Tema 1

Primus l-a chemat în judecată pe Secundus, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se

constate că reclamantul are asupra patrimoniului pârâtului un drept de creanță.
Reclamantul învederează instanței că situația de fapt care a generat litigiul este următoarea:

 după ani de prietenie cu pârâtul, a dobândit încredere în el și, atunci când Secundus i-a cerut cu
împrumut suma de 10.000 lei, acesta nu l-a refuzat;
 contractul de împrumut a fost încheiat inter partes, sub forma unui înscris sub semnătură privată
la data de 16 februarie 2015;
 ulterior, Primus și Secundus au încheiat actul în formă autentică astfel cum a dorit Primus, pentru
că în acest mod creanța sa ar fi garantată real;
 încheierea actului în formă autentică a avut loc la data de 20 martie 2015;
 în contract părțile au stipulat faptul că termenul la care se va înapoia suma de bani este 20 martie
2016, iar împrumutul nu este producător de dobânzi;
 cu acești bani Secundus și-a achiziționat un apartament, pentru care a plătit suma de 70.000 lei;
 pentru restul de 60.000 lei, Secundus s-a împrumutat de la Terțius și a constituit în favoarea
acestuia o ipotecă convențională, având ca obiect însuși imobilul achiziționat;
 pe data de 5 mai 2015, ipoteca a fost transcrisă la notariatul din raza teritorială a imobilului;
 la momentul contractării, Secundus nu avea alte bunuri mobile sau imobile de valoare, ci numai
câteva articole de îmbrăcăminte și o serie de obiecte cu valoare sentimentală;
 pe data de 27 iulie 2015, Secundus a câștigat în sistemul „Loteriei naționale” o sumă
considerabilă de bani, sumă cu care și-a mobilat apartamentul, și-a achiziționat un autoturism și
a ridicat o casă de vacanță la munte într-o zonă liniștită;
 pentru că Primus s-a încrezut în buna credință a lui Secundus, nu i-a cerut acestuia banii,
considerând că îi va da;
 ulterior, părțile s-au certat și Primus a introdus prezenta acțiune în instanță pe data de 29 martie
2019, fără a solicita mai întâi banii de la Secundus.

Secundus s-a simțit jignit față de o asemenea manifestare a lui Primus, și a declarat în instanță că
recunoaște că a împrumutat suma de bani de la reclamant, dar refuză să-i restituie. De asemenea, pârâtul
susține că întâi trebuie să onoreze creanța lui Terțius, acesta având o creanță garantată real și apoi, poate o
va onora și pe a lui Primus.
Primus susține că nu poate fi vorba de așa ceva, întrucât și creanța sa este garantată real, prin
încheierea actului în formă autentică și, în plus, actul său are o dată anterioară față de transcrierea ipotecii
lui Terțius. Prin urmare, Primus a solicitat instanței îndestularea sa din patrimoniul lui Secundus cu
întâietate, cerând astfel să fie urmărite, fie mobilele din apartament, fie automobilul, fie casa de vacanță.
Secundus s-a apărat, invocând faptul că nu pot fi urmărite aceste bunuri, pentru că ele nu existau
la momentul la care s-a contractat împrumutul.
Instanța a respins acțiunea.
După rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, Secundus a achitat împrumutul lui Primus și,
deși acesta a solicitat dobânzi, Secundus a refuzat.
 Cerințe:

1. Ce înțelegeți prin „patrimoniu”? Care sunt drepturile și obligațiile care fac parte din
patrimoniile lui Primus, Secundus și Terțius? (1 punct)

2. Ce fel de creditori sunt în speță Primus și Terțius? Argumentați (1 punct)

3. Care este raportul dintre un creditor chirografar și unul a cărui creanță este garantată
real, atunci când cei doi vin în concurs? (1 punct)
4. Enumerați și analizați caracterele juridice ale patrimoniului. (1 punct)
5. Care dintre funcțiile patrimoniului este incidentă în speță? (1 punct)
6. Este întemeiată apărarea lui Secundus referitoare la faptul că bunurile dobândite
după momentul contractării nu pot face obiectul urmăririi? (1 punct)
7. Considerați corectă soluția instanței? Argumentați(1 punct)
8. Avea dreptul Primus să solicite dobânzi? Argumentați. (1 punct)
9. Ce a făcut Secundus atunci când i-a înapoiat banii lui Primus? (1 punct)
10. Când considerați că s-a încheiat în mod valabil contractul de împrumut:

- la momentul încheierii actului sub semnătură privată;

- la momentul autentificării;
- în ambele momente. (1 punct)
Rezolvare:

1.Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică

aparţinând.

2.Primus este un creditor chirograf deoarece acesta nu dispune de o garantie reala

prin care sa le fie asigurata creanta pe care o are impotriva debitorului iar Tertius
este un creditor ipotecar deoarece constituit în favoarea acestuia o ipotecă
convențională, având ca obiect însuși imobilul achiziționat.

3.Din bunurile debitorului isi va satisface creanta mai intai creditorul care are o
garantie reala si abia apoi creditorul chirografar, daca mai exista bunuri care sa ii
satisfaca creanta.

4.PATRIMONIUL este o universalitate juridică (universitas juris).

-se înfăţişează ca o masă de drepturi şi obligaţii legate între ele sau ca o grupare a mai multor
astfel de mase având fiecare un regimjuridicdeterminat

- drepturile şi obligaţiile, fiecare în parte, sunt distincte de universalitate, astfel încât

schimbările care s-ar produce în legătură cu aceste drepturi şi obligaţii nu alterează
identitateauniversalităţii.

Orice persoană are un patrimoniu. Acest caracter priveşte atât persoanele fizice cât şi pe
cele juridice. Prin Constituţie dreptul la proprietate este recunoscut şi consacrat „în terminis”.
În ceea ce priveşte persoana juridică, existenţa patrimoniului este una dintre condiţiile
esenţiale ale înfiinţării.
Patrimoniul este unic. Unicitatea patrimoniului presupune că fiecare persoană are un
singur patrimoniu. Această unicitate însă nu exclude divizibilitatea patrimonială. De aici
rezultă o altă caracteristică şi anume:

Patrimoniul fiecărei persoane este divizibil în mai multe mase de drepturi şi obligaţii,
fiecare dintre aceste mase având un regim bine determinat. Astfel, persoanele juridice au în
patrimoniu spre exemplu mijloacele fixe, mijloace circulante sau obiecte de inventar.
Unicitatea patrimoniului persoanei fizice nu exclude divizibilitatea de patrimoniu

5.De a constitui gajul general al creditorilor chirografari

6.Nu este intemeiata deoarece Primus este creditor chirograf si atunci avea drept de
gaj general asupra bunurilor prezente si viitoare,faptul ca patrimonial se schimba intr-un
anumit interval nu afecteaza executarea obligatiilor.In momentul in care obligatiile devin
exigibile, creditorul chirografar poate urmari doar bunurile debitorului existente in
moimentul cand, creanta ajunsa la scadenta, se trece la executare.

7.Solutia instantei este corecta avand in vedere faptul ca datoria era

prescrisa ,termenul general de prescriptive fiind indeplinit din 2015 pana in 2019,
astfel nu exista motiv ca instant sa admita cererea.

8.Nu avea dreptul sa ceara dobanzi din cauza contractului pe care l-au incheiat intre
ei,dar putea sa ceara daune-interese daca introducea actiune in termenul general de 3
ani.

9.Chiar daca trecuse perioada de 3 ani in care se putea cere executare silita a
obligatiei de a da implinire prescriptiei extinctive nu este o piedica in calea
executarii voluntare a obligatiei de catre debitor, o asemenea executare fiind perfect
valida. Astfel, plata este perfect valida, prin implinirea obligatiei de a da, a
recunoscut existent obligatiei care era prescrisa.

10.Atunci cand a fost incheiata sub semnatura privata, daca s-au respectat toate
conditiile pe care un act juridic trebuie sa le indeplineasca.