Busuioc Andreea

Grupa 2A1
Fișă aplicativă-Drept bancar
Titlurile de credit. Clasificare
I. Rezolvați următoarele grile:
1. În ceea ce privește titlurile de credit, acestea se particularizează prin următoarele
trăsături esențiale și anume:
a. Formalism, literalitate, autonomie, caracter constitutiv
b. Literalitate, formalism
c. Formalism, autonomie, originalitate
2. În funcție de criteriul conținutului, titlurile de credit se împart în:
a. Titluri de credit reprezentative, normative
b. Titluri de credit propriu-zise, la ordin
c. Titluri de credit propriu-zise, reprezentative, de participație
3. Sunt titluri de credit perfecte, întrucât cuprind toate trăsăturile juridice ale acestor
instrumente de credit:
a. Cambia și warantul
b. Cambia și biletul de ordin
c. Cambia și conosamentul
4. Titlurile de credit reprezentative sunt:
a. Acelea care conferă titularului un drept real asupra cantității de mărfuri aflate
în depozit sau în curs de transport
b. Acelea prin care titularul dreptului patrimonial nu este nominalizat, acesta
fiind necunoscut până la momentul plății
c. Acele înscrisuri care cuprind drepturi ce pot fi exercitate numai de o persoană
determinată, adică de primul beneficiar sau de o altă persoană căreia i-au fost
transmise aceste drepturi printr-o modalitate numită gir
5. Titlurile nominative se transmit prin:
a. Aval
b. Gir sau cesiune
c. Gir sau acceptare
II. Citiți afirmația următoare și precizați valoarea de adevăr. Notați cu A în cazul în
care afirmația este adevărată sau cu F în cazul în care afirmația este falsă. Motivați
răspunsul!
Titlurile de credit pot fi negociate, adică vândute și cumpărate după scadență.

REZOLVARE: Afirmația este FALSĂ, întrucât titlurile de credit pot fi

negociate, adică vândute și cumpărate numai înainte de scadență. Ele au o valoare nominală și
o valoare de piață, care rezultă în urma negocierii. Prin vânzarea titlurilor de credit înainte de
scadență, beneficiarul intră în posesia sumei înainte de scadență, în schimbul unei taxe,
denumită taxă de scont.
 III. Rezolvați următoarea speță:

Tribunalul Specializat Cluj a dispus, prin Încheierea din data de 6 ianuarie 2014 în Dosarul
nr. 15.427/211/2013, sesizarea din oficiu a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în baza art.
519 din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, în vederea pronunţării
unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: modul de interpretare
şi aplicare a dispoziţiilor art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu
art. 1396 din Codul civil de la 1864, în situaţia în care cererea de încuviinţare a executării
silite a unui contract de credit este formulată de creditorul cesionar al creanţei.
Prin Cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 2 iulie 2013 cu nr.
15.427/211/2013, Biroul executorului judecătoresc Vinţ Adrian Cosmin, a solicitat
încuviinţarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de Contractul de credit nr.
35.501.045 din data de 21 decembrie 2007, încheiat între Societatea Comercială CETELEM
IFN - S.A., în calitate de împrumutător, şi Pop Flaviu-Ştefan, în calitate de împrumutat, în
baza cererii de executare formulate de creditoarea Societatea Comercială EOS KSI
ROMÂNIA - S.R.L. întemeiate pe contractul de cesiune de creanţă încheiat între Societatea
Comercială CETELEM IFN - S.A., în calitate de cedent, şi Societatea Comercială EOS KSI
ROMÂNIA - S.R.L., în calitate de cesionar.
Judecătoria Cluj-Napoca, prin Încheierea civilă nr. 7.625/2013 pronunţată în Camera de
Consiliu din 9 iulie 2013, în Dosarul nr. 15.427/211/2013, a respins ca neîntemeiată cererea
formulată de Biroul executorului judecătoresc Vinţ Adrian Cosmin, reţinând că cesiunea de
creanţă nu transferă titlul executoriu, ci doar creanţa atestată de conţinutul său, în limita
stabilită prin cesiune şi care constituie titlul cesionarului, astfel încât titularul cererii de
executare silită nu a făcut dovada că este îndreptăţit la realizarea dreptului pretins, nefiind
îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 662 şi 663 raportate la art. 665 alin. (5) pct. 4 din Codul
de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, unde se prevede că executarea silită are
drept scop realizarea drepturilor recunoscute prin titlul executoriu în favoarea creditorilor.
Tribunalul specializat Cluj, în cadrul soluţionării apelului, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept dedusă
judecăţii, dispunând totodată suspendarea cauzei până la pronunţarea soluţiei cu privire la
dezlegarea în drept a chestiunii sesizate, potrivit dispoziţiilor art. 520 alin. (2) din Codul de
procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010.
Ce va decide Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la această cauză?
REZOLVARE:

Înalta Curte de Casație și Justiție respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul

specializat Cluj în Dosarul nr. 15.427/211/2013 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile
pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 120 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, cu
modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 1396 din Codul civil de la 1864, în
situaţia în care cererea de încuviinţare a executării silite a unui contract de credit este
formulată de creditorul cesionar al creanţei.