Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT DE CERTIFICARE
COORDONATOR:
1
PROMOŢIA
2023
PROIECT DE CERTIFICARE
COORDONATOR:
2
PROMOŢIA
2023
CUPRINS
ARGUMENT....................................................................................................................
CAPITOLUL I..............................................................................................................................
I.1. Noţiuni de
anatomie............................................................................................................................
I.2. Noţiuni de
fiziologie.........................................................................................................................
CAPITOLUL II...........................................................................................................................
II.2. ITU
necomplicate............................................................................................................................
II.3. ITU
complicate...............................................................................................................................
3
II.4. ITU
recurente ..................................................................................................................................
II.5. Forme
clinice...................................................................................................................................
II.5.2.Clasificare...........................................................................................................................
......
II.5.3.Manifestări
clinice...................................................................................................................
II.5.4. Date
biologice ........................................................................................................................
II.5.5.Explorări
complementare ..........................................................................................................
II.5.6. Diagnosticul
diferenţial ............................................................................................................
II.5.7.
Tratament .................................................................................................................................
II.5.8.Complicaţii..........................................................................................................................
.....
II.6. Cistita
acută .....................................................................................................................................
4
II.6.1. Date
biologice ............................................................................................................................
II.6.2.
Tratament .................................................................................................................................
II.6.3. Controlul
bacteriologic...........................................................................................................
II.7. ITU în
sarcină..................................................................................................................................
CONCLUZII ...............................................................................................................................
BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................
5
MOTTO
6
MOTIVAȚIE
Se evaluează ca cca, 10-20% dintre femei au cel puțin o infecție a tractului urinar în
cursul vieții, 6% vor avea una sau mai multe infecții ale tractului urinar într-un an, 2-
3% dintre pacienții admiși într-un spital vor dezvolta o infecție a tractului urinar în
cursul spitalizării.
7
ARGUMENT
Președintele Societății Române de Nefrologie Dr. Adalbert Schiller prin motto-ul Zilei
Mondiale a Rinichiului din 2011 este „Salvați rinichiul, salvați inima!”. Sublinierea
bolilor renale ca factor de risc pentru bolile cardiovasculare. Cel mai important lucru
pentru sănătatea urinară este prevenirea prin optimizarea stilului de viață și
identificarea persoanelor cu risc ridicat. Pentru o viață sănătoasă, ar trebui să facem
exerciții fizice zilnic și să ne lăsăm de fumat, să ne controlăm greutatea corporală, să
avem o viață echilibrată, cu un consum moderat de alcool.
8
Am ales acest subiect pentru că cred că rinichii sunt foarte importanți, ei reglează
echilibrul fluidelor din organism (împreună cu intestinul gros), filtrează sângele și
participă de asemenea, la eliminarea toxinelor din organism prin urină.
Din păcate, oamenii nu sunt conștienți de acest lucru și suntem uimiți să vedem
articole în ziare și mass-media despre donarea de rinichi pentru a scăpa de sărăcie. Cei
care fac asta își dau sănătatea pentru o mână de bani care nu duce la soluționare a
problemelor lor sau îmbogățirea lor. Dimpotrivă, problemele lor se înmulțesc și devin
din ce în ce mai nefericiți.
9
CAPITOLUL I
10
Glomerulul este primul element al nefronului care este alcătuit dintr-un ghem de
capilare care rezultă din ramificațiile unei arteriole aferente, provenită din artera
renală. Capilarele se unesc și formează, o arteriolă eferentă, care se capilarizează din
nou în jurul primei porțiuni a tubului urinifer.
Tubul urinifer este al doilea element al nefronului care se prezintă, sub forma unui
canal lung de 50 mm, format din următoarele segmente: capsula Bowman, tubul
contort proximal, ansa Henle, tubul contort distal și tubii colectori. Capsula Bowman
are forma unei cupe care înconjoară glomerulul și este alcătuit din doua foițe.
Uretra este canalul excretor al vezicii urinare, iar la femei calea este foarte scurtă spre
deosebire de bărbați, a căror cale este lungă și traversează prostata, de unde
11
posibilitatea compresiunii uretrale de către adenom, de prostata, cu răsunet asupra
întregul arbore urinar.
12
I.2. Noţiuni de fiziologie
Rinichii sunt organe de importanță vitală și au numeroase funcții, dintre care funcția
principală constă în formarea urinei. Prin aceasta se asigură epurarea organismului de
substanțe toxice. Formarea urinei se datorează unui mecanism complex de filtrare la
nivelul glomerulelor și de reabsorbiție și secreție la nivelul tubilor, prin filtrarea
glomerulară se formează urina primitivă (150 1 urină primitivă/24 ore, din filtrarea a
1500 1 plasmă). Urina primitivă are compoziția plasmei, dar fără proteine, lipide și
elemente figurate. Conține deci apă, glucoză, uree, acid uric și toți electroliții din
sânge.
În faza următoare, la nivelul tubilor care reabsorb cea mai mare parte a filtratului
glomerular, se formează urina definitivă. Totuși la acest nivel se face o selectare: tubii
reabsorb total sau în mare cantitatea de substanțe utile și în cantitate mică, pe cele
toxice. Substanțele utile sunt substanțe cu prag, care sunt eliminate prin urină numai
când concentrația lor sanguină a depășit limitele fiziologice (apă, glucoză, NaCl,
bicarbonați).
Deci, procesul de formare a urinei cuprinde o fază glomerulară, în care prin filtrare se
formează urina inițială și o fază tubulară, în care prin reabsorbție și secreție se
formează urina definitivă. Caracterul de urină definitivă este dobândit de tubii distali
prin procesul de concentrare, sub influența hormonului retrohipofizar. După cantitatea
de apă pe care o are la dispoziție, rinichiul elimină unele substanțe într-o cantitate mai
mare sau mai mică de apă, rezultând o urină cu densitate variabilă.
13
Micțiunea este un act conștient, de deschidere și închidere a sfincterului vezical
putând fi comandate voluntar. Rinichiul are și rol predominant în menținerea
echilibrului acido-bazic, prin eliminarea de acizi și curățarea bazelor, menținând pH-
ul la cca. 7,35. Rinichii mai asigură constanța presiunii osmotice a plasmei eliminând
sau reținând, după caz, apa și diferiți electroliți.
14
CAPITOLUL II
ITU se defineşte prin prezenţa bacteriilor la acest nivel, însoţită de un repaus din
partea gazdei. Tractul urinar, cu excepţia uretrei anterioară, nu conţine germeni.
Infecţia poate atinge uretra, vezica urinară, ureterele, bazinetul, papilele, calicele şi
interstiţiul renal, dar şi structurile adiacente (fascia perineală, prostata, epididimul).
Germenii cei mai frecvent implicaţi sunt bacteriile, mai rar virusuri, levuri, ciuperci.
15
Incidență: ITU sunt cele mai frecvente infecții întâlnite în practica medicală,
predominând la femei în perioada fertilă.
Apare la pacienții fără anomalii fiziologice sau anatomice ale tractului urinar (tract
urinar normal), cu funcție renală normală, în absența manevrelor instrumentale sau a
Incidența este mai mare în decada a 2-a și a 3-a de viață și sunt mai rare la bărbați.
Germenele cel mai frecvent este Escherichia coli (70-95 %), alți germeni:
Staphylococcus Saprophyticus (25 %,) Proteus Mirabilis, Klebsiella, Enterobacter și
cuprinde: cistita, pielonefrita și bacteria asimptomatică.
16
II.3. ITU complicat
Apare mai des în perioadele extreme ale vieții (nou-născuți sau copii cu anomalii
anatomice ale tractului urinar, vârstnici peste 60 de ani, în special bărbați cu patologie
obstructivă prostatică și instrumentări urologice).
Germenele cel mai frecvent implicat este Escherichia Coli; alţi germeni sunt:
Klebsiella pneumoniae, Euterobacter, Proteus mirabilis, Pseudomonas aeroginosa,
Serratia, Stafilococul auriu.
17
.
Bacteriuria asimptomatică
Cistită
Uretrită
Prostata acută și cronică
2. ITU înalta se manifesta mai frecvent sub forma de pielonefrita acuta( PNA)
sau de pielonefrita cronica (PNC). Rareori ITU are la baza un abces renal sau un
abces perirenal.
Pielonefrita acută
Pielonefrita cronică
Abcese nefretice și perinefretice
Etiopatogenie
18
Sursa de infecție este flora fecală. La femei, germenii patogeni din intestinul gros se
colonizează vestibulul vaginal, pătrunde în uretră, iar infecția se răspândește pe cale
ascendentă.
Ascendentă
Calea ascendentă este cea mai frecventă, iar sursa de infecție este tractul digesti,
germenele implicat este Escherichia coli (95 0/0 ITU). Etapele transmiterii sunt:prin
colonizarea uretrei, pătrunderea și multiplicarea germenilor în vezică și depășirea
mecanismelor locale de apărare, reflux vezico-ureteral și intrarenal propagarea
infecției la ureterul, bazinet, interstițiul renal.
La femei ITU este favorizată de uretra scurtă, de actul sexual prin efectul mecanic de
introducere a germenilor în vezică, de utilizarea contraceptivelor spermicide locale
care alterează mediul vaginal.
La bărbaţi ITU este mai rară datorită uretrei mai lungi, colonizării mai reduse a
regiunii periuretrale – mediu local mai uscat - şi a prezenţei substanţelor bactericide în
secreţia prostatică.
Hematogenă
Calea hematogenă este mai puțin frecventă, rezervorul de infecţie fiind un focar
O.R.L., dentar, cutanat, prostatic, etc, iar germenii implicaţi fiind Stafilococul auriu,
Salmonela, Pseudomonas aeruginosa, Candida. Parenchimul renal este mai întâi
colonizat cu germeni, ulterior producându-se o infecție urinară secundară.
19
adezinelor situate pe vârfurile piliilor sau fimbriile ce ies pe suprafața
bacteriană. Tulpinile cu pili “P” se alătură la suprafața mucoasei gazdei, se
abate de la legarea de către polimorfonucleare neurotrofile, și prezintă cele
mai importante caractere de adeziune și virulență. Realizează pielonefrita și
asociat favorizează apariția bacteriemiei. Tulpinile bacteriene prezintă și alte
componente uropatogene hemolizine ce induc formarea de pori în membranele
celulare, aerobactina-proteina permite captarea fierului din mediul necesar
bateriei, rezistența la acțiunea bactericidă a plasmei. Hemolizina ajuta
inflamația cu efect citolitic pe celula renală prin hemoliză se eliberează Fe care
este captat d aerobactina care favorizează creșterea bacteriană. Este cel mai
frecvent întâlnit în ITU, fiind evidențiat la 75 % din bolnavii cu ITU din
mediul spitalicesc și în ambulatoriu. Cele mai frecvente serotipuri întâlnite:
0,1,2,4, 7,50,75.
Proteus mirabilis – au fimbrii manozo – rezistente: secretă urează, hemolizina
cu efect toxic pentru celulele tubului contort proximal. Se observa de obicei în
ITU secundar.
Klebsiella – are fimbrii manozo – sensibile, secretă aerobactină rezistentă la
serul uman. Se întalneşte atat în ITU complicate cât şi în cele necomplicate.
E.fecalis – aderă la uroteliu, trece în sânge, se multiplică, aderă la endocard (se
complică cu endocardita).
Staphylococcus saprophyticus– aderă la uroteliu prin intermediul unui rezidu
lactozaminic. Aceştia sunt incriminaţi tot mai frecvent în producerea ITU.
Neisseria gonorrheae este observată în ITU joase.
20
Valvele vezico-ureterale
Mecanismele imune umorale şi celulare
21
II.5. Forme clinice
II.5.1. Pielonefrita acută (PNA)
II.5.2. Clasificare
22
II.5.4. Date biologice
Date anatomo-patologice
II.5.5.Explorări complementare
Ecografia (uneori computertomografia renală) este absolut necesară pentru excluderea unei
anomalii urologice).
septicemia;
amigdalită acută;
pneumonie bazală;
meningită etc
apendicita;
sarcina ectopică;
23
ruptura de chist ovarian;
boala inflamatorie pelvină;
Diverticulita.
II.5.7. Tratament
Măsuri generale:
Începe imediat după recoltarea uroculturii (+/- Hemoculturi). Mai întâi empiric, mai târziu se
adaptează după antibiogramă. Antibioticele cu spectru larg sunt utilizate în doză bactericidă
cu o concentrare mare în urină și cu o difuziune tisulară bună (în special medulară) care se
administrează parenteral sau per os în formele cu toleranță digestivă.
În formele severe terapia se face în spital, pe cale parenterală şi se preferă asocierea a două
antibiotice: ampicilina / betalactamine cu chinolone sau aminipeniciline cu aminoglicozide:
24
ciprofloxacin 200–400 mg/12 ore;
ofloxacin 200–400 mg/12 ore;
ampicilina 1g/6 ore;
ceftriaxone 1g/12 ore;
cefazolin 1g/8 ore;
cephradine 1g/8 ore;
gentamicina 1mg/kg corp/8 ore (dar este nefro şi ototoxică);
tobramicina 1mg/kg corp/8 ore (risc mai mic de nefrotoxicitate);
netilmicina 2mg/kg corp/12 ore (risc mai mic de nefrotoxicitate);
amikacina 7,5 mg/kg/12 ore;
imipenem – cilasten 250 – 500 mg/8 ore;
aztreonam 1g/24 ore.
După cedarea febrei tratamentul parenteral este continuat cu tratamentul per os, durata
tratamentului fiind de 14 zile în infecţiile necomplicate şi de 2-6 săptămâni în cele
complicate.
Controlul bacteriologic
Controlați uroculturile la 7, 14, 30 de zile după sterilizarea urinei, apoi lunar, timp de 6 luni.
Uroculturile Negativ permit confirmarea vindecării. După aici pe zile de tratament corect nu
avem rezultate bune trebuie investigați eventualii factori favorizanți.
Evoluţie
PNA necomplicată are o evoluţie favorabilă, răspunde la tratamentul corect efectuat în peste
90% din cazuri.
II.5.8. Complicaţii
25
Necroza papilară (colică renală, hematurie, bacteriurie, eliminare de sfaceluri în
urină);
Septicemie;
Insuficienţa renală acută.
Polakiurie;
Disurie;
usturimi micţionale; 30
micţiuni imperioase;
tenesme vezicale;
dureri suprapubiene;
urini tulburi (piurie), uneori rău mirositoare;
urini hipercrome (hematurie iniţială sau terminală).
26
bandeleta urinară poate fi utilă pentru un diagnostic rapid:
determinarea esterazei leucocitare are o sensibilitate şi specificitate bună pentru
prezicerea unei leucociturii sau a unei bacteriurii semnificative (mai puţin
sensibilă decât examenul microscopic); 31
determinarea nitriţiilor (are o sensibilitate şi specificitate pentru detectarea
prezenţei enterobacteriilor ce convertesc nitraţii la nitriţi, dacă acestea se găsesc în
concentraţie de ≥ 105 /ml).
vaginite;
uretrite - boli cu transmitere sexuală (Chlamydia trachomatis, Neisseria gonoree,
infecţia cu virus herpes simplu );
prostatite;
sindromul uretral (sindrom cistitic în absenţa unei bacteriurii semnificative poate fi
determinat de Chlamydia trachomatis);
pielonefrita acută.
II.6.2. Tratament
27
la femeile cu infecţii recidivante după actul sexual – aceleaşi recomandări
după contactul sexual ;
la femeile în postmenopauză cu cistite : estrogeni intravaginal.
Obiective:
suprimarea simptomatologiei;
vindecarea completă a infecţiei, fără a selecţiona germeni mutanţi rezistenţi şi fără
accidente terapeutice;
prevenire sau tratarea complicatiilor;
cost terapeutic acceptabil.
Mijloace nespecifice:
Scheme de administrare:
28
schema de 7 - 10 zile nu oferă beneficii suplimentare.
Infecția primară a tractului urinar contractate în afara mediului spitalicesc: controlul se face
prin sumarul de urina sau cu bandeleta urinară. Nu este necesară efectuarea uroculturii. În
infecțiile nozocomiale şi în infecțiile recidivante se face urocultura înaintea începerii
tratamentului, se adaptează ulterior tratamentul în funcție de antibiogramă, iar controlul
sterilizării urinei se efectuează prin urocultură după terminarea tratamentului.
Infecțiile recurente
Infecțiile recurente (3 sau mai multe episoade simptomatice de ITU pe an) pot să apară în
condițiile persistenței focarului de infecție în organism cu același germene (insuficient tratat)
sau în condițiile reinfecției exogene, și în absența unei anomalii anatomice sau urologice.
Particularități
Infecțiile care reapar după o cură de tratament de 3 zile trebuie tratată 7 - 10 zile cu unul din
medicamentele amintite.
Incidență: Este cea mai frecventă patologie în sarcină (3 – 10% din femeile gravide).
Factori mecanici
29
Odată cu dezvoltarea sarcinii, uterul gravidei exercită o compresie asupra vezicii şi a
ureterelor, mai importantă pe partea dreaptă, iar împingerea vezicii spre abdomen de către
uterul gravidei poate explica golirea incompletă în timpul micțiunii sau refluxul vezico-
ureteral, care este mai semnificativ în trimestru trei de sarcină.
Factori fizico-chimici
Urina gravidei are o concentrație crescută de de acizi aminaţi şi zaharuri, este alcalină,
favorizând dezvoltarea germenilor. Factori nespecifici. Activitatea sexuală, igiena deficitară,
anomalii de tract urinar, etc.
Forme clinice
Cistita este mai frecventă în trimestrul II de sarcină, necesită tratament, răspunde destul de
bine la tratament, iar vindecarea acesteia va fi monitorizată prin urocultură la 1 săptămână de
la sfârșitul tratamentului, și apoi în fiecare lună.
Pielonefrita acută apare în principal în lunile a 5-a şi a 9-a, putând îmbrăca un tablou clinic
tipic sau atipic. Ele trebuie tratate energic. Riscul este mare de septicemie, de cronicizare a
procesului infecțios, de coagularea intravasculară diseminată. Lipsa de răspuns la tratament
sugerează antibioterapie inadecvată, existența unui obstacol pe calea urinară, o complicație de
tipul abcesului renal. În caz de obstrucție urinară cu hidronefroză se asociază dezobstrucţia
prin montarea unei sonde JJ ureterală. În unele cazuri este necesară întreruperea sarcinii.
30
Tratamentul infecțiilor urinare la gravide se face energic deoarece ele comportă un dublu
risc: pentru mamă risc de septicemie, coagulare intravasculară diseminată, ruptură prematură
de membrane, pielonefrită cronică, insuficiență renală cronică, iar pentru făt hipotrofie fetală,
moarte în uter, moarte neonatală, infecție neonatală, naștere prematură.
Cap.III.
31
DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE ACŢIUNI MOTIVAREA
NURSING ACŢIUNILOR
1 2 3 4
32
III.3. Dosar de îngrijire
SPITALUL: MEDIC:
SECŢIA:
DOSAR DE ÎNGRIJIRE
DATE DE IDENTITATE
NUMELE: PRENUMELE:
VARSTA: SEXUL: DOMICILIUL – LOC:
STRADA: NR: BL
SC: ET: AP: JUDEŢUL:
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:
CONDIŢII DE LOCUIT:
33
NUME: PRENUME:
ADRESA: TEL:
NUME: PRENUME:
ADRESA: TEL:
ANTECEDENTE
HEREDO - COLATERALE: mama: tata:
– FIZIOLOGICE:
– PATOLOGICE:
34
EXAMINĂRI:
REGIMUL:
OBSERVAREA INIŢIALĂ:
SITUAŢIA LA INTERNARE: Î: G: TA: P:
T: R: VĂZ: AUZ:
NEVOI FUNDAMENTALE
1) A RESPIRA:
2) A MÂNCA, A BEA:
3) A ELIMINA:
4) A TE MIŞCA:
5) A DORMI, A TE ODIHNI:
6) A TE ÎMBRĂCA, A TE DEZBRĂCA:
35
9) A EVITA PERICOLELE:
10) A COMUNICA:
11) A TE RECREEA:
12) A FI UTIL:
13) A ÎNVĂŢA:
ALERGICĂ LA:
ASPECTE PSIHOLOGICE
STAREA DE CONŞTIENŢĂ:
COMPORTAMENT:
36
ASPECTE SOCIOLOGICE
PARTICULARITĂŢI:
PROBLEME SOCIALE:
INTERPRETAREA DATELOR
NEVOI NESATISFACUTE: DIAGNOSTICE DE NURSING INIŢIALE:
POSIBILITĂŢI DE EVOLUŢIE
VINDECARE:
STABILIZARE, AMELIORARE:
AGRAVARE:
DECES:
37
COMPORTAMENT AŞTEPTAT, ÎN CE INTERVAL
OBIECTIVUL GLOBAL
38
NUME: SECŢIA:
PRENUME: DIAGNOSTIC:
ALIMENTE PERMISE:
ALIMENTE INTERZISE:
PREFERINŢE ALIMENTARE:
ALIMENTAŢIA
DATA: ORA: REGIMUL ALIMENTAR: OBNSERVAŢII:
39
NUME: SECŢIA:
PRENUME: DIAGNOSTIC:
TRATAMENT
DATA ORA PRESCRIPŢII MEDIC SEMNĂTURA
40
NUME: F. SECŢIA: Chirurgie generală
PRENUME: V. DIAGNOSTIC: Colecistită cronică
litiazică
TRATAMENT
DATA ORA PRESCRIPŢII MEDIC SEMNĂTURA
NUME: SECŢIA:
PRENUME: DIAGNOSTIC:
EXAMENE BIOLOGICE
41
NUME: SECŢIA:
PRENUME: DIAGNOSTIC:
EXAMENE PARACLINICE
42
NUME: SECŢIA:
PRENUME: DIAGNOSTIC:
PARAMETRII FIZIOLOGICI
43
OBSERVAŢII/EVOLUŢIE
44
OBSERVAŢII/EVOLUŢIE
45
OBSERVAŢII/EVOLUŢIE
DATA ORA OBSERVAŢII ŞI INTERVENŢII
SPITAL: PACIENTA:
SECŢIA: DIAGNOSTIC:
46
PLAN DE NURSING
DATA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE DA DIAGNOSTI OBIECT
NURSING TA C DE IVE
NURSING
SPITAL: PACIENTA:
SECŢIA: DIAGNOSTIC:
PLAN DE NURSING
DA DIAGNOSTIC DE ACŢIUNI EVALUARE
TA NURSING
47
CONCLUZII GENERALE
48
RECOMANDĂRI LA EXTERNARE
EXPLICAREA ACESTORA
OBSERVAŢII LA EXTERNARE
49
II.4. Fişă tehnică
DENUMIREA TEHNICII:
SCOP:
LOCUL DE S ELECŢIE:
MATERIALE NECESARE:
Bibliografie
50