Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Licenta Finala
Licenta Finala
PROIECT DE CERTIFICARE
COORDONATOR:
PROMOŢIA
2023
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE
PROIECT DE CERTIFICARE
COORDONATOR:
PROMOŢIA
2023
CUPRINS
MOTTO................................................................................................1
MOTIVAȚIE........................................................................................2
ARGUMENT........................................................................................3
CAPITOLUL I......................................................................................5
ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI RENAL.................5
I.1. Noțiuni de anatomie..................................................................5
2. Noţiuni de fiziologie...................................................................7
CAPITOLUL II....................................................................................9
NOŢIUNI GENERALE DESPRE INFECŢIA URINARĂ..............9
II.1. Infecțiile tractului urinar (ITU)...............................................9
II.2. ITU necomplicate..................................................................11
II.3. ITU complicat........................................................................11
II.4. ITU recurente........................................................................12
II.5. Forme clinice.........................................................................16
II.6. Cistita acută..........................................................................20
II.7. ITU în sarcină.......................................................................25
CAPITOLUL III.................................................................................27
1.ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA
PACIENTULUI CU INFECȚIE URINARĂ..................................27
CAPITOLUL III.................................................................................31
DOSAR DE ÎNGRIJIRE.................................................................31
II.4. Fişă tehnică.............................................................................42
Bibliografie........................................................................................46
MOTTO
Hippocrate
1
MOTIVAȚIE
Se evaluează ca cca, 10-20% dintre femei au cel puțin o infecție a tractului urinar
în cursul vieții, 6% vor avea una sau mai multe infecții ale tractului urinar într-un
an, 2-3% dintre pacienții admiși într-un spital vor dezvolta o infecție a tractului
urinar în cursul spitalizării.
2
ARGUMENT
3
Am ales acest subiect pentru că cred că rinichii sunt foarte importanți, ei reglează
echilibrul fluidelor din organism (împreună cu intestinul gros), filtrează sângele și
participă de asemenea, la eliminarea toxinelor din organism prin urină.
Din păcate, oamenii nu sunt conștienți de acest lucru și suntem uimiți să vedem
articole în ziare și mass-media despre donarea de rinichi pentru a scăpa de
sărăcie. Cei care fac asta își dau sănătatea pentru o mână de bani care nu duce la
soluționare a problemelor lor sau îmbogățirea lor. Dimpotrivă, problemele lor se
înmulțesc și devin din ce în ce mai nefericiți.
4
CAPITOLUL I
Aparatul urogenital este format din aparatul urinar și genital. Cea mai mare parte
a produșilor de excreție se elimină, printr-un ansamblu de organe care alcătuiesc
aparatul excretor.
Aparatul urinar este format din cei doi rinichi și de căile evacuatoare ale urnii:
calice, bazinete, uretere, vezica urinară și uretră.
Rinichii sunt organele secretoare ale urinei care au formă de boabe de fasole și
sunt situați de o parte și de alta a coloanei lombare. Fiecare rinichi este înconjurat
de un strat celulo-adipos și de un înveliș, o capsulă fibroasă inextensibilă care este
situată în loja renală.
5
Glomerulul este primul element al nefronului care este alcătuit dintr-un ghem de
capilare care rezultă din ramificațiile unei arteriole aferente, provenită din artera
renală. Capilarele se unesc și formează, o arteriolă eferentă, care se capilarizează
din nou în jurul primei porțiuni a tubului urinifer.
Tubul urinifer este al doilea element al nefronului care se prezintă, sub forma
unui canal lung de 50 mm, format din următoarele segmente: capsula Bowman,
tubul contort proximal, ansa Henle, tubul contort distal și tubii colectori. Capsula
Bowman are forma unei cupe care înconjoară glomerulul și este alcătuit din doua
foițe.
6
compresiunii acestora de către fibroame, chisturi ovariene sau cancere recto-
sigmoidiene.
Uretra este canalul excretor al vezicii urinare, iar la femei calea este foarte scurtă
spre deosebire de bărbați, a căror cale este lungă și traversează prostata, de unde
posibilitatea compresiunii uretrale de către adenom, de prostata, cu răsunet asupra
întregul arbore urinar.
2. Noţiuni de fiziologie
În faza următoare, la nivelul tubilor care reabsorb cea mai mare parte a filtratului
glomerular, se formează urina definitivă. Totuși la acest nivel se face o selectare:
tubii reabsorb total sau în mare cantitatea de substanțe utile și în cantitate mică,
pe cele toxice. Substanțele utile sunt substanțe cu prag, care sunt eliminate prin
urină numai când concentrația lor sanguină a depășit limitele fiziologice (apă,
glucoză, NaCl, bicarbonați).
7
secretorii, putând elimina și chiar secretă unele substanțe, ca amoniacul, cu rol
foarte important în echilibrul acido-bazic.
8
CAPITOLUL II
NOŢIUNI GENERALE DESPRE INFECŢIA URINARĂ
ITU se defineşte prin prezenţa bacteriilor la acest nivel, însoţită de un repaus din
partea gazdei. Tractul urinar, cu excepţia uretrei anterioară, nu conţine germeni.
Infecţia poate atinge uretra, vezica urinară, ureterele, bazinetul, papilele, calicele
şi interstiţiul renal, dar şi structurile adiacente (fascia perineală, prostata,
epididimul). Germenii cei mai frecvent implicaţi sunt bacteriile, mai rar virusuri,
levuri, ciuperci.
9
Bacteriuria joasă /(sub 105 UFC/ml) semnifică contaminarea urinii, dar se
interpretează ca ITU în condiţiile asocierii bacteriuriei 102 – 105UFC/ml cu
piurie şi simptome clinice sugestive, a bacteriuriei peste 103UFC/ml la un bărbat
simptomatic, sau a identificării Staphilococcus Saprophiticus.
Incidență: ITU sunt cele mai frecvente infecții întâlnite în practica medicală,
predominând la femei în perioada fertilă.
Apare la pacienții fără anomalii fiziologice sau anatomice ale tractului urinar
(tract urinar normal), cu funcție renală normală, în absența manevrelor
instrumentale sau a intervențiilor chirurgicale urologice recente.
Incidența este mai mare în decada a 2-a și a 3-a de viață și sunt mai rare la
bărbați. Germenele cel mai frecvent este Escherichia coli (70-95 %), alți germeni:
Staphylococcus Saprophyticus (25 %,) Proteus Mirabilis, Klebsiella, Enterobacter
și cuprinde: cistita, pielonefrita și bacteria asimptomatică.
10
Apare mai des în perioadele extreme ale vieții (nou-născuți sau copii cu anomalii
anatomice ale tractului urinar, vârstnici peste 60 de ani, în special bărbați cu
patologie obstructivă prostatică și instrumentări urologice).
Germenele cel mai frecvent implicat este Escherichia Coli; alţi germeni sunt:
Klebsiella pneumoniae, Euterobacter, Proteus mirabilis, Pseudomonas
aeroginosa, Serratia, Stafilococul auriu.
Bacteriuria asimptomatică
Cistită
Uretrită
Prostata acută și cronică
11
2. ITU înalta se manifesta mai frecvent sub forma de pielonefrita
acuta( PNA) sau de pielonefrita cronica (PNC). Rareori ITU are la baza un
abces renal sau un abces perirenal.
Pielonefrita acută
Pielonefrita cronică
Abcese nefretice și perinefretice
Etiopatogenie
Sursa de infecție este flora fecală. La femei, germenii patogeni din intestinul gros
se colonizează vestibulul vaginal, pătrunde în uretră, iar infecția se răspândește pe
cale ascendentă.
Ascendentă
Calea ascendentă este cea mai frecventă, iar sursa de infecție este tractul digesti,
germenele implicat este Escherichia coli (95 0/0 ITU). Etapele transmiterii
sunt:prin colonizarea uretrei, pătrunderea și multiplicarea germenilor în vezică și
depășirea mecanismelor locale de apărare, reflux vezico-ureteral și intrarenal
propagarea infecției la ureterul, bazinet, interstițiul renal.
La femei ITU este favorizată de uretra scurtă, de actul sexual prin efectul mecanic
de introducere a germenilor în vezică, de utilizarea contraceptivelor spermicide
locale care alterează mediul vaginal.
La bărbaţi ITU este mai rară datorită uretrei mai lungi, colonizării mai reduse a
regiunii periuretrale – mediu local mai uscat - şi a prezenţei substanţelor
bactericide în secreţia prostatică.
Hematogenă
12
Calea hematogenă este mai puțin frecventă, rezervorul de infecţie fiind un focar
O.R.L., dentar, cutanat, prostatic, etc, iar germenii implicaţi fiind Stafilococul
auriu, Salmonela, Pseudomonas aeruginosa, Candida. Parenchimul renal este mai
întâi colonizat cu germeni, ulterior producându-se o infecție urinară secundară.
13
E.fecalis – aderă la uroteliu, trece în sânge, se multiplică, aderă la endocard (se
complică cu endocardita).
Staphylococcus saprophyticus– aderă la uroteliu prin intermediul unui rezidu
lactozaminic. Aceştia sunt incriminaţi tot mai frecvent în producerea ITU.
Neisseria gonorrheae este observată în ITU joase.
14
reducerea ingestiei de lichide;
micţiuni rare;
prostatita cronică;
homosexualitatea.
II.5.2. Clasificare
15
sindromul infecţios (febră, frisoane, transpiraţii, cefalee, greaţă, vărsături,
stare de rău);
semne de afectare a tractului urinar superior: dureri lombare (uni sau
bilaterale), uneori colicative; 24
sindrom cistitic.
Date anatomo-patologice
II.5.5.Explorări complementare
16
Diagnosticul pozitiv se face pe baza datelor clinice, biologice şi a explorărilor
complementare.
septicemia;
amigdalită acută;
pneumonie bazală;
meningită etc
apendicita;
sarcina ectopică;
ruptura de chist ovarian;
boala inflamatorie pelvină;
Diverticulita.
II.5.7. Tratament
Măsuri generale:
17
Repaos la pat – în perioada febrilă;
Căldură locală în regiunea lombară;
Hidratare corectă (>2000 ml/24 ore); 27
Reglarea tranzitului intestinal;
Alcalinizarea urinilor (bicarbonat de sodiu p.o) ce favorizează activitatea
antibioticelor de tip aminoglicozide sau macrolide.
Începe imediat după recoltarea uroculturii (+/- Hemoculturi). Mai întâi empiric,
mai târziu se adaptează după antibiogramă. Antibioticele cu spectru larg sunt
utilizate în doză bactericidă cu o concentrare mare în urină și cu o difuziune
tisulară bună (în special medulară) care se administrează parenteral sau per os în
formele cu toleranță digestivă.
18
cefazolin 1g/8 ore;
cephradine 1g/8 ore;
gentamicina 1mg/kg corp/8 ore (dar este nefro şi ototoxică);
tobramicina 1mg/kg corp/8 ore (risc mai mic de nefrotoxicitate);
netilmicina 2mg/kg corp/12 ore (risc mai mic de nefrotoxicitate);
amikacina 7,5 mg/kg/12 ore;
imipenem – cilasten 250 – 500 mg/8 ore;
aztreonam 1g/24 ore.
După cedarea febrei tratamentul parenteral este continuat cu tratamentul per os,
durata tratamentului fiind de 14 zile în infecţiile necomplicate şi de 2-6 săptămâni
în cele complicate.
Controlul bacteriologic
Controlați uroculturile la 7, 14, 30 de zile după sterilizarea urinei, apoi lunar, timp
de 6 luni. Uroculturile Negativ permit confirmarea vindecării. După aici pe zile
de tratament corect nu avem rezultate bune trebuie investigați eventualii factori
favorizanți.
Evoluţie
II.5.8. Complicaţii
19
Insuficienţa renală acută.
Manifestări clinice:
Polakiurie;
Disurie;
usturimi micţionale; 30
micţiuni imperioase;
tenesme vezicale;
dureri suprapubiene;
urini tulburi (piurie), uneori rău mirositoare;
urini hipercrome (hematurie iniţială sau terminală).
20
determinarea nitriţiilor (are o sensibilitate şi specificitate pentru detectarea
prezenţei enterobacteriilor ce convertesc nitraţii la nitriţi, dacă acestea se găsesc
în concentraţie de ≥ 105 /ml).
vaginite;
uretrite - boli cu transmitere sexuală (Chlamydia trachomatis, Neisseria
gonoree, infecţia cu virus herpes simplu );
prostatite;
sindromul uretral (sindrom cistitic în absenţa unei bacteriurii semnificative
poate fi determinat de Chlamydia trachomatis);
pielonefrita acută.
II.6.2. Tratament
21
la femeile cu infecţii recidivante după actul sexual – aceleaşi recomandări
după contactul sexual ;
la femeile în postmenopauză cu cistite : estrogeni intravaginal.
Obiective:
suprimarea simptomatologiei;
vindecarea completă a infecţiei, fără a selecţiona germeni mutanţi rezistenţi şi
fără accidente terapeutice;
prevenire sau tratarea complicatiilor;
cost terapeutic acceptabil.
Mijloace nespecifice:
22
să fie bine tolerat şi să nu aibă efecte toxice;
să fie puţin costisitor.
Scheme de administrare:
Infecțiile recurente
Infecțiile recurente (3 sau mai multe episoade simptomatice de ITU pe an) pot să
apară în condițiile persistenței focarului de infecție în organism cu același
germene (insuficient tratat) sau în condițiile reinfecției exogene, și în absența unei
anomalii anatomice sau urologice.
Particularități
Infecțiile care reapar după o cură de tratament de 3 zile trebuie tratată 7 - 10 zile
cu unul din medicamentele amintite.
23
Infecțiile recurente la femei necesită: profilaxie continuă sau profilaxie
postcoitală cu nitrofurantoin (50–100 mg) sau cotrimoxazol (480 mg/zi) sau o
flurochinolona – norfloxacin 400mg sau ciprofloxacin 250 mg( 1 tb ) la culcare 3
– 7 zile/săptămână, timp de câteva luni.
Incidență: Este cea mai frecventă patologie în sarcină (3 – 10% din femeile
gravide).
Factori mecanici
Factori fizico-chimici
24
Urina gravidei are o concentrație crescută de de acizi aminaţi şi zaharuri, este
alcalină, favorizând dezvoltarea germenilor. Factori nespecifici. Activitatea
sexuală, igiena deficitară, anomalii de tract urinar, etc.
Forme clinice
25
caz de obstrucție urinară cu hidronefroză se asociază dezobstrucţia prin montarea
unei sonde JJ ureterală. În unele cazuri este necesară întreruperea sarcinii.
26
CAPITOLUL III
Este cauzată de prezența unor agenți patogeni la nivelul tractului urinar, uneori
asimptomatică.
Asitenta medicală este un cadru care se află în permanenţă lângă bolnav, ea are
legătura directă şi cea mai calificată dintre medic şi omul suferind. Rămânând
mai mult timp decât medicul lângă bolnav, îngrijindu-l, asistând la felul cum
acesta se alimentează, sau ajutându-l să mănânce, administrându-i medicaţia
zilnică, controlându-i temperatura şi pulsul, tensiunea arterială, observând
cantitatea de urină pe care o elimină, caracteristicile urinei şi ale scaunelor, felul
cum umblă, cum se odihneşte, cum vorbeşte, cum reacţionează şi cum raţionează,
asistenta medicală poate să-şi facă o imagine asupra evoluţiei bolii.
27
Asistenta medicală trebuie să dea dovadă de mare conştiinciozitate
profesională, să fie apropiată, comunicativă, prietenoasă cu bolnavii, să inspire
încredere bolnavilor. Asistenta trebuie să aibă cunoştinţe temeinice de specialitate
pe care să le perfecţioneze în permanenţă.
Regimul de viaţă trebuie să fie ordonat, echilibrat, dar individualizat după natura
bolii şi starea bolnavului şi întotdeauna hotărât de medic, şi pentru ca toate
acestea să ducă la recuperarea stării de sănătate a bolnavului, asistenta medicală
trebuie să-şi îndeplinească rolul său.
28
Bolnavii renali trebuie feriţi de frig, ei vor fi îngrijiţi în saloane călduroase, fără
curenţi de aer cu temperatură constantă de 20-30°C; cu luminozitate naturală sau
artificială; ventilație naturală sau artificială.
Îngrijiri generale:
Alimentația:
Rolul asistentei în unele cazuri este de a sesiza din timp tulburările psihice
incipiente,de a le comunica medicului şi a realiza împreună cu acesta o
psihoterapie adecvată pentru a ridica moralul bolnavului. O atenţie deosebită
necesită urmărirea bolnavilor supuşi intervenţiei chirurgicale. Bolnavii vor fi
ţinuţi sub supravegherea permanentă, se nota T.A., temperatura, pulsul la
intervale fixate de medic.
Tratamentul medicamentos:
29
Convalescenţa lungă a bolilor renale trebuie utilizată pentru educarea bolnavului
privind viaţa şi tratamentul lui extraspitalicesc. Bolnavii trebuie să-şi însuşească
foarte bine regimul lor dietetic, principiile de bază şi importanţa acestora.
30
CAPITOLUL III
DOSAR DE ÎNGRIJIRE
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:
ITU în observație
Sindrom vertiginos
31
Stare anxioasă
ANTECEDENTE
HEREDO - COLATERALE: HTA, sindrom vertiginos, histerectomie
– FIZIOLOGICE:
32
intervenții:
Recoltare de sânge pentru examene biochimice
EKG
Radiografie abdominală pe gol care a evidențiat litiază renală stângă
Eco abdominal
33
9.A EVITA PERICOLELE: anxietate
ALERGICĂ LA: neagă alergii la vreun medicament, aliment sau alte substanțe din
mediu
ASPECTE PSIHOLOGICE
STAREA DE CONŞTIENŢĂ: Conștientă
COMPORTAMENT: Normal
ASPECTE SOCIOLOGICE
INTERPRETAREA DATELOR
NEVOI NESATISFACUTE: DIAGNOSTICE DE NURSING INIŢIALE:
1. A respira- Respirație puțin modificată din cauza durerii manifestată prin cefalee.
34
4. A dormi, a te odihni- Dificultate în a se odihni din cauza valorii crescute ale
tensiunii arteriale.
POSIBILITĂŢI DE EVOLUŢIE
VINDECARE: Da
STABILIZARE, AMELIORARE: Da
AGRAVARE: În cazul nerespectării indicațiilor medicului
DECES: În cazul apariției de complicații
COMPORTAMENT AŞTEPTAT, ÎN CE INTERVAL
Pacienta să fie protejată de pericole pe toată durata spitalizării
Să prezinte eliminări fiziologice
Să se alimenteze corespunzător
Să verbalizeze cunoașterea măsurilor de autoîngrijire la domiciliu până la finalul
spitalizării
OBIECTIVUL GLOBAL
EXAMENE BIOLOGICE
35
DATA ORA EXAMENE CERUTE REZULTAT
02.04.2023 14:00 Leucocite 19.60
Neurofile% 90.50
Euzinofile% 0.20
Bazofile% 0.00
Limfocite% 6.10
Monocite% 3.20
Neutrofile# 17.73
Eozinofile# 0.04
Bazofile# 0.01
Limfocite# 1.19
Monocite# 0.63
Eritrocite 4.80
Hemoglobină 14.00
Hematocrit 41.70
MCV 87.00
MCH 29.20
MCHC 33.60
RDW-CV 13.50
RDW-SD 43.60
Trombocite 279.00
PCT 2.41
MPV 8.60
PDW 15.70
Bilirubină neg
Urobilinogen norm
Corpi cetonici neg
Acid ascorbic neg
Glucoză norm
Proteine neg
Hematii neg
pH 5.50
Nitriți neg
Leucocite 75.00
Densitate 1.007
Leucocite frecvente
Celule epiteliale plate rare
Glucoză-ser 121.40
LDH*- 200.50
Lactatdehidrogenaza(LDH)-
ser
Potasiu- Potasiu seric 3.41
Proteina C reactivă <2
Sodiu- Sodiu seric 140.50
36
Uree serică 35.54
03.04.2023 15:45 Creatina serică 1.27mg/dL
Proteina C reactivă <2mg/L
Neutrofile# 4.56
Limfocite# 2.32
Monocite# 0.42
Neutrofile% 60.3%
Limfocite% 36.6%
Monocite% 5.6%
Bazofile% 0.3%
Eritrocite 4.72
Hemoglobină 13.9
MCHC 33.5
RDW-CV 13.6
RDW-SD 44.1
MPV 8.8
PDW 15.7
PCT 2.52%
Amilază serică 93.00 U/L
Hemoglobină glicozilată 5.31µmol/L
Hemoleucogramă 7.55
completă(Leucocite
Neutrofile# 5.37
Monocite# 0.47
Euzinofile# 0.16
Bazofile# 0.02
Monocite% 6.2%
Euzinofile% 2.1%
Bazofile% 0.3%
Hematocrit 38.8
MCV 87.3fL
37
MCH 29.4pg
RDW-SD 44.6
Trombocite 292
MPV 9.8
PDW) 16.2
04.04.2023 16:28 Colesterol seric total 170.40mg/dL
Lipide 670.6000mg/dL
Creatinina serică 0.97mg/dL
LDL colesterol 114.00mg/dL
Trigliceride 197.20mg/dL
TSH 2.14mUI/ml
Leucocite 7.56
Neurofile% 60.30
Eozinofile% 3.20
Bazofile% 0.30
Limfocite% 30.60
Monocite% 5.60
Neurofile# 4.56
Eozinofile# 0.24
Bazofile# 0.02
Limfocite# 2.32
Monocite# 0.42
Eritrocite 4.72
Hemoglobină 13.90
Hematocrit 41.30
MCV 87.40
MCH 29.30
MCHC 33.50
RDW-CV 13.60
RDW-SD 44.10
38
Trombocite 287.00
PCT 2.52
MPV 8.80
PDW 15.70
05.04.2023 07:28 Colesterol seric total 170.40
Lipide 670.60
Creatinină serică 0.97
Rata estimată de filtrare 57.47
glomerulară
HDL colesterol 49.10
LDL colesterol 114.00
Potasiu- Potasiu seric 3.41
Sodiu- Sodiu seric 40.20
Trigliceride 197.20
Uree serică 58.46
EXAMENE PARACLINICE
DATA ORA EXAMENE CERUTE MEDIC
02.04.202 14:00 EKG
16:30 Radiografie pulmonară
-accentuarea intestinului pulmonar peri și infra
hilar pe partea dreaptă, raruri costa diafragma
tice libere, cord în dimensiuni normale
04.04.2023 10:00 Consult ORL
-durere ureche stângă, sinuzită maximo-mandi
bulară ,dop urechea dreaptă
04.04.2023 12:15 Consult neurologic
DG: Discopatie HDL
REC: Tratament balnear
05.04.2023 09:45 Ecografie abdominală
-Ficat, pancreas, splină, ambii rinichi fără
Modificări decelabile ecografic
PARAMETRII FIZIOLOGICI
39
DAT ORA TEMP. PULS RESP. T.A. DIUREZA SCAUN
A
02.04 20:00 36,20 C 68b/min 18r/min 145/80mmHg 1500ml 1
03.04 08:00 36,50 C 54b/min 17r/min 120/80mmHg 2800ml 1
04.04 07:30 36,20 C 58b/min 18r/min 115/70mmHg 2500ml 1
05.04 07:30 36,10 C 63b/min 18r/min 110/7-mmHg 2700ml 1
OBSERVAŢII/EVOLUŢIE
DATA ORA OBSERVAŢII ŞI INTERVENŢII
02.04.2023 13:34 Pacienta M.A. în vârstă de 76 de ani cu antecedente personale
patologice s-a prezentat pentru cefalee pe fondul unor valori
crescute ale tensiunii arteriale, polakiurie, anxietate
La primirea în UPU în urma examenului clinic efectuat de
medic se constată:
-cefalee
-anxietate
-polakiurie
-valori crescute ale tensiunii arteriale
-leucocitoză
-leucopenie
14:30 La UPU pacienta a stat aproximativ 7 ore, interval în care a
beneficiat de următoarele investigații:
- recoltare de sânge pentru examene biochimice
-EKG
-radiografie abdominala pe gol care a evidențiat litiaza renală
stângă
-urocultură
20:00 În urma investigațiilor se pune diagnosticul de infecție urinară
și este transferată pe secția de medicină internă
03.04.2023 08:00 Se administrează tratamentul prescris de medic pe branulă
05.04.2023 10:25 Se externează în stare ameliorată cu recomandările medicului
PLAN DE NURSING
DATA DIAGNOSTI OBIECTIV DATA DIAGNOSTI OBIECTIV
C DE E C DE E
NURSING NURSING
03.04.202 Alterarea Pacienta să 03.04.202 Alterarea Pacienta să
3 eliminărilor din prezinte 3 somnului din prezinte somn
cauza eliminări cauza valorii odihnitor
polakiuriei. urinare fără crescute ale calitativ și
40
modificări tensiunii cantitativ.
patologice. arteriale.
04.04.202 Alterarea Pacienta să 04.04.202 Alterarea Pacienta să
3 respirației din respire liber, 3 comunicării din fie echilibrată
cauza durerii pe nas . cauza psihic, să fie
manifestată anxietății. orientată în
prin cefalee. timp ,spațiu și
la propria
persoană.
CONCLUZII GENERALE
41
MODUL DE EXTERNARE: SINGUR: CU FAMILIA: x ALTUL:
MIJLOC DE TRANSPORT:
OBSERVAŢII LA EXTERNARE
Pacienta M.A. se externează prezentând stare generală bună, cu
independența tuturor nevoilor fundamentale.
Bibliografie
1. Borundel C., „Manual de medicinã internã pentru cadre medii”, Editura All,
Bucureşti, 2011;
2. Chiru F., Chiru G.,Morariu L., „Îngrijirea omului bolnav şi a omului sãnãtos”,
Editura Cison,
Bucureşti, 2011
4. Chiru Dănău A., Barbu I., Dănău R.A., „Managementul îngrijirii pacientului”,
Editura RCR
Editorial, 2018;
5. Chiru F., Simion S., Marcean C., Iancu E., „Urgenţe medicale - Manual Sinteza
pentru asistentele
42
8. Titircă L, “Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali –
Ghid de nursing” vol.
10. Marcean C., Mihailescu – Manta V., Ghid de farmacologie pentru asistenți
medicali și asistenți de
11. Marcean C., Mihailescu – Manta V., Manual de farmacologie pentru asistenți
medicali și asistenți
12. Buligescu L., Candiori R.- ”Diureticele moderne în tratamentul ascitei din
ciroza
București, 2004.
15. Haulica I.- Fiziologia Umană, Editura Med București ediția a II-a, 2002.
Site-uri:
1.www.i-medic.ro
2.www.MediculTau.com
3.www.PaginaFarmacistilor.ro
43