus, de la concret la abstract, de la particular la general, asigurând accesibilitate și progres elevului.
Acestea, în ansamblu, se bazează pe achizițiile anterioare și experiența elevului. Atunci când un elev întâmpină dificultăți în realizarea
unei sarcini de învățare este recomandabil ca sarcina să fie segmentată pe pași pentru a o efectua. Există mai multe modalități de
proiectare a sarcinii: „analiza cognitivă a sarcinii” (CTA – Cognitive Task Analysis), „analiza rețelelor” (DNA Decompose, Neyyork,
Assessment) etc.
O modalitate eficientă în proiectarea și formularea sarcinilor pentru elevii cu dificultăți în învățare, dar și pentru cei dotați este scara
curriculară (după M. Hadîrcă, T. Cazacu Adaptări curriculare …). Ea reprezintă o strategie didactică de individualizare prin care se
realizează adaptarea activităţilor de învățare la capacităţile şi necesitățile specifice de învăţare ale elevilor cu CES. Un exemplu de
aplicare a scării curriculare în elaborarea sarcinii pentru elevii cu CES este prezentat în Tabelul 17 (după M. Hadîrcă, T. Cazacu).

Tabelul 17. Scara curriculară

Constatări Întrebările Adaptarea sarcinii

1. Elevul poate să îndeplinească
sarcina propusă clasei?
2. Elevul poate să realizeze activitatea,
Dacă nu, poate
dar cu finalități modificate?
3. Elevul poate să facă aceeaşi
activitate adaptată, dar cu așteptări
Dacă nu, poate
adaptate și ajutorul unor materiale
didactice?
4. Elevul poate să facă o activitate
Dacă nu, poate similară, dar cu aşteptări mai mici?
5. Elevul poate să facă o activitate
Dacă nu, atunci
similară, dar cu materiale didactice
poate
adaptate?
6. Elevul poate să facă o activitate
Dacă nu, poate
diferită sau paralelă?
7. Elevul poate să facă o activitate
Dacă nu, poate practică şi funcţională cu ajutor?
Să scrie o dictare din 40-50 de
cuvinte.
O dictare cu mai puţine cuvinte.
Să copieze un text scris cu litere
mai mari dintr-o fişă de lucru.
Să scrie un şir de cuvinte care
sunt funcţionale şi din mediul
zilnic al elevului.
Să îndeplinească un exerciţiu de
verificare a ortografiei pe
calculator.
Să înveţe un program de scriere
pe calculator, prin care să-şi
verifice ortografia cu ajutorul
dicţionarului.
Să se joace cu nişte cuvinte-
puzzle sau să rezolve o
integramă cu ajutorul unui coleg.
Scara curriculară este constituită gradual din 7 „trepte” prin care se poate determina atât gradul de dificultate al sarcinii de lucru
pentru elev, cât și suportul necesar de acordat elevului la realizarea sarcinii date. Acest instrument de proiectare poate fi aplicat
individual, dar și adaptat pentru o clasă. În procesul de proiectare graduală a sarcinilor, întru asigurarea participării elevului în
reașlizarea activităților, cadrul didactic va ține cont de particularitățile individuale de dezvoltare și potențialul elevului.

Etapa 5. Reflecția

Reflecția este un exercițiu de autoevaluare pe care îl realizează cadrul didactic după o lecție sau mai multe în vederea identificării
punctelor forte și a necesităților pentru a produce schimbări calitative asupra procesului.

Cea mai bună imagine a eficienței proiectării demersurilor didactice se reflectă, de fapt, în achizițiile și competențele
dezvoltate/formate elevilor. Un rol important al autoreflecției este acela de a analiza în ce măsură demersul conceput/proiectat a putut
fi aplicat și a fost eficient la clasă. Autoevaluarea vizează atât demersul didactic la nivel global (anual), intermediar (unitate de
învățare), cât și la nivelul fiecărei lecții.

Ca instrument de reflecție pot fi utilizate fișe de autoevaluare, dar și tehnici care se pretează autoevaluării/reflecției: jurnalul reflexiv,
pagină de jurnal etc.
Reflecția, indiferent în ce formă este realizată, poate fi structurată pornind de la întrebările:
- Care este părerea mea despre lecție?
- În ce măsură am respectat/am modificat scenariul pentru această lecție? De ce am făcut aceste modificări?
- Care sunt aspectele care mi-au reușit?
- Care sunt aspectele care nu mi-au reușit? De ce?
- Dacă aș relua lecția ce aspecte aș modifica?
- La ce ar trebui să atrag atenție în proiectarea și organizare activităților ulterioare?

Constatările și concluziile relevante, derivate din etapa de reflecție, vor servi drept temei pentru a îmbunătăți proiectarea curentă
ulterioară, din perspectiva necesităților elevului cu CES.
Se recomandă ca acestea să fie înregistrate, inclusiv în fișa de monitorizare a evoluției în dezvoltarea elevului.

În contextul dezvoltării competențelor profesionale, din perspectiva abilităților de autoevaluare și reflecție, cadrul didactic poate să
elaboreze propriile fișe de autoevaluare a proiectului didactic. Un exemplu de fișă este prezentat în Tabelul 18.
Tabelul 18. Fișă de autoevaluare
Criterii Descrierea Punctaj

Abordare  adecvată pentru domeniile curriculare la disciplină

didactică  reflectă diversitatea de elevi în clasă(stil de învățare,
inteligențele multiple, elevi cu CES)
Competențele  sunt proiectate spre realizare în timp suficient
 sunt modificate, la necesitate, pentru copilul cu CES
Conținuturile  corespund celor curriculare (inclusiv CGA. CM)
 adecvate vârstei elevilor
Coerența  legături între conținuturi
 succesiune logică și gradată (de la simplu la complex)
Corelații  corelații clare între competențe – conținuturi – activități
de învățare – resurse – evaluare
 corelații între:
competențe – competențe modificate
conținuturi – conținuturi modificate;
activități de învățare – activități de învățare adaptate
resurse - resurse adaptate (materiale, de timp etc.)
strategii de evaluare – strategii de evaluare adaptate
 proiectul pe unități de învățare – proiectul de lungă
durată
Activitățile  diversificate
didactice  stimulative
 asigură participarea tuturor
 formele de organizare adecvate activităților
Resursele  implicare relevantă a resurselor umane (cadru didactic la
clasă, CDS, alți specialiști, asistenți, colegi)
 materialele didactice variate (adaptate la CES)
 adaptate la necesitățile educaționale ale elevului cu CES
  management eficient al timpului

Etapa autoevaluării finalizează procesul de proiectare didactică, dar, totodată, deschide noi spații pentru proiectări didactice ulterioare
eficiente.

În cadrul activităților, cadrele didactice pot valorifica inteligențele multiple prin proiectarea sarcinilor de lucru. În elaborarea acestora
este important ca verbul să reflecte acțiunea care ar suscita și satisface interesul elevului (Anexa 7. Repere în elaborarea sarcinilor în
cheia inteligenţelor multiple).

Modele de sarcini în contextul inteligențelor multiple

Limba și literatura română, Textul ”Oaspeții primăverii” de Vasile Alecsandri, clasa a IV-a
Inteligenţa lingvistică:
- Citiți expresiv propozițiile exclamative din text;
- Identificați, în text, antonime/sinoinime/omonime pentru cuvintele date;
- Subliniați cu creionul pe text îmbinările substantiv +adjectiv;
- Identificați mijloacele artistice din text;
- Redactați câmpul lexical prntru termenul dat (primăvara).

Inteligenţa logico-matematică:
- Întocmiți un calendar cu sosirea păsărilor;
- Compuneți și rezolvați probleme cu termenii-cheie: rândunele, cocostârci, ciocârlii, piciorușe, capuri, aripioare;
- Desprindeți forme geometrice din text;
- Estimați câte păsărele pot fi într-un roi;
- Precizați numărul de propoziții din fiecare catren;
- Ordonați crescător denumirea păsărulor conform greutății acestora.

Inteligenţa spaţial-vizuală:
- Ilustrați printr-un desen strofa care v-a impresionat;
- Selectați culori pentru fiecare catren;
- Modelați din plastilină/desenează păsările din text;
- Schițați un tabel în care să introduci substantive, adjective, verbe;
- Reconstituiți din puzzle pasajul/imaginea/fotografia.

Inteligenţa muzical-ritmică:
- Potriviți o melodie pastelului;
- Lecturați ritmic textul potrivind tempoul;
- Identificați păsările în baza audierii ciripitului;
- Atribuiți genul/caracterul de muzică pentru termenii: veselie, speranță, viață.

Inteligenţa corporal-kinestezică:
- Redați prin gesturi și mimică acțiunile din text;
- Dramatizați o strofă din text (la alegere);
- Interpretați zborul păsărilor;
- Mimați procesul de construire a unui cuib;
- Construiți un cuib din diverse materiale.

Inteligenţa naturalistă:
- Desprindeți semnele primăverii din text;
- Clasificați corpurile din text în vii/nevii, terestre/cerești, naturale/artificiale;
- Elaborați fluturași cu conținut ecologic;
- Comparați ciocîrlia cu rândunica.

Inteligenţa interpersonală:
- Realizați un dialog dintre cocostârc și copil;
- Redați printr-un joc de rol conținutul strofei a III-a;
- Realizați un interviu cu tema Primăvara.

Inteligenţa intrapersonală:
- Enumerați momente din viața când trăiți stări de: veselie, amor, sperare, viață;
- Identificați pasărea cu care ați vrea să vă asociați. De ce?;
- Alegeți locul vostru în poezie;
- Desprindeți sentimentele descrise de poet (compasiune, tristețe, nostalgie).

Inteligenţa existenţială:
- Atribuiți termenului viață sintagme din text;
- Realizați un poster publicitar pornind de la îndemnul: Citiți pastelul pentru că…;
- Reflectați asupra afirmației: Cocostîrcii sunt fideli baștinei.

Matematică. Figuri și corpuri geometrice, clasa a II-a

Inteligenţa lingvistică:
- Scrieți câmpul de cuvinte pentru figurile/corpurile geometrice;
- Formați cuvinte noi din denumirile figurilor/corpurilor geometrice;
- Formulați întrebări pentru figurile/corpurile din imagine;
- Redactați legenda/povestea unei figuri/unui corp geometric.

Inteligenţa logico-matematică:
- Identificați asemănările/deosebirile pentru cerc și sferă, cub și pătrat;
- Estimați dimensiunile rechizitelor din ghiozdan. Comparați rezultatele prin măsurare;
- Precizați valoarea de adevăr a propozițiilor date.

Inteligenţa spaţial-vizuală:
- Asociați literele alfabetului cu figuri geometrice;
- Identificați obiecte din clasă/natură corespunzătoare figurilor și corpurilor geometrice;
- Modelaţi din plastilină corpuri geometrice;
- Schițați corpul omului/animalelor din forme geometrice.

Inteligenţa muzical-ritmică:
- Realizați corespondențe între instrumentele muzicale și formele geometrice;
- Interpretați Gama Do major în raport cu numărul de laturi a figurilor (triunghi- Do Re Mi și viceversa);
- Ghiciți formele geometrice după bătăile ritmice (4 bătăi – dreptunghi, pătrat).
Inteligenţa corporal-kinestezică:
- Redați prin gesturi și mimică forme geometrice;
- Colorați și decupați forme geometrice;
- Construiți machete din diverse forme geometrice.

Inteligenţa naturalistă:
- Identificați obiecte/ființe din natură de formă: triunghiulară, pătrată, dreptunghiulară, ovală, sferică etc.;
- Clasificați piesele vestimentare conform formei geometrice;
- Asociați fructele și legumele cu corpurile geometrice;
- Adunați și clasificați frunzele după forma lor.

Inteligenţa interpersonală:
- Simulați un dialog între cerc și sferă, cub și pătrat;
- Inițiați un joc de rol între figurile și corpurile geometrice;
- Personificați două figuri/corpuri geometrice. Improvizați un interviu.

Inteligenţa intrapersonală:
- Enumerați organele de simț și reprezentați-le prin forme geometrice;
- Identificați-vă printr-o formă geometrică. Argumentați alegerea;
- Elaborați un cod al bunelor maniere, redat prin simboluri (forme geometrice);

Inteligenţa existenţială:
- Asociați familia voastră cu una din formele geometrice (numărul de membri, odăi, aparate electrice…). Argumentați.;
- Imaginați-vă că ați nimerit într-o lume a formelor. Ce v-ar fascina?;
- Transpuneți corpurile geometrice în dulciuri. Care ar fi acestea?

În proiectarea demersului educaţional din perspectiva celor mai potrivite condiţii de desfăşurare, centrate pe elev se recomandă
identificarea pasiunilor/intereselor/preferinţelor acestuia.

Modele de sarcini în contextul dat:

Inteligenţa lingvistică
- Gândiţi-vă la un personaj preferat şi creaţi un dialog cu acesta;
- Prezentaţi, în 1-2 propoziţii, păţania unuia dintre personaje;
- Redactaţi un interviu/dialog (întrebări/replici) cu unul dintre autorii textului;
- Caracterizaţi în 3-4 propoziţii animalul/personajul îndrăgit.

Inteligenţa logico- matematică

- Elaboraţi propoziţii matematice adevărate şi false în baza textului;
- Compuneţi o problemă folosind vieţuitoarele din text, care să se rezolve printr-o singură operaţie;
- Aflaţi numărul de picioare ale animalelor, personaje principale, prezente în text;
- Ilustraţi, utilizând figurile geometrice, un animal din text.

Inteligenţa spaţială
- Marcaţi un plan/drum/calea spre locul destinat;.
- Desenaţi animalul care ţi-a plăcut mai mult;
- Modelaţi din plastilină animalul preferat;
- Reconstituiţi pasajul din puzzle.

Inteligenţa kinestezică
- Redaţi, prin gest şi mimică, emoţiile trăite de personaje (bucurie, tristeţe, fericire descurajare etc.);
- Imitaţi mişcările animalului/ unui personaj din textele studiate, care v-a plăcut cel mai mult;
- Folosind mişcări ale corpului, prezentaţi acţiunea din Povestea gâştelor de G. Coşbuc;
- Dramatizaţi dialogul între personajele textului Puiul isteţ.

Inteligenţa muzicală
- Potriviţi o melodie textului Căţeluşul şchiop, de E. Farago;
- Interpretaţi cântecul unor personaje din texte;
- Imitaţi sunetele caracteristice animalelor din text;
- Cântaţi poezia Gândăcelul, de E. Farago.

Inteligenţa interpersonală
- Redactaţi un mesaj elevului care a lovit căţeluşul/a strâns în pumn gândăcelul;
- Propuneţi idei de soluţionare a unor conflicte/situaţii din text.Optaţi pentru una şi ilustraţi-o printr-un joc de rol;
- Simulaţi un dialog între căţeluşul şchiop şi copilul care l-a lovit;
- Alegeţi 3-4 lucruri pe care le putem învăţa de la vieţuitoare.

Inteligenţa intrapersonală
- Imaginaţi-vă că sunteţi unul dintre personaje. Cum aţi fi procedat? Ce aţi schimba?;
- Redaţi prin simbol/desen/poezie/cântec emoţiile trăite de personaj;
- Găsiţi asemănări şi deosebiri între voi şi puişorul din textul Puiul isteţ, de Spiridon Vangheli;
- Ce rol aţi dori să jucaţi în ecranizarea unu text/fragment/dialog? Argumentaţi.

Inteligenţa naturalistă
- Descrieţi un animal prezent în text;
- Propuneţi reguli pe care oamenii trebuie să le respecte în raport cu animalele;
- Grupaţi animalele din text după anumite criterii;
- Relataţi despre modul de trai al animalelor din text.

Inteligenţa lingvistică:
- Scrieți câmpul de cuvinte pentru figurile/corpurile geometrice;
- Formați cuvinte noi din denumirile figurilor/corpurilor geometrice;
- Formulați întrebări pentru figurile/corpurile din imagine;
- Redactați legenda/povestea unei figuri/unui corp geometric.

Inteligenţa logico-matematică:
- Identificați asemănările/ deosebirile pentru cerc și sferă, cub și pătrat;
- Estimați dimensiunile rechizitelor din ghiozdan. Comparați rezultatele prin măsurare;
- Precizați valoarea de adevăr a propozițiilor date.

Inteligenţa spaţial- vizuală:

- Asociați literele alfabetului cu figuri geometrice;
- Identificați obiecte din clasă/natură corespunzătoare figurilor și corpuri geometrice;
- Modelați din plastilină corpuri geometrice;
- Schițați corpul omului/animalelor din forme geometrice.

Inteligenţa muzical-ritmică:
- Realizați corespondențe între instrumentele muzicale și formele geometrice;
- Interpretați Gama Do major în raport cu numărul de laturi a figurilor (triunghi- Do Re Mi și viceversa);
- Ghiciți formele geometrice după bătăile ritmice (4 bătăi – dreptunghi, pătrat).

Inteligenţa corporal-kinestezică:
- Redați prin gesturi și mimică forme geometrice;
- Colorați și decupați formele geometrice;
- Construiți machete din diverse forme geometrice.

Inteligenţa naturalistă:
- Identificați obiecte/ființe din natură de formă: triunghiulară, pătrată, dreptunghiulară, ovală, sferică etc.;
- Clasificați piesele vestimentare conform formei geometrice;
- Asociați fructele și legumele cu corpurile geometrice;
- Adunați și clasificați frunze după forma lor.

Inteligenţa interpersonală:
- Simulați un dialog între cerc și sferă, cub și pătrat;
- Inițiați un joc de rol între figurile și corpurile geometrice;
- Personificați două figuri/corpuri geometrice. Improvizați un interviu.

Inteligenţa intrapersonală:
- Enumerați organele de simț și reprezentați-le prin forme geometrice;
- Identificați-vă printr-o formă geometrică. Argumemtați alegerea.;
- Elaborați un cod al bunelor maniere, redat prin simboluri (forme geometrice).

Inteligenţa existenţială:
- Asociați familia voastră cu una din formele geometrice (numărul de membri, odăi, aparate electrice…). Argumentați.;
- Imaginați-vă că ați nimerit într-o lume a formelor. Ce v-ar fascina?;
- Transpuneți corpurile geometrice în dulciuri. Care ar fi acestea?
Tabelul 24. Metode interactive eficiente în funcție de stilul de învățare
Stilul de Metode, tehnici, procedee
învăţare
Auditiv • Brainstorming •
Pro/Contra • Dezbateri
• Problematizarea •
Fishboll • Răspuns rotativ
• Păstrează ultimul •
Învăţarea reciprocă • Secvenţe
cuvânt pentru mine •
Secvenţe contradictorii
• Predicţia contradictorii • Eseul
• Masa rotundă • Cubul • Interviul în trei
• Diagrama Wenn • Studiu de caz etape/de grup,
• PRES • FRISCO • Discuţia panel
• Pânza discuţiei • Pălăriile gânditoare, • Secvenţe
• Mozaic • Comerţul cu o contradictorii etc.
problemă
Vizual • Analiza SWOT • Agenda cu notiţe •Cinquain
• Clustering paralele/Jurnal dublu • Brainsketching
• Graficul T • Cubul •Analiza trăsăturilor
• Linia valorică, • Sinelg semantice
• Ghidul de învăţare • Tehnica Lotus •Explozia stelară
• Proiectul • Blazonul •Scheletul de peşte etc.
• Harta conceptuală • Turul Galeriei
• Colţurile • Revizuirea circulară
• Diagrama Wenn • Masa rotundă
• Ştiu-vreau să ştiu- • Tehnica 6-3-5
învăţ • Acvarium
Kinestezi • Mâna oarbă • Experimentul • Secvenţe contradictorii
c • Cubul • Pălăriile • Unul stă - ceilalţi circulă
• Turul gânditoare • Mişcaţi/Îngheţaţi/Formaţi
 Galeriei • Învăţarea perechi etc.
• Investigaţia dramatizată

În procesul de individualizare este important a selecta corect și formele de organizare,în dependenţă de stilul de învăţare al elevului cu
CES. Astfel, pentru elevii cu stilul de învăţare auditiv şi kinestezic se recomandă utilizarea formelor de colaborare, precum: lucrul în
pereche, lucrul în grupuri mici; iar pentru cei cu stilul de învăţare vizual a se planifica lucrul individual cu suport vizual.
Anexa 1

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

INSTITUȚIA DE ÎNVĂȚĂMÂNT

Coordonat: Aprobat:
Președintele comisiei metodice Director
____________________________ ________________________
(denumirea comisiei metodice) (nume, prenume)
____________________________ _______________________
(nume, prenume, semnătură) (semnătura)
____________________2016___ _________________2016____

Curriculum modificat
la Istoria românilor şi Istoria universală
pentru anul de studii 2015 - 2016
clasa a VIII- a
 ARGUMENT

Curriculum-ul modificat la Istorie pentru elevul clasei a-VIII-a,, A” _________ a fost realizat pornind de la necesitatea elevului
de vârsta gimnazială cu deficienţă auditivă profundă să înţeleagă lumea și evenimentele care au avut loc în viața lui, în societate și în
lume, personalități aproape lui și faptele acestora. Curriculum-ul modificat este astfel conceput, încât permite o abordare
interdisciplinară a conţinuturilor, realizându-se o clară conexiune a cunoştinţelor prezentate la istorie cu cele propuse la alte discipline
proprii ştiinţelor (geografia, limba şi literatura română, biologie).

Tematica propusă urmăreşte trezirea curiozităţii şi interesului elevului pentru cunoaşterea trecutului istoric, pornind de la cea a
familiei/ locală proprii şi naţională în vederea adaptării cât mai facile la necesităţile elevului cu cerinţe educaţionale speciale.

Învăţarea pentru elevul cu CES prezintă anumite dificultăți, deaceea, aceasta se va realiza prin activităţi repetate şi diversificate de
observare, manipulare şi experimentare cu resurse din mediul familiar de viaţă. În organizarea activităţilor de învăţare, cadrul didactic
va :
- utiliza la lectie suportul visual (fise, caietul de lucru la istorie, filmulețe, proiector, MTI, tabele, harti, imagini, obiecte din
viața cotidiană etc.);
- adapta continuturile curriculare la disciplina predată;
- cere permanent de la elev utilizarea vorbirii orale, fiind ajutat în alcătuirea răspunsului corect.
Obiectivele urmărite sunt centrate pe formarea şi exersarea capacităţilor şi se referă în principal, la:
- observarea şi înţelegerea unor evenimente care au loc în viața familiei, școlii, localității;
- înţelegerea unor activităţi umane şi a impactului acestora asupra modului de viață;
- utilizarea corectă a unor obiecte şi materiale cunoscute de către elev în viaţa cotidiană;
- încurajarea elevului în vederea asumării de responsabilităţi şi pentru cooperare.

Subcompetențe

1. Înţelegerea și utilizarea adecvată a limbajului de specialitate.

 1.1. Perceperea și utilizarea în comunicare, cu ajutorul semnelor, a termenilor– cheie: perioada Modernă, ţară, oraş, sat,
război, personalitate, linia timpului, eveniment, domnitor, rege, ţăran, cultură, arta, literatura, modă, portret, gimnaziu,
învăţământ, secol, document, monument, clădire, carte veche, hartă, obiecte-(îmbrăcăminte, portret, vas), Basarabia,
Transilvania, Ţara Românească, Rusia, America, Europa, Vasile Lupu, Matei Basarab, Dm.Cantemir, T. Vladimirescu,
Vasile Alecsandri.
1.2. Compararea evenimentelor din viața personală cu cele de la nivel local pe baza unor criterii date ( compară hramul
casei, data , cu hramul oraşului ( 14 octombrie), ziua Limbii române, ziua Drapelului, ziua Independenţei)
2. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric.
2.1. Identificarea unor date importante și plasarea lor pe axa cronologică;
2.2. Stabilirea locului unei surse istorice ( monument, clădire, cărţi vechi, hărţi, obiecte- vestimentaţie, portret, vas) în timp
și spațiu după anumite puncte de referință.
3. Cunoaşterea surselor istorice.
3.1. Înregistrarea unor date dintr-un document;
3.2. Identificarea evenimentelor și activităților unor personalități din istoria modernă; (să facă deosebire dintre persoană,
activitate, eveniment/întîmplare).
4. Manifestarea atitudinii faţă de impactul evenimentelor istorice asupra societăţii.
4.1. Aplicarea unor acțiuni de ocrotire a monumentelor istorice.
C/sp. Finalități de învățare Conținuturi Strategii/tehnologii didactice Strategii de Note
evaluare
C. I. I.1. Perceperea și  Prezentarea unor imagini care  Test simplificat
C.II utilizarea în comunicare, 1. Perioada ilustrează diverse (itemi obiectivi cu
C.III cu ajutorul semnelor, a modernă. evenimente( război, sărbătoare, alegere duală; cu
termenilor – cheie: 2. Războiul din SUA. adunare ș.a); alegere multiplă şi de
perioadă Modernă, ţară, 3. Franța în perioada  Jocuri de orientare pe o hartă; tip pereche şi itemi
oraş, sat, război, modernă.  Identificarea Țărilor Românești; semiobiectivi cu
personalitate, linia 4. Țările Române  Elaborarea unui poster cu răspuns scurt)
diverse aspecte ale or. Chișinău;
timpului, eveniment, în perioada modernă:  Fişe individuale de
 Activități în grup și individual în
domnitor, ţăran, cultură, - Moldova, evaluare
scopul creării unui poster;
arta, literatura, modă, - Transilvania,  Proiect
C.IV  Exerciții de recunoaștere pe
portret, gimnaziu, - Ţara Românească. hartă a apelor, uscatului.  Fişă de autoevaluare
învăţământ, secol, 5. Dmitrie
 Exerciții de recunoaștere a etc
document, monument, Cantemir. personalităților.  Fişe individuale de
clădire, carte veche, hartă, 6. Franța,
obiecte-(îmbrăcăminte,
portret, vas), Basarabia,
Transilvania, Ţara
Românească, Anglia,
Rusia,
America,Europa,Vasile
Lupu, Matei Basarab,
Dm.Cantemir, T.
Vladimirescu, Vasile
Alecsandri.
I.2. Compararea
evenimentelor din viața
personală cu cele de la
nivel local pe baza unor
criterii date( compară
hramul casei, data, - cu
hramul oraşului ( 14
octombrie), ziua Limbii
române, ziua Drapelului,
ziua Independenţei.
II.1. Identificarea unor
date importante și plasarea
lor pe linia timpului;
II.2. Stabilirea locului unei
surse istorice în timp și
spațiu după anumite
puncte de referință
( monument, clădire, cărţi
vechi, hărţi, obiecte -
îmbrăcăminte, portret, vas)
III.1. Înregistrarea unor
date dintr-un document( să
facă deosebire dintre
persoană, activitate,
eveniment/întîmplare);
America, Rusia.  Comunicare în scris; evaluare
7. Tudor  Exerciții de clasificare a  Test simplificat
Vladimirescu. evenimentelor, personalităților.  Fişe individuale de
8. Basarabia .  Comunicare verbală şi evaluare
9. Viaţa nonverbală, prin desene, planșe,
 Portofoliu
oamenilor în Ţările colaje a importanței unor
evenimente în viața oamenilor;  Fişe individuale de
Române. evaluare
Comunicare în scris;
10. Cultura din  Portret al
 Jocul,, Cutia timpului”, ,,
Basarabia. Succesiunea”; personalităţii( 1- 2
11. Oraşul  Repartizarea pe linia timpului a propoziții simple)
Chişinău în perioada datelor, evenimentelor;  Poster
modernă.  Excursii tematice;  Excursie
 Recunoașterea după imagini a
monumentelor istorice;
 Realizarea cărțuliei tematice
despre o personalitate istorică;
 Exerciții de completare a
propozițiilor/ gândurilor cu
cuvinte ajutătoare; de asociere a
imaginii cu cuvîntul;
 Descrierea orașului natal după
un algoritm propus;
 Exerciții de identificare pe
planșe a diverselor personalități,
evenimente, monumente istorice
din RM;
 Amenajarea spaţiului în jurul
monumentelor istorice.
IV.1. Identificarea
evenimentelor și
activităților unor
personalități din istoria
modernă( să facă
deosebire dintre persoană,
activitate,
eveniment/întîmplare);
IV.2 Aplicarea unor
acțiuni de ocrotire a
monumentelor istorice.
 Anexa 2

Exemplu de proiectare a unității de învățare

Proiectul unității de învățare nr. 8

Clasa: a VI-a
Disciplina: Limba și literatura română
Nr de ore: 14
Competențele specifice vizate: 1, 4, 10, 13
Subcompetențele: 1.1, 4.2, 10.1, 13.1
Subcompetențele*6.1, 9.1
Conținuturi curriculare:
 Literatura: Planul dezvoltat de idei al textului
 Limba română: Numeralul cardinal și ordinal. Numeralul fracționar. Ortografia numeralului.
 Comunicare: Dialogul
 Texte: H. Ch. Andersen Soldatul de plumb*Text adaptat
Metode, tehnici: lectură ghidată, pixuri în pahar, eseu, predare complementară, clustering,
Resurse: imagini, fișe, secvențe film.

Unitatea a VIII-a „A fost odată nu se termină niciodată…” 15 ore Semestrul I 95?

Lecția/ Conținuturi (teme, Activități de predare-învățare Timp Activități de
Data subteme, texte) evaluare
Lecția 1 Evocare (Implică-te!) 10 Determinarea
12.01.16 H. Ch. Andersen Ex. 1, 2, 3 pag. 99 nivelului de
Soldatul de plumb Realizarea sensului (Informează-te! Procesează!) 25 competență
Lectura textului* text adaptat/ vocabular lectorală
Lectura și Reflecție (Comunică și decide! Apreciază!) 5
observarea textului. Exprimă-ți, în 5 rânduri, starea postlectorală.
Extindere (Acționează!) 5 Eseu
Ex. 4, 5 pag. 103/* fisa de lucru
Lecția 2 H. Ch. Andersen Evocare (Implică-te!) 10
12.01.16 Soldatul de plumb Ex. 8, pag. 103
Explorarea textului. Realizarea sensului ( Informează-te! Procesează!) 25
Activitate în grup: ex. 7, 10,11, pag. 103 Verificarea în
echipe
Reflecție (Comunicăși decide! Apreciază!) 5
Pixuri în pahar: Ex. 13- 17 Răspunsuri la
Extindere (Acționează!) 5 întrebări
Ex. 18, pag. 104
Lecția 3 H. Ch. Andersen Evocare (Implică-te!) 10 Prezentări
13.01.16 Soldatul de plumb Ex. 2, pag. 40
Realizarea sensului (Informează-te! Procesează!) 20
Interpretarea textu Ex. 1, 3, pag. 40 (Act. în echipe, prezentări)
Ex. 16, la tablă; Ex. 17,19, pag. 115
Reflecție (Comunicăși decide! Apreciază!) 10
Verificarea în
Ex. 19, pag. 104 echipe
Extindere (Acționează!) 5
Ex. 16., pag. 104
Lecția 4 Planul dezvoltat de Evocare (Implică-te!) 5
13.01.16 idei al textului Ex. 20, pag. 104
Realizarea sensului (Informează-te! Procesează!) 30 Prezentări
Ex. 21, pag. 104(Act. în echipe, prezentări) orale
Reflecție (Comunicăși decide! Apreciază!) 5
Verificarea
Reviziurea planurilor dezvolate de idei
argumentării
Extindere (Acționează!) 5
în baza
Redactarea unui rezumat în baza planului.
parametrilor
dați
Lecția 5 Numeralul Evocare (Implică-te!) 10
15.01.16 cardinal. . Ex. 2,3, pag. 105 (la tablă) Comp,etarea
Realizarea sensului (Informează-te! Procesează!) clusteringului
Ex. 1, 2, 3, pag. 105. 30
Reflecție (Comunică și decide! Apreciază!) 5
Ex. 4, pag.105 Prezentări
Extindere (Acționează!) 5 orale.
Ex. 4, 5, pag.40.
Lecția 6 Numeralul ordinal. Evocare (Implică-te!) 5
15.01.16 Test de gramatică Test de
Realizarea sensului (Informează-te! Procesează!) 25 gramatică
Studiul informației din casete, pag. 106, 107/ predare complementară
Ex. 4, 5; 7,8; 9; 10; 11, pag. 106, 107. Activitate în grup Prezentări
Reflecție (Comunică și decide! Apreciază!) 10 orale
Completarea clusteringului Numeralul
Completarea
Extindere (Acționează!) 5
clustering-ului
Ex. 12, pag. 107
 Anexa 3
Exemplu de plan al lecției (clasa în care este elev cu CES, care studiază în baza CM), nivel primar
Proiect didactic
Clasa: a I-i
Disciplina: Limba și literatura română
Subiectul: Lectura interogativ-interpretativă a textului „Primăvara” de Spiridon Vangheli. Expresii plastice.
Tipul lecției: formarea/ dezvoltarea competenței de achiziționare a cunoștințelor
Subcompetențe:
 Citirea corectă și conștientă respecând norme de pronunție ;
 Utilizarea vocabularului însușit în diferite situaii de comunicare: alcătuirea propozițiilor/enunțurilor, convorbiri;
Obiective operaționale:
O1- să denumească obiecte în baza imaginilor;
O2- să deducă ideile principale desprinse din textul lecturat;
O3-să citească conștient, corect, fluent, expresiv textul;
O4- să utilizeze cuvintele noi și expresiile plastice în propriul sistem lexical;
O5-să rezolve sarcinile de lucru propuse independent sau în colaborare cu colegii;
O6 – să contureze literele pe puncte recunoscându-le în text.
Strategia didactică:
a) metode și procedee: dialogul dirijat, descoperirea, șarada, explicația, explozia stelară, lectura ștafetă, lectura pe roluri,
diamantul, triada sinonimelor;
b) forme de organizare: individuală, în grup, în perechi;
c) mijloace didactice: șarada, material ilustrativ (Zâna Primăvară, semnele primăverii) , Explozia stelară, triada sinonimelor,
Abecedarul, desene ale elevilor.
Momente Activități (învățător/elev) Activitatea Strategii Evaluarea: metode,
instrucționale elevului cu CES didactice forme, tipuri
și a CDS
Evocarea I. Captarea atenției:
a) Salutul „Bine ați venit în țara...
(Cunoștințelor)!”
b) Completarea șaradei în baza imaginilor: Numește Completarea Oral
PARĂ cuvintele șaradei
RÂNDUNICĂ cunoscute
GHIOCEL
MOARĂ Activitate frontală
BARZĂ
VIORELE Analiza
SOARE comportamentului
RAC elevului
SANIE
c) Intuirea subiectului lecției.
Realizarea Se acroșează lângă Zâna Primăvară semnele
sensului primăverii. Alege imagini ce
II. Anunțarea subiectului, obiectivelor lecției: se referă la
anotimpul
Trasarea corespondenței între sinonime: primăvara
a) Triada sinonimelor Frontal,
zise gălăgie zgomot CDS explică oral
larmă hulub guguștiuc cuvintele în baza Explicația
viscolește spuse rostise imaginilor.
porumbel spulberă troienește (la alegere)
Activitate
b) Alcătuirea propozițiilor cu termenii înscriși independentă
pe diverse culori.
Cea mai frumoasă propoziție se va scrie în caiet
și la tablă.
Aceste cuvinte le vom întâlni în textul pe care-l Conturează în Expunerea
vom studia astăzi la lecție, scris de Spiridon caiet litera C de Exercițiul Oral
Vangheli. tipar pe Evaluarea motricității
Spiridon Vangheli s-a născut în satul Grinăuți, punctișoare fine și asiduității
Bălți în anul 1932. Prozator, traducător, editor.
Abecedarul – cu Grigore Vieru.
Premii: Diploma de Onoare „Andersen”,
Premiul de Stat al Republicii Moldova, Premiul
„Ion Creangă” al Academiei Române.

III. Prezentarea optimă a conținutului: Problematizarea

Lectura-model a textului.

IV. Dirijarea învățării: Activitate

1. Citirea textului în gând. independentă Evaluarea capacității
de a lectura expresiv
2. Lectura textului pe propoziții, respectând Ascultă textul
intonația potrivită, ținând cont de semnele Lectura ștafetă
de punctuație.

3. Lectura pe roluri Explozia stelară Evaluarea deprinderii

de a formula întrebări
Formularea întrebărilor în baza textului cu și răspunsuri
solicitarea răspunsurilor.

- Cine a găsit Primăvara? (copil cu CES) Subliniază în text Evaluarea capacității

litera c copilului de a
4. Lucrul cu textul. Sarcini de realizare Discuție în baza recunoaște litera
imaginii din Activitate frontală
manual.
V. Asigurarea retenției: Răspunde la Frontal
- Care sunt păsările primăverii? întrebare cu
Reflecția ajutorul imaginii Activitate în
din manual. perechi

Numește păsările
Exercițiul 3, pagina 105. Se realizează care le cunoaște
corespondența între expresiile plastice și în baza desenelor
explicațiile acestora. elevilor
Se găsesc expresiile în text și se înlocuiesc cu
explicațiile acestora. Concluzii. Activitate frontală
Oral
Duce
V. Transferul: corespondența
între imagine și Prezentarea în baza
Completarea portretului Primăverii culorile pe care
............ochii sunt tablei succesului
le poate avea Activitate în grup
ca_____________ primăvara.
............obrăjorii ca
_______________
Primăvara ............buzele ca Evaluarea
_______________ deprinderilor de
...........mâinile ca două implicare și colaborare
___________ Diamantul
...........picioarele ca două Evaluarea capacității
_________ Participă la
copilului de a lucra cu
activitatea
o metodă/tehnică
VII. Generalizarea: propusă cu
ajutorul CDS
1. Completarea diamantului
„PRIMĂVARA” Lucrează în grup

De scris litera c
mic și C mare în
 2. Ordonarea cuvintelor în propoziție: caiet.
de primăvară O te zi an hrănește un. De memorat
3. Identificarea proverbelor despre primăvară. poezia Primăvara
de G. Vieru

Evaluarea și apecierea. Notarea.

Temă pentru acasă

Lectura textului.
Exercițiul 1, pagina 105 (oral).
 Anexa 4

Exemplu de plan al lecției (clasa în care este elev cu CES, care studiază în baza CM), nivel secundar gimnazial
Proiect didactic
Data:
Disciplina: Biologia
Clasa: VIII-a
Subiectul lecției: Organitele bimembranare ale celulei.
Timp preconizat: 45 min.
Tipul lecției : Lecție de fixare și consolidare a cunoștințelor.
Profesor:
Metode și procedee: observația, conversația, explicația, investigația
Mijloace didactice: planșă, manual, fișe de lucru, materiale suplimentare.
Forme de organizare: frontal, individual, perechi.
Scopul lecției: - enumărarea organitelor bimembranare în celula vegetală și animală, structura și funcțile lor.
- Dezvoltarea capacităţii de sinteză, sistematizare şi de reproducere logică a cunoştinţelor referitoare la organitele bimembranare.

Competențe cheie:
- Competența de învățare/ de a învăţa să învețe.
- Competența de comunicare în limba maternă.
- Competența de bază în științe (Biologie)
Competențe transversale:
- Competența de dobîndire și aplicare a cunoștințelorde bază din domeniul științei (Biologia) în rezolvarea unor situații din viața
cotidiană.
- Competența de utilizare adecvată în limba maternă/oficială a termenologiei specifie Biologia.
Competențe specifice Biologiei:
- Competența de utilizare a cunoștințelor de bază din domeniul biologiei în diverse situații de comunicare, referitoare la structuri
morfo-anatomice, procese și fenomene vitale, legități biologice și recunoașterea acestora în suparavețuirea organismului.
Subcompetențe:
1. Diferențierea componentelor celulei vegetale și animale și a funcțiilor lor.
2. Compararea structurii celulei vegetale și animale.
Obiective operaționale:
Elevul va fi capabil:
Oo1 să enumere organitele bimembranare ale celulei vegetale și animale.
Oo2 să recunoască pe planșe organitele bimembranare în celula animală și vegetală.
Oo3 să numească structura și funcțiile organitelor bimembranare în celula vegetală și animală.
Oo4 să clasifice plastidele după culoare și funcția îndeplinită în celulă.

Bibliografie:

1. M. Duca, L.dencicov-Cristea ”Biologia” Manual pentru clasa a VIII-a, Chișinău 2013

2. ”Biologie” Ghid de implimentare a curricumului gimnazial de învățământ, Chișinău 2011

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Moment O Timp Metode,

procedee
Activitatea CD și CDS Activitatea elevilor
ele lecţiei o
Organizar 1 CD CDS -îşi pregătesc cărţile şi caietele
ea clasei min - notez absenţii - Ajută elevul cu CES
- pregătesc materialul să-și pregătească
didactic necesar desfăşurării cartea și caietul
lecţiei
Anunţare 2 La începutul lecţiei realizez o
a temei şi min reactualizare a titlului lecţiei
a planului ce urmează a fi recapitulată
de şi a planului de recapitulare
recapitula sub forma unor întrebări de
re tipul:
- Ce temă aţi avut de
recapitulat pentru astăzi?
- Care sunt problemele Elevii răspund la întrebările
 principale pe care le-aţi profesorului
urmărit când aţi repetat acasă
această temă?
Recapitul 9 Adresez întrebări de tipul: Elevii răspund oral la întrebări.
area şi min - Care este definiţia celulei?
sistematiz Oo Fronta - Care sunt componentele
area 1 l principale ale celulei ? Elevii găsesc pe desen deosebirile dintre
cunoştinţ - Enumeraţi cel puţin două CDS repartizează celula vegetală și cea animală.
elvilor deosebiri existente între elevilor fișe cu
celula vegetală şi cea structura celulei
animală. vegetale și animale
Lucru - Enumeraţi organitele
în celulare comune celulei
Oo perechi vegetale şi animale.
2 - Enumeraţi organitele
celulare specifice celulei
vegetale Elevii efectuiază în caiete o schemă care
- Enumeraţi organitele reprezintă clasificarea organitelor.
celulare specifice celulei - Un elev trece la tablă și reprezintă
animale. schema.
- Enumărați părțile Scrie în caietul
componenta ale mambranei elevului cu CES
citoplasmatice. raspunsul la
- În caiete clasificați întrebarea adresată
3 organitele pe care le (CDS scrie doar ceea ce
spune elevul cu CES, în caz
min Indivi cunoașteți după numărul de că elevul nu a înțeles
dual membrane lipoproteice, întrebarea sau este prea
complicat pentru el, CDS
numți organitele. simplifică sau reformulează
condiția)
Realizare 1 Tema nouă: Elevii răspund:
a min - Pe tablă avem schema de - Structura
sensului. repartizare a organitelor. - Funcțiile
Astăzi o să vorbim doar
despre structura și funcțiile
organitelor bimembranara.
- notați tema în caiete
Organitele bimebranare. Elevii scriu tema în caiete

Elevii ascultă.
-Profesorl explică la planșă
Oo structura și funcțiile Elevii reprezintă schematic structura
3 5 nucleului, apoi reprezintă CDS reprezintă nucleului în caiete.
min schematic pe tablă și repetă schematic structura Notează funcțiile.
structura și funcțiile nuclelui nucleului în caietul
elevului cu CES Elevii ascultă.
Notează funcțiile.
- Profesorl explică la planșă (aceleș lucru se efectuiază de Elevii reprezintă schematic structura
către CDS pentru toate mitocondriilor în caiete.
structura și funcțiile organitele bimembranare)
5 Notează funcțiile.
mitocondriilor, apoi
min
reprezintă schematic pe tablă
Oo
și repetă structura și funcțiile
3
mitocondriilor .
- Profesorul reprezintă pe
tablă schema clasificării
plastodelor
Plastide
5 Elevii ascultă.
Oo min Elevii reprezintă schematic structura
Cloro- Cromo- Leuco-
4 cloroplastelor în caiete.
Cloroplaste–conferă culoarea
verde, este prezent în frunze, Notează funcțiile
tulpinile tinere sau
modificate.
 Cromoplaste – conferă
culoarea roșie, albă, albastr
etc. Prezente în petalele
florilor, fructe, legume.
Leucoplaste – prezente în
bulbi , tuberculi.
5 - Profesorul explică la planșă
min structura și funcțiile
cloroplastelor, apoi
reprezintă schematic pe tablă
Oo și repetă structura și funcțiile
3 cloroplastelor.
Evaluare 3 -Efectuați ex 2 p.12 din CDS simplifică Elavii efectuază ex.
min manual întrebarea dacă este Răspund la întrebări
nevoie.
3 (elevul cu CES efectuiază Elavii efectuază ex.
doar un exercițiu, dacă nu
min - Efectuați ex 3 p.12 din reușește) Răspund la întrebări
manual

Tema 1 Paragraful 5 p. 11. De studiat Notează tema și ex. în Notează tema și ex. în agende.
pentru min De efectuat în caiete ex. 4 agenda elevului cu
acasă Oral ex 1 p. 12 CES.
Elevii activi primesc note
Notarea 2
min
 Anexa 5

Individualizarea procesului educaţional din perspectiva managementului timpului - 45 minute

Elevi Nivele de Repartizarea timpului şi divizarea activităţilor

instruire 5 min 10 min 10 min 10 min 10 min
A CG Repetarea materiei Predarea materiei Activitate de Confirmarea Lucru individual
B CG studiate anterior; noi învățare în posedării Lucru individual
C CG interogarea temei de (lucrul frontal) perechi/grup cunoştinţelor în Lucru individual
D CA acasă A D; E grup Lucru individual
E CA (întrebări/ CD C M Lucru individual
răspunsuri: B F; CD CDS
Interogarea CD CDS CD
F CM multiprocesuală) CDS Studiul materiei Îmbunătăţirea Lucru individual
M CM noi în grupuri noilor abilităţi în Lucru individual
grup
CD CDS CD CDS CD CDS
Diferenţiere Diferite nivele de Nivelul mediu, Nivel individual Diferențierea Nivel individual;
întrebări adresate atenţie asupra de percepere şi nivelului CD CDS
elevilor cu nivel cunoştinţelor de înţelegere a conținuturilor
 diferit de instruire bază materiei noi /sarcinilor între
grupuri (multiple
inteligenţe);CDS

Centrul atenţiei Întreaga clasă Atenţie mobilă la Grupul, care Grupuri Fiecare elev
cadrului didactic reacţia diferitor lucrează la nivel
grupuri adaptat