Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca

Facultatea de Științe politice, Administrative și ale Comunicării

NULITATEA CĂSĂTORIEI

Rechițean Andrea
Specializare -Administrație publică
Anul II

Nulitatea căsătoriei
 Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca
Facultatea de Științe politice, Administrative și ale Comunicării

O altă noutate adusă de noul Cod civil este nulitatea căsătoriei, aceasta reprezintă sancțiunea
aplicabilă în cazul nerespectării cerințelor prevăzute de lege pentru încheierea căsătoriei.
Nulitatea căsătoriei este diferită de divorț. Ambele instituții juridice pun capăt căsătoriei, însă
între ele există deosebiri esențiale. Astfel, cauzele care determină nulitatea căsătoriei constau
în nerespectarea unor cerințe impuse de lege, anterior sau concomitent încheierii ei, pe când
cauzele care duc la divorț sunt posterioare încheierii căsătoriei, aceasta fiind valabil încheiată.
În cadul noului Cod civil, nulitatea căsătoriei este reglementată de art. 293-306 și este
clasificată astfel: nulitatea absolută și nulitatea relativă.
Nulitatea actului juridic a căsătoriei este sancţiunea civilă care intervine ca urmare a
nerespectării cerinţelor de valabilitate stabilite de lege, iar constatarea sau pronunţarea
sa înlătură efectele căsătoriei ducând la desfiinţarea sa.

1 REGIMUL JURIDIC AL NULITĂȚII CĂSĂTORIEI

În literatura de specialitate, nulitatea a fost definită ca fiind „sancţiunea de drept civil, care
suprimă, în măsura stabilită prin hotărâre judecătorească, efecteleactului juridic, potrivnice
scopului urmărit de dispoziţiile legale referitoare lacondiţiile sale de validate.Nerespectarea
condiţiilor de fond ale căsătoriei se sancţionează cu nulitatea absolută sau relativă a căsătoriei.
Codul civil a reglementat nulitatea absolută acăsătoriei (art. 293-296) şi nulitatea relativă a
căsătoriei (art. 297-303) în CapitolulIV din Titlul II al Carţii a Il-a, intitulată „Despre familie".

2 REGIMUL JURIDIC AL NULITĂȚII ABSOLUTE A CĂSĂTORIEI

Nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată, fie pe calede acţiune, fie pe
cale de excepţie [art. 1247 alin. (2) C. civ.], inclusiv de cătreprocuror, în temeiul art. 45 alin.
(1) C. pr. civ., respectiv,, pentru apărareadrepturilor şi intereselor legitime ale minorilor, ale
persoanelor puse sub interdicţieşi ale dispăruţilor, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de
lege". Prin urmare,persoana care invocă nulitatea absolută trebuie să facă dovada interesului
său înconstatarea nulităţii absolute a actului juridic, interes ce trebuie să fie
determinat,legitim, personal, născut şi actual, potrivit art. 33 C. pr. civ. În caz contrar, instanţa
de judecată urmează a proceda la respingerea acţiunii ca lipsită de interes.
Potrivit art. 1249 alin. (1) C. civ., nulitatea absolută a actului juridic poate fi invocată oricând,
fie pe cale de acţiune, fie pe cale de excepţie. Nulitatea absolutănu poate fi în principiu
acoperită prin confirmare, astfel cum rezultă dindispoziţiile art. 1247 alin. (4) C.civ.,
 Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca
Facultatea de Științe politice, Administrative și ale Comunicării

potrivit cărora, actul juridic lovit de nulitateabsolută nu este susceptibil de confirmare decât în
cazurile prevăzute de lege.

- încheierea căsătoriei de
către persoane de acelaşi
sex [art. 293 alin. (1)
coroborat cu art. 271 teza I
C. civ.];
- lipsa materială a
consimţământului la
încheierea căsătoriei;
- încheierea unei noi
căsătorii de către o
persoană căsătorită
(bigamia)
Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca
Facultatea de Științe politice, Administrative și ale Comunicării

[art. 293 alin. (1)

coroborat cu art. 273 C.
civ.];
- încheierea căsătoriei
între rude în gradul
prohibit de lege [art. 293
alin.
(1) coroborat cu art. 274
C.civ.];
- încheierea căsătoriei de
către alienatul sau debilul
mintal [art. 293 alin.
(1) coroborat cu art. 276
C. civ.];
Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca
Facultatea de Științe politice, Administrative și ale Comunicării

- încheierea căsătoriei cu
nerespectarea
formalităţilor de
solemnitate şi
publicitate aferente [art.
293 alin.(1) coroborat cu
art. 287 alin. (1) C.
civ.];
- încheierea căsătoriei de
către minorul care nu a
împlinit vârsta de 16 ani
[art. 294 alin.(1) C. civ.];
încheierea căsătoriei în alt
scop decât acela de
 Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca
Facultatea de Științe politice, Administrative și ale Comunicării

a întemeia o familie
(căsătoria fictivă) [art. 295
alin. (1) C. civ.].
Reprezintă cazuri de nulitate absolută a căsătoriei:
 încheierea căsătoriei de către persoane de acelaşi sex
 lipsa materială a consimţământului la încheierea căsătoriei;
 încheierea unei noi căsătorii de către o persoană căsătorită;
 încheierea căsătoriei între rude în gradul prohibit de lege;
 încheierea căsătoriei de către alienatul sau debilul mintal;
 încheierea căsătoriei cu nerespectarea formalităţilor de solemnitate şi publicitate
aferente;
 încheierea căsătoriei de către minorul care nu a împlinit vârsta de 16 ani;
 încheierea căsătoriei în alt scop decât acela dea întemeia o familie.

3 Persoanele ce pot invoca nulitatea absolută

Potrivit art 296 Cod civil, orice persoană interesată poate introduce acţiunea în constatarea
nulităţii absolute a căsătoriei. Cu toate acestea, procurorul nu poate introduce acţiunea după
încetarea sau desfacerea căsătoriei, cu excepţia cazului în care ar acţiona pentru apărarea
drepturilor minorilor sau a persoanelor puse subinterdicţie.
Acţiunea în constatea nulităţii absolute poate fi intentată de orice persoană interesată: unul
dintre soţi, rudele acestora, creditorii unuia dintre soţi în cazul existenţei unui regim
matrimonial care îi prejudiciază, procurorul, alte persoane care justifică un interes legitim şi
chiar din oficiu, de către instanţa de judecată, în cadrul unul proces aflat pe rolul său.
Libertatea de a acţiona a procurorului este limitată în timp în sensul că el nu poate introduce
acţiunea după încetarea sau desfacerea căsătoriei, cu excepţia cazului în care ar acţiona
pentru apărarea drepturilor minorilor sau a persoanelor puse sub interdicţie. Legiuitorul a
apreciat că interesul general este satisfăcut prin încetarea sau desfacerea căsătoriei, fără a mai
fi necesară constatarea nulităţii, mai ales dacă nu sunt încălcate drepturile minorilor sau
alepersoanelor puse sub interdicţie.
 Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca
Facultatea de Științe politice, Administrative și ale Comunicării

4 Termenul de prescripție
Acţiunea în constatea nulităţii absolute este imprescriptibilă şi nu econdiţionată de
exercitarea acţiunii de divorţ.Instanţa competentă să judece acţiunile în nulitatea căsătoriei,
indiferent detipul nulităţii, este judecătoria. Atunci când judecătoria este învestită cu soluţio-
narea cauzei vizând constatarea vinovăţiei persoanei pentru săvârşirea infracţiuniide bigamie,
ea se va pronunţa şi cu privire la nulitatea celei de a doua căsătorii

5 Acoperirea nulității absolute

Nulitatea absolută a căsătoriei se acoperă doar în cazul căsătoriei unei persoane care nu are
vârsta matrimonială și în cazul căsătoriei fictive și numai pentru motivele expres prevăzute de
lege.Astfel, în cazul unei căsătorii încheiate cu nerespectarea vârstei matrimoniale, nulitatea
se acoperă dacă, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, ambii soţi au împlinit
vârsta de 18 ani sau dacă soţia a născut ori a rămas însărcinată.
Se observă că legiuitorul a reglementat trei situații în care nulitatea poate fiacoperită, cu toate
că este absolută:
a. dacă soţul sau soţii care nu aveau vârsta legală pentru căsătorie au împlinit-opână la
rămânerea definitivă a hotărârii de constatare a nulităţii;
b. dacă soţia a născut;
c. dacă soţia a rămas însărcinată.

6 REGIMUL JURIDIC AL NULITĂȚII RELATIVE A CĂSĂTORIEI

Potrivit art. 1258 alin. (2) C. civ., „nulitatea relativă poate fi invocată numaide cel al cărui
interes este ocrotit prin dispoziţia legală încălcată." Nulitatearelativă poate fi invocată de
către cel al cărui interes a fost încălcat la încheierea actului juridic, de reprezentantul legal al
celui lipsit de capacitate de exerciţiu, deocrotitorul legal al minorului cu capacitate de
exerciţiu restrânsă, de succesorii părţii ocrotite de prevederealegală încălcată la încheierea
actului juridic, cu excepţia acţiunilor intuitu personae, de creditorii chirografari ai părţii
ocrotite (prin intermediul acţiunii oblice, dar cu excepţia cazului în care este vorba de
drepturi sau acţiuni strict personale de procuror).
În ceea ce privește nulitatea relativă a căsătoriei, aceasta intervine în următoarele cazuri:
 Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca
Facultatea de Științe politice, Administrative și ale Comunicării

 Lipsa încuviințărilor sau autorizării în cazul căsătoriei minorului - minorul care a

împlinit vârsta de 16 ani se poate căsători în temeiul unui aviz medical, cu
încuviințarea părinților sau a tutorelui, a persoanei sau autorității care a fost abilitată să
exercite drepturile părintești și cu autorizarea instanței de tutelă. Lipsa încuviințărilor
sau autorizării atrage nulitatea relativă a căsătoriei.

 Viciile consimțământului - când consimțământul soțului a fost viciat prin eroare, dol
sau violență, căsătoria poate fi anulată.

 Lipsa discernământului - persoanele lipsite temporar de facultățile mintale nu se pot

căsători în intervalul de timp în care discernământul le lipsește, întrucât nu pot
exprima consimțământul valabil.

 Căsătoria încheiată între tutore și minor aflat sub tutelă.

7 Persoanele ce pot invoca nulitatea relativă

Acţiunea în declararea nulităţii căsătoriei are caracter personal, motiv pentrucare aceasta nu
poate fi promovată decât de cei cu privire la care nu au fost respectate condiţiile care
generează nulitatea relativă a căsătoriei.Spre deosebire de nulitatea absolută, nulitatea relativă
nu poate fi invocatădin oficiu de instanţa de judecată, astfel cum rezultă din prevederile art.
1248 alin.(3) C. Civ.

8 Acoperirea nulităţii relative

În conformitate cu art. 303 alin. (1) C. civ., în cazurile prevăzute de art. 272alin. (2), (4) şi (5),
anulabilitatea căsătoriei se acoperă dacă până la rămâne readefinitivă a hotărârii judecătoreşti,
s-au obţinut încuviinţarile şi autorizarea cerute de lege.
Potrivit dispoziţiilor art. 303 alin. (2) C. civ., nulitatea relativă rezultată dinvicierea
consimţământului, sau din lipsa facultăţilor mintale la data încheierii căsătoriei, se
acoperă dacă a intervenit convieţuirea soţilor pe o durată de 6 luni de la data încetării
violenţei, sau de la data descoperirii dolului, a erorii ori a lipseivremelnice a facultăţilor
mintale.Nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmare, în condiţiile art. 1263C. civ., cu
precizarea că distingem între confirmarea expresă şi confirmarea tacită.

În ceea ce privește efectele nulității căsătoriei, atât nulitatea absolută, cât și cea relativă
produc aceleași efecte, ce vizează relațiile dintre soți și relațiile dintre soții- părinți și copii.

Nulitatea căsătoriei nu poate fi opusă unei terțe persoane împotriva unui act încheiat anterior
de aceasta cu unul dintre soți, în afară de cazul în care au fost îndeplinite formalitățile de
publicitate prevăzute de lege cu privire la acțiunea în constatarea nulității ori în anulare sau
terțul a cunoscut, pe de altă parte, înainte de încheierea actului, cauza de nulitate a căsătoriei.
 Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca
Facultatea de Științe politice, Administrative și ale Comunicării

Anularea căsătoriei nu are vreun efect în privința copiilor, care își păstrează situația de copii
din căsătorie și de asemenea, drepturile succesorale dintre părinți și copii rămân neatinse.

BIBLIOGRAFIE

1. “ Nulitatea căsătoriei” [Online] la adresa

Nulitatea căsătoriei | consult-avocat.ro

2. “ Nulitatea căsătoriei” [Online] la adresa

Nulitatea Casatoriei - referat - NULITATEA CĂSĂTORIEI I - REGIMUL JURIDIC AL
NULITĂȚII CĂSĂTORIEI În - Studocu

3. Curs: Acte și proceduri administrative de stare civilă:nuditatea căsătoriei