Riga Crypto si Lapona Enigel

Modernismul este o miscare artistica, culturala si ideatica aparuta la sfarsitul secolului al

XIX-lea, ca o reactie impotriva traditiilor istorice si academice. Modernismul romanesc are la
baza teoria lovinesciana a sincronismului, atitudinea modernista fiind, prin definitie,
anticonservatoare, antiacademica, si impotriva traditiei.
   Ion Barbu, cunoscut si cu numele de Dan Barbilian, a fost matematician, dar si unul dintre
cei mai importanti poeti romani interbelici.
   Poezia "Riga Crypto si Lapona Enigel" face parte din a doua etapa de creatie a lui Ion
Barbu, etapa baladic-orientala, fiind aparuta pentru prima data in anul 1924, si mai apoi
incadrata in volumul "Joc secund" in anul 1930.
   Titlul poeziei este alcatuit din numele celor doua fiinte din lumi opuse: Riga Crypto este
stapanul unei lumi vegetale, iar Lapona Enigel este locuitoare a lumii reci, ce tinde sa mearga
catre soare. Riga inseamna rege, Crypto inseamna ceva misterios, ascuns, si face trimitere la
regnul ciupercilor deoarece denumirea lor stiintifica este "criptograme", lapona este
locuitoarea lumii gheturilor, ia enigel este un nume cu rezonanta nordica, angel insemnand
inger. Acest titlu sugereaza o tema a dragostei imposibile, intrucat portretele membrilor
cuplului, cat si locurile lor natale sunt prezentate in antiteza. Crypto este "inima ascunsa a
padurii", fiind barfit de supusi ca este "sterp", "naravas" si ca "nu infloreste", acest lucru
sugerand faptul ca Riga nu isi doreste depasirea conditiei proprii. Dragostea pentru Enigel ii
este fatala, deoarece aceasta este exemplul perfect pentru fiinta superioara, ce isi doreste
intotdeauna sa isi depaseasca limitele.
   Tema principala este iubirea ca modalitate de cunoastere, alaturi de tema naturii. Universul
poetic este creat cu ajutorul motivelor literare ca: motivul fantanii, motivul trecerii timpului,
motivul somnului, acestea ajutand la dezvaluirea celor doua tipologii umane: omul de geniu,
ce tinde spre absolut si isi doreste intotdeauna sa isi depaseasca conditia, si omul obisnuit, ce
continua sa traiasca alaturi de cei din mediul sau. Astfel, se valorifica in text trei mituri
fundamentale de origine greceasca: mitul luminii (simbol al absolutului), mitul oglinzii, si
mitul nuntii. 
   Fiind considerata un "luceafar intors", opera lui Ion Barbu pare o poveste de dragoste
realizata in viziunea moderna, ca un poem alegoric, al unei povesti de iubire din lumea
vegetala. Autorul pastreaza schema epica si personajele antagonice, insa evenimentele narate
sunt de natura fantastica: iubirea dintre riga si lapona, fiecare apartinand unor lumi diferite.
   Elementele moderniste care se regasesc in text sunt: cultivarea ambiguitatii si a echivocului,
promovarea poeziei ca un act de cunoastere, raportarea polemica fata de limbajul poetic si de
tehnicile inaintasilor. Pe langa acestea, se regasesc si metaforele surprinzatoare, cuvintele cu
sonoritati deosebite, si innoirile prozodice. 
   La nivel formal, poezia este impartita in doua parti, fiecare dintre ele reprezentand cate o
nunta. Formula compozitionala este aceea a  povestirii in rama, a povestii in poveste. Primele
patru strofe constituie rama povestii, si este reprezentata de dialogul dintre menestrel si
"nuntasul fruntas". Partea a doua, cea povestita, este realizata din mai multe tablouri poetice:
portretul si imparatia rigai Crypto, portretul, locurile natale, si oprirea din drum a laponei
Enigel, intalnirea celor doi, cele trei chemari ale rigai si refuzurile laponei, incheierea
intalnirii dintre cei doi, si pedepsirea rigai in final. 
   Imaginarul poetic este reprezentat de spatiul definitoriu al existentei celor doua personaje:
pentru Riga Crypto, este umezeala si intunericul "in pat de rau si huma unsa", in timp ce
Lapona Enigel vine din "tari de gheata urgisita". Poveste propriu-zisa este de natura
fantastica, si se realizeaza in visul fetei, exact ca in "Luceafarul" eminescian, doar ca
personajele sunt inversate: fiinta superioara este feminina, iar cea inferioara este masculina.
Formulele de adresare, repetitia "Enigel, Enigel" cat si epitetul "Riga bland" sugereaza
familiaritate si afectiune.
Finalul este trist, Riga Crypto transformandu-se intr-o ciuperca otravitoare, iar incercarea
laponei de a-si depasi conditia este pedepsita cu nebunie.
In opinia mea “Riga Crypto si Lapona Enigel” de Ion Barbu este o poezie moderna in care
autorul isi prezinta viziunea despre lume dintr-o dubla perspective si anume doi protagonist ce
apartin unor lumi inconpatibile: esenta(riga) si aparenta (lapona).
 In concluzie, poezia "Riga Crypto si Lapona Enigel" de Ion Barbu este o opera modernista,
reusind sa impresioneze prin originalitate.