PATOLOGIE LIMFOGANGLIONARĂ. MG III, 2021-2022.

PATOLOGIE LIMFOGANGLIONARĂ
Obiective educaționale:
1. Limfadenita acută
2. Limfadenopatia reactivă (cronică)
3. Leucemia cronică limfocitară (LCL)/limfomul cu limfocite mici (LLM)
4. Limfomul folicular
5. Mielomul multiplu
6. Limfomul Burkitt
7. Limfomul difuz cu celule B mari
8. Limfomul Hodgkin

INFLAMAȚII
LIMFADENITA ACUTĂ NESPECIFICĂ
Etiopatogeneză:
- Infecţii localizate – drenaj direct
- Ganglionii cervicali: infecţii dentare, amigdaliene
- Ganglionii axilari şi inghinali: infecţii ale extremităţilor
- Ganglionii mezenterici: apendicită acută
- Infecţii virale sistemice şi bacteriene: limfadenopatie generalizată, mai ales la copii
Anatomie patologică:
Macroscopie: limfoganglioni tumefiaţi, roşiatici-cenuşii ± fluctuenți
Microscopie:
- Foliculi limfoizi proeminenţi, cu centri germinativi mari cu numeroase mitoze
- Histiocite cu detritusuri bacteriene sau celulare
- Necroză centrofoliculară
- Supuraţie limfoganglionară
Manifestări clinice:
- Limfoganglioni: măriţi (infiltraţie celulară şi edem), sensibili la palpare (distensia capsulei),
fluctuenţi (în caz de abcedare)
- Pielea suprajacentă: roşie ± fistule

LIMFADENITA CRONICĂ NESPECIFICĂ

(LIMFADENOPATIA CRONICĂ REACTIVĂ)
Macroscopie:
- Ganglioni limfatici nedureroși (capsula nu este destinsă)
- Localizări frecvente: ganglioni inghinali și axilari – drenajul unor teritorii relativ mari ale corpului
(nu este recomandat să se facă biopsii din acești limfoganglioni, dacă se suspectează un limfom)
- Ganglioni mobili pe planurile adiacente (ganglionii tumorali sunt aderenți și fixați)

Forme de limfadenopatie cronică reactivă:

1. Hiperplazia folicularã: asociată cu răspunsuri imune dominate de limfocitele B (imunitate umorală)
Definiţie: creşterea numărului şi dimensiunii foliculilor
Microscopie:
- Foliculi secundari numeroși, mari, rotunzi sau ovalari, înconjurați de o coroană de limfocite B mici
(manta), cu centri germinativi mari
- Centrii germinativi au polarizare normală: zonă întunecată (centroblaste) și zonă clară (centrocite)
- Conțin macrofage cu corpi tingibili (fragmente nucleare ale limfocitelor B apoptotice)
- Prezintă mitoze numeroase
- !! Variabilitatea formei și a dimensiunilor foliculilor și macrofagele cu corpi tingibili pledează
pentru caracterul reactiv (diagnostic diferențial cu limfomul folicular)
Condiţii de apariţie: nespecific sau etiologii particulare: artrita reumatoidă/sindrom Sjõgren, sifilis,
infecția cu HIV

1
 PATOLOGIE LIMFOGANGLIONARĂ. MG III, 2021-2022.

2. Histiocitoza sinusală
Definiție: creșterea numărului și dimensiunilor celulelor care delimitează sinusurile limfatice
Microscopie:
- Sinusuri limfatice mult lărgite, cu celule endoteliale hipertrofiate și numeroase macrofage (pot
conține resturi celulare, agenți infecșioși)
Condiţii de apariţie:
- Nespecific
- După limfangiografie
- În limfoganglionii ce drenează cancerul
- Boala Whipple
- B. Rosai-Dorfman (histiocitoză sinusală cu limfadenopatie masivă)
3. Hiperplazia paracorticalã (interfolicularã)
Răspuns predominant cu limfocite T
Microscopie :
- Paracortex lărgit:
- Limfocite T mici
- Celule mari transformate, mitoze frecvente
- Celule reticulare interdigitate
- Uneori celule epitelioide
- Foliculi comprimaţi, deplasaţi, cu păstrarea centrilor germinativi
- Venule post-capilare cu celule endoteliale proeminente
Condiţii de apariţie:
- Nespecific
- Limfadenita dermatopatică
- Limfogranulomatoza veneriană (Chlamydia)
4. Hiperplazia folicularã şi interfolicularã
Condiţii de apariţie
- Cel mai frecvent: faţă de agenţi infecţioşi
- Toxoplasmoză
- B. ghearelor de pisică
- Limfogranulomatoză veneriană
- B. Kimura (limfadenopatie nedureroasă sau noduli subcutanaţi în regiunea capului, gâtului)
5. Hiperplazia difuzã
Microscopie : arhitectura limfoganglionilor este ştearsă parţial sau total → populaţie polimorfă: Li, imunoblaste, Pl, Eo, His
Condiţii de apariţie:
- Mononucleoza infecţioasă, alte infecţii virale
- R. de hipersensibilitate faţă de medicamente
- LES
- Sindrom limfoganglionar mucocutanat (b. Kawasaki)
Particularitãţi: proliferarea imunoblastelor:
- Asociată cu infecţii virale
- În reacţii idiosincrazice faţă de medicamente

PROLIFERĂRILE NEOPLAZICE ALE LEUCOCITELOR

CLASIFICARE
- Neoplazii limfoide
- Neoplazii mieloide
- Histiocitoze
NEOPLAZII LIMFOIDE
Definiţii şi clasificare
Grup de entităţi diferite: fenotipul celulei neoplazice seamănă cu cel al unui stadiu particular al diferenţierii limfocitului
normal (trăsătură utilizată pentru diagnostic şi clasificare)
- Leucemii: neoplazii care interesează măduva osoasă, însoţite de obicei de prezenţa unui număr mare de celule
tumorale în sângele periferic
- Limfoame: proliferări care realizează mase tisulare circumscrise

2
 PATOLOGIE LIMFOGANGLIONARĂ. MG III, 2021-2022.

TRĂSĂTURI GENERALE ALE NEOPLAZIILOR LIMFOIDE

Diagnostic:
- Poate fi suspectat Manifestări clinice
- Dg. de ce certitudine: examenul histopatologic – ganglion, țesuturi infiltrate
Malignitate: toate sunt potenţial maligne (forme cu agresivitate variabilă)
Origine:
- Marea majoritate (80-85) sunt cu celule B
- Restul este reprezentat de tumori cu celule T
- Tumorile cu celule NK și tumorile histiocitare sunt foarte rare
Anomalii imune: interferează cu mecanismele reglatoare ale funcţiei imune →
- Pierderea supravegherii imune → susceptibilitate la infecţii
- Pierderea toleranţei imune → autoimunitate
Clonalitate: toate neoplaziile limfoide sunt monoclonale: derivă dintr-o singură celulă transformată (dg. diferențial cu
procesele reactive)
Localizare:
- Limfocitele neoplazice B şi T:
- Tind să se localizeze şi să prolifereze în ariile ocupate de corespondentele lor normale:
- Limfoamele cu celule B: model de creştere folicular sau nodular
- Limfoamele cu celule T: în zonele paracorticale
- Au tendinţa de a migra prin limfatice şi prin sângele periferic în ţesuturi limfoide aflate la distanţă (≈ celulele
normale)
Extinderea bolii:
- Limfomul hodgkin (LH) se extinde în mod ordonat
- Limoamele non Hodgkin (LNH) se extind imprevizibil → adeseori boală sistemică la data diagnosticului

Clasificarea limfoamelor
Limfoame non-Hodgkin
- Neoplazii ale precursoarelor celulelor B (ale celulelor B imature)
- Neoplazii ale celulelor B periferice (ale celulelor B mature)
- Neoplazii ale precursoarelor celulelor T (ale celulelor T imature)
- Neoplazii ale celulelor T şi NK periferice (ale celulelor T şi NK mature)
Limfom Hodgkin

A. LIMFOAME NONHODGKIN
NEOPLAZII ALE CELULELOR B
I. Neoplazii ale precursoarelor B
1. Leucemia/limfomul limfoblastic cu celule precursoare B (leucemia acută limfoblastică cu celule precursoare B)
II. Neoplazii ale celulelor B mature (periferice)
1. Leucemia limfocitară cronică/limfomul limfocitic cu celule mici
2. Limfomul limfoplasmocitic
3. Mielomul plasmocitar/plasmocitom
4. Limfomul extranodal al zonei B marginale de tip MALT
5. Limfomul folicular
6. Limfomul cu celule de manta
7. Limfomul Burkitt/leucemia cu celule Burkitt
8. Limfomul difuz cu celule B mari
9. Leucemia cu celule păroase

I. NEOPLAZII ALE PRECURSOARELOR CELULELOR B ŞI T

Leucemia acută limfoblastică/limfomul acut limfoblastic (LAL)
Definiție: grup de tumori alcătuite din limfocite imature, precursoare B (pre-B) sau T (pre-T), denumite limfoblaste
Clasificare: limfoblastele maligne pre-B şi pre-T nu pot fi deosebite morfologic, iar subclasificarea LAL depinde de
imunofenotipare
- LAL cu celule pre-B: reprezintă majoritatea LAL (85)
- Se manifestă tipic ca leucemii acute ale copilăriei cu interesare extinsă a măduvei osoase şi interesare
variabilă a sângelui periferic
- LAL cu celule pre-T: mai rare
- Afectează mai ales adolescenţii de sex masculin
- Se prezintă ca limfoame, adesea cu interesare timică; limfadenopatiile şi splenomegalia sunt mai importante
în LAL cu celule pre-T

3
 PATOLOGIE LIMFOGANGLIONARĂ. MG III, 2021-2022.

Anatomie patologică:
Macroscopie: interesează măduva osoasă, limfoganglionii, splina, ficatul
Microscopie: arhitectura tisulară este ştearsă de prezența limfoblastelor
Manifestări clinice:
- Semne şi simptome datorate anemiei, trombocitopeniei, neutropeniei
- Dureri osoase
- Limfadenopatie generalizată
- Hepatosplenomegalie
- Interesarea SNC
Diagnosticul: se bazează pe demonstrarea limfoblastelor în măduva osoasă, cu sau fără limfoblaste circulante în frotiul
periferic. În ½ din cazuri numărul de leucocite este normal sau scăzut
Diagnostic diferențial: datorită răspunsului diferit la chimioterapie, este important de diferenţiat LAL de leucemia acută
mieloblastică (LAM), care poate produce semne şi simptome identice

II. NEOPLAZII ALE CELULELOR B MATURE (PERIFERICE)

Leucemia limfocitară cronică (LLC) şi limfomul cu limfocite mici (LLM)

Generalități:
- Entităţi identice morfologic, fenotipic şi genotipic
- Diferă numai prin gradul de limfocitoză din sângele periferic: majoritatea pacienţilor prezintă o
limfocitoză suficientă pentru a îndeplini criteriile de diagnostic pentru LLC (număr absolut de
limfocite > 4000/ml)
- LLC este cea mai frecventă leucemie a adultului în lumea vestică
- LLM constituie doar 4 din LNH
Anatomie patologică
Microscopie:
- Limfoganglionii
- Arhitectura ştearsă – dominată de o populaţie predominantă de limfocite mici
- Printre ele, celule mai mari – prolimfocite – se pot agrega focal formând centri de
proliferare
- Sângele periferic: număr crescut de limfocite mici, rotunde, cu citoplasmă redusă
- Măduva osoasă: agregate interstiţiale de limfocite mici
- Splină: infiltrate în pulpa albă şi roşie
- Ficat: infiltrate în spaţiile porte
Manifestări clinice:
- Pacienţi vârstnici (> 50 ani), B>F
- Asimptomatici sau simptome nespecifice
- Limfadenopatie generalizată
- Hepatosplenomegalie
- Numărul total de leucocite poate fi crescut uşor sau poate atinge 200.000/mm3
- Tulburarea funcţiei imune prin mecanisme incerte:
- Hipogamaglobulinemie → susceptibilitate faţă de infecţiile bacteriene
- 10-15 din pacienţi dezvoltă autoanticorpi (AAC) faţă de:
- Hematii → anemie hemolitică autoimună
- Trombocite → trombocitopenie
- ! Aceşti AAC sunt produşi de celule B neneoplazice autoreactive
Evoluţie şi prognostic
- Depind de stadiul clinic: supravieţuire medie 4-6 ani
- Posibilitatea de transformare în neoplazii limfoide mai agresive:
- Transformare prolimfocitară
- Transformare într-un limfom difuz cu celule B mari – sindrom Richter

4
 PATOLOGIE LIMFOGANGLIONARĂ. MG III, 2021-2022.

Mielomul multiplu și plasmocitomul

Definiţie: grup de neoplazii ale celulelor B diferenţiate terminal care au în comun expansiunea unei clone
de plasmocite secretoare de Ig, având ca rezultat creşterea în ser a nivelului unei Ig unice omogene sau a
fragmentelor sale
Generalități:
- Componenta Ig monoclonală identificată în sânge:
- Este denumită componentă M (de la mielom)
- Are greutate moleculară mare (nu se excretă prin urină)
- În plasmocitele neoplazice se rupe echilibrul între producerea şi cuplarea lanţurilor uşoare şi grele ale Ig → producerea
în exces a lanţurilor uşoare sau grele ± Ig complete
- Lanţurile uşoare libere (proteinele Bence Jones) pot fi excretate prin urină

Mielomul multiplu
Definiţie: neoplazie plasmocitară caracterizată prin interesarea multifocală a scheletului
Origine: celulele tumorale seamănă morfologic cu plasmocitele mature
Patogeneză:
- Proliferarea şi supravieţuirea celulelor tumorale depind de citokine (mai ales de IL-6)
- Unele citokine produse de celulele tumorale (IL-1 şi IL-6) activează osteoclastele → resorbţie
osoasă
Citogenetică:
- Deleţii 13q
- t(4;14)(p16.3;q32) → expresia crescută a FGFR3 (fibroblast growth factor receptor 3), un membru
al familiei de receptori tirozin kinazici implicaţi în controlul proliferării celulare
Anatomie patologică: leziuni scheletice
- Interesează, în ordine: vertebrele, coastele, calota, pelvisul, femurul
- Eroziuni şi distrucţii ale corticalei → ± fracturi patologice
- Rx: defecte net delimitate, cu diametrul de 1-4 cm
Macroscopie: tumoră roşie, moale, gelatinoasă
Microscopie: măduva conţine un număr crescut de plasmocite, plasmoblaste, celule bizare
multinucleate; ± corpusculi Russell, Dutcher
Manifestări clinice:
- Dureri osoase, fracturi patologice: infiltrare tumorală
- Hipercalcemie: resorbţie osoasă
- Infecţii bacteriene recurente: producere ↓ de Ig normale
- Insuficienţă renală: proteinuria Bence-Jones, hipercalcemia
Laborator:
- Peak monoclonal de imunoglobuline la electroforeza serică (de obicei IgG, urmat de IgA)
- În urină: lanţuri uşoare (k sau ) la 65 din pacienţi
Prognostic: sever

Plasmocitomul (Mielomul solitar)

Leziune solitară a oaselor sau ţesuturilor moi
- Leziunile osoase: aceleaşi localizări ca în mielomul multiplu
- Leziunile extraosoase: plămâni, orofaringe, sinusurile nazale
Progresia spre un mielom clasic:
- Observată la majoritatea pacienţilor cu mieloame osoase
- Rară în cazul tumorilor extraosoase (diseminează arareori)
! Plasmocitoamele extraosoase, mai ales cele ale tractului respirator superior pot fi vindecate prin rezecţie
locală

5
 PATOLOGIE LIMFOGANGLIONARĂ. MG III, 2021-2022.

Limfomul limfoplasmocitic (macroglobulinemia Waldenström)

Definiţie: neoplazie a celulelor B care interesează de obicei persoanele vârstnice
Particularităţi:
- O fracţiune importantă a celulelor tumorale se diferenţiază terminal spre plasmocite
- De obicei plasmocitele neoplazice secretă IgM monoclonale → sindrom de hipervâscozitate
- Cunoscut ca macroglobulinemie Waldenström
Anatomie patologică
Microscopie:
- Infiltrare difuză a măduvei osoase
- Un infiltrat similar poate fi prezent în limfoganglioni, splină sau ficat la pacienţii cu boală diseminată
- Uneori, infiltrarea rădăcinilor nervoase, meningelui şi, mai rar, a creierului
Manifestări clinice:
- Astenie, pierdere în greutate
- Limfadenopatie
- Hepatomegalie la 50 din pacienţi
- Splenomegalie
- Anemie datorită infiltrării măduvei şi hemolizei autoimune
- Pacienţii cu tumori secretoare de IgM prezintă tulburări datorită proprietăţilor fiziochimice ale macroglobulinei →
sindrom de hipervâscozitate: tulburări de vedere, probleme neurologice, hemoragii, crioglobulinemie
Prognostic: sever, supravieţuire mediană aproximativ 4 ani

Limfomul extranodal al zonei B marginale de tip MALT

Definiție: grup eterogen de tumori cu celule B, care pot lua naştere în limfoganglioni, splină sau teritorii extraganglionare
Generalități:
- Tind să ia naştere în ţesuturi implicate în boli cronice inflamatoare de origine
- Autoimună
- Infecţioasă
- Rămân localizate perioade îndelungate
- Sunt alcătuite din celule în diferite stadii de diferenţiere limfoidă B
- Au fost recunoscute iniţial la nivelul mucoaselor (mucosa-associated lymphoid tissues, MALT)
- Localizare: stomac (de obicei), intestin subţire şi gros, plămâni, parotidă etc.
- Celulele tumorale se aseamănă cu celulele B ale zonei marginale normale
- Procesul începe ca un răspuns imun reactiv policlonal; cu timpul se dezvoltă un neoplasm monoclonal cu celule B prin
modificări genetice (evoluţie clonală)
Evoluţie: se poate transforma într-un limfom de grad înalt cu aspect de limfom difuz cu celule B mari

Limfomul cu celule de manta

Caracteristici: celulele tumorale se aseamănă cu celulele zonei de manta care înconjoară centrii foliculari
Anatomie patologică:
Microscopie:
- Măduvă osoasă: interesată în majoritatea cazurilor – agregate limfoide
- Splina: interesată frecvent – expansiunea pulpei albe
- Ficat: infiltrare periportală
- Intestin subţire: interesare multifocală a mucoasei – polipoză limfomatoidă
Imunofenotip şi genetică
- Celule tumorale B periferice
- t(11;14) interesând gena BCL1 → supraexpresia proteinei BCL1 (denumită şi ciclina D1)
Manifestări clinicee
- Limfadenopatie generalizată
- Interesarea măduvei osoase, splinei şi ficatului
Prognostic nefavorabil (supravieţuire 3-4 ani)

6
 PATOLOGIE LIMFOGANGLIONARĂ. MG III, 2021-2022.

Limfomul folicular
Epidemiologie: vârstă medie, B = F, cel mai frecvent limfom indolesnt în țările vestice
Origine: celule B din centrul germinativ
Patogeneză: t(14;18) → supraexpresia proteinei BCL2 - antagonist al apoptozei → promovează
supravieţuirea celulelor neoplazice
Anatomie patologică:
Microscopie:
- Limfoganglioni:
- Obiectiv mic: model predominant nodular sau nodular şi difuz
- Obiectiv mare: două tipuri de celule, în proporţii variate
- Centrocite: mici, contur nuclear neregulat sau clivat, citoplasmă redusă (predomină)
- Centroblaste: mai mari, cu cromatină fină, mai mulţi nucleoli, citoplasmă redusă
- Gradare: trei grade - în funcţie de proporţia de centrocite şi centroblaste
- Sânge periferic: limfocitoză (de obicei < 20.000)
- Măduvă: interesată în 85 din cazuri
- Splină: infiltrate neoplazice în pulpa albă
- Ficat: afectarea spaţiilor porte
Imunofenotip şi genetică:
- Celulele neoplazice se aseamănă cu celulele B centrofoliculare normale
- Citogenetică: translocaţii 14;18
Manifestări clinice:
- Limfadenopatie generalizată
- Rareori interesare extraganglionară (TGI, SN, testicul)
Prognostic:
- Evoluţie lentă, supravieţuire medie 7-9 ani
- Transformare histologică (30-50): în limfom difuz cu celule B mari

Limfomul Burkitt/leucemia cu celule Burkitt (LB)

Epidemiologie: 30% din limfoamele copilului
Clasificare:
- LB african (endemic)- relaţie cu VEB (virusul Epstein-Barr)
- LB sporadic (ne-endemic)
- LB la pacienţii infectaţi cu HIV
Origine: limfocite B relativ mature
Anatomie patologică:
Microscopie:
- Infiltrat difuz cu celule limfoide de mărime mijlocie:
- Nuclei: rotunzi/ovali, cromatină grosolană, mai mulţi nucleoli
- Indice mitotic ridicat
- Rată înaltă a apoptozei
- Macrofage benigne încărcate cu detritusuri nucleare → aspect de cer înstelat (macrofagele
reprezintă stelele pe fondul întunecat al limfocitelor tumorale)
Manifestări clinice:
- Majoritatea tumorilor se manifestă în teritorii extraganglionare
- Copii, adulţi tineri
- LB endemic african: masă ce interesează mandibula
- LB ne-endemic: frecvent masă abdominală ce interesează regiunea ileocecală şi peritoneul,
rinichi, ovare, suprarenale
Prognostic:
- Rareori transformare leucemică
- Agresiv , dar răspunde bine la chimioterapie

7
 PATOLOGIE LIMFOGANGLIONARĂ. MG III, 2021-2022.

Limfomul difuz cu celule B mari

Generalităţi
- 20 din LNH
- 60 ani; 5 din limfoamele copilăriei
Anatomie patologică:
Microscopie:
- Celule tumorale mari
- Nuclei:
- Mari, veziculoşi, rotunzi
- Uneori neregulaţi, multilobaţi sau anaplazici
- Nucleoli proeminenţi
- Model difuz de proliferare
Citogenetică: 30 conţin t(14;18) - anomalia caracteristică limfoamelor foliculare
Manifestări clinice:
- Formaţiune care creşte rapid, într-un singur limfoganglion sau teritoriu extraganglionar
- Iniţial pot fi interesate: TGI, pielea, oasele, creierul
- Frecvent este afectat inelul Waldeyer
- Interesarea măduvei osoase survine tardiv – rar tablou leucemic
Prognostic: foarte agresiv, dar răspunde bine la chimioterapie

NEOPLAZII ALE CELULELOR T ŞI NK

Grup eterogen de neoplazii având fenotipuri asemănătoare celulelor T mature sau celulelor NK
Rare în SUA şi Europa, mai frecvente în Asia

Leucemia/limfomul cu celule T adulte

Neoplasm al celulelor T CD4+ observat la pacienţii adulţi infectaţi cu HTLV-1
Epidemiologie: endemic în Japonia, bazinul Caraibelor

Micoza fungoidă şi sindromul Sézary

Definiție: par să reprezinte manifestări diferite ale unei entităţi neoplazice unice
Sunt dezordini ale celulelor T CD4+ periferice caracterizate prin interesarea pielii: aparţin grupului de neoplazii limfoide
cutanate cu celule T
Micoza fungoidă (mycosis fungoid)
Manifestări clinice: leziunile cutanate evoluează în trei stadii
- Faza inflamatoare premicotică
- Faza de placă
- Faza tumorală
Microscopie: infiltrarea epidermului şi dermului superior cu celule T neoplazice, care au un nucleu neobişnuit, cerebriform
(abcese Pautrier)
Evoluţie: extindere extracutanată - mai ales limfoganglioni şi măduva osoasă

Sindromul Sézary
Manifestări clinice:
- Piele: eritrodermie generalizată exfoliativă
- Leucemie cu celule Sézary, care au acelaşi aspect cerebriform
Evoluţie: îndelungată, supravieţuire mediană 8-9 ani

Limfomul angioimunoblastic cu celule T

Manifestări clinice
- Adulţi
- Febră, erupţie, limfadenopatie generalizată, hepatosplenomegalie
- Hipergamaglobulinemie
Evoluţie
- Agresivitate moderată
- Uneori regresiune spontană
- Alteori progresează spre un limfom difuz cu celule mari
Patogeneză: emergenţa unei clone maligne, pe fondul unei proliferări limfoide policlonale apărute în urma unei dereglări
imune

8
 PATOLOGIE LIMFOGANGLIONARĂ. MG III, 2021-2022.

B. LIMFOMUL HODGKIN (LH, BOALA HODGKIN)

Definiție: limfom în care sunt prezente celule Reed-Sternberg pe un fond celular inflamator reactiv
polimorf (Li mature, Pl, Eo, His), asociat cu un grad variabil de fibroză
Epidemiologie: 20-30% din limfoame în SUA, Europa de Vest; rar în Orient
- Distribuţie bimodală: la vârsta de 15-40 și în decada a 7-a.
- Ţări subdezvoltate: copii, adulţi, vârstnici
- B>F (excepţie: scleroza nodulară)
Etiopatogeneză:
- EBV: mononucleoză infecţioasă în antecedente → risc de LH
- Susceptibilitate genetică?
- Originea celulei RS: limfocit B, în majoritatea cazutrilor
- Un rol în transformare a malignă - în numeroase cazuri – îl are EBV
- Fondul celular cu aspect normal ar fi datorat citokinelor eliberate de celulele RS
Debut: - adenopatie superficială nedureroasă (frecvent cervicală)
- 25% simptome sistemice (B)
- Prurit
Extindere:
- Directă, periganglionară
- La alte grupe limfoganglionare
- Splină, ficat, măduvă osoasă, oricare alt sediu: plămân, piele, TGI, SNC
Anatomia patologică a limfomului Hodgkin
Celulele:
• Celula Reed-Sternberg (RS) clasică
- Mare
- Nucleu:
- Bilobat/polilobat
- Membrană bine definită
- Nucleol eozinofil, mare, proeminent
- Cromatina este palidă jurul nucleolului, lăsând un halou clar (aspect de ochi de bufniţă)
- Citoplasmă abundentă, eozinofilă sau amfofilă
- ihc: CD15 +, CD30 +
• Variante:
- Celula Hodgkin: mononucleară, cu trăsături similare
- Celula L&H (lymphocytic and/or histiocytic; celula “popcorn”): nucleu multilobat, nucleoli mai
mici
- Celula lacunară: nucleu multilobat, nucleoli mici, citoplasmă abundentă, clară, retractată
Limfoganglioni:
- Consistenţă variabilă
- Pe secţiune: culoare alb-cenuşie → aspect de carne de peşte
- Fuziune și mase limfoganglionare, în caz de extindere extracapsulară
Splină:
- Interesată în aproape toate cazurile la autopsie
- Pe suprafaţa de secţiune – lărgirea pulpei albe
- Ulterior noduli unici sau multipli sau mase confluente multinodulare
Ficat:
- Interesat în 2/3 din cazuri la autopsie
- Iniţial: ariile portale (aspect difuz)
- Ulterior: noduli multipli alb-cenuşii
Măduvă osoasă:
- Iniţial: focare tumorale fibrotice, fără distrucţia trabeculelor osoase
- Ulterior: osteoliză
Prognostic: > 75% supravieţuire la 5 ani

9
 PATOLOGIE LIMFOGANGLIONARĂ. MG III, 2021-2022.

STADIALIZAREA BOLII HODGKIN (SISTEMUL ANN ARBOR)

Stadiul Extinderea bolii
I O singură regiune limfoganglionară (I) sau un singur organ/sediu extralimfatic (I E)
II ≥ 2 regiuni limfoganglionare de aceeaşi parte a diafragmei (II) sau un organ/ţesut extraganglionar şi ≥1 regiuni
limfoganglionare, de aceeaşi parte a diafragmei (II E)
III Regiuni limfoganglionare de ambele părţi ale diafragmei (III) sau teritorii extraganglionare plus limfoganglioni
de ambele părţi ale diafragmei (III E) sau splina (III S) sau splina şi alt teritoriu extraganglionar (III SE)
IV Interesare difuză sau diseminată a mai multor organe sau ţesuturi extralimfatice ± interesarea limfoganglionilor
Fiecare stadiu poate fi urmat de sufixele A sau B:
A – absenţa simptomelor sistemice
B – prezenţa unei sau a mai multor simptome
febră inexplicabilă peste 380 C
transpiraţii nocturne
pierderea a ≥ 10 din greutatea corporală în 6 luni

CLASIFICAREA OMS A LIMFOMULUI HODGKIN

1. LH cu predominanţă limfocitară nodular
2. LH clasic:
- Cu scleroză nodulară
- Bogat în limfocite
- Cu celularitate mixtă
- Cu depleţie limfocitară
1. LH cu predominanţă limfocitară nodular
Microscopie:
- Arhitectură ganglionară ştearsă parţial/total
- Limfocite B mici + histiocite dispuse nodular
- Absenţa celulelor RS
- Celule L&H (origine B: ihc)
- Eo, Pl, fibroză: reduse/absente
Manifestări clinice:
- B, 40 de ani
- Limfadenopatie cervicală
- Fără interesare extraganglionară (excepţie: evoluţie într-o formă histologică agresivă)
- 75% din pacienţi: stadiile I-II la data dg.
Prognostic: bun, supravieţuire îndelungată cu sau fără tratament
2. LH clasic
a. Forma cu scleroză nodulară (NS- nodular sclerosis)
Microscopie:
- Benzi fibroase dense care împart limfoganglionul în noduli
- Celule RS
- Celule lacunare: caracteristice
- Fond: LiT, Eo, Mf, Pl
Gradare:
- Grad I (NS1)
- Grad II (NS2): noduli cu depleţie celulară, celule RS şi bizare, anaplazice (NS2)
Manifestări clinice:
- Cel mai frecvent tip
- F
- Adolescenţi şi adulţi tineri
- Limfadenopatie cervicală sau supraclaviculară; mediastinul este interesat frecvent
- La data diagnosticului majoritatea pacienţilor sunt în stadiile I sau II
Prognostic: bun (mai prost în NS2)

b. Forma bogată în limfocite

Microscopie:
- celule RS, H
- fond nodular (frecvent) sau difuz dominat de limfocite mici; foarte puţine Eo şi PMN
Manifestări clinice: frecvent în stadiile I şi II
Prognostic: bun; risc de LNH (limfom nonHodgkin)

10
 PATOLOGIE LIMFOGANGLIONARĂ. MG III, 2021-2022.

c. Forma cu celularitate mixtă

Microscopie:
- Numeroase celule RS, H
- Fond celular variat: Eo, Li, Pl, PMN, Mf
Manifestări clinice:
- La aproximativ 40 de ani
- Simptome B, stadiu tumoral avansat
- La data diagnosticului: 50% în stadiile III-IV, cu simptome B
Prognostic: intermediar
d. Forma cu depleţie limfocitară
Microscopie:
- Forma cu fibroză difuză: RS bizare; fond hipocelular; fibroză fină
- Forma reticulară: numeroase celule RS tipice şi bizare; puţine Li; necroză
Manifestări clinice:
- Rar
- Vârstnici
- Debut acut, cu simptome sistemice
- Limfadenopatie abdominală şi interesarea S, F, MO, fără limfadenopatie periferică
- La diagnostic: stadiu avansat (III-IV)
Prognostic: rezervat

DIFERENŢE CLINICE ÎNTRE LIMFOMUL HODGKIN ŞI LIMFOAMELE NON-HODGKIN

Trăsătura Limfomul Hodgkin Limfoame non-Hodgkin
Localizare Frecvent un singur grup Frecvent limfoganglioni periferici
limfoganglionar axial (cervicali, multipli
mediastinali, paraaortici)
Extindere Ordonată, prin contiguitate Necontiguă
Afectarea lggl mezenterici şi Rară Frecventă
a inelului Waldeyer
Interesare extraganglionară Rară Frecventă

C. HISTIOCITOZELE
Definiție: leziuni proliferative ale histiocitelor, care includ neoplazii rare ce se prezintă ca limfoame maligne
Categorie specială: histiocitoza cu celule Langerhans

HISTIOCITOZA CU CELULE LANGERHANS

Definiţie: spectru de boli proliferative ale celulelor Langerhans - celule dendritice prezentatoare de antigene
Trăsături anatomopatologice generale:
Microscopie:
• Celula Langerhans:
- Mare, cu nucleu rotund sau indentat, cromatină delicată şi nucleoli mici
- Cute şi creste nucleare proeminente
- Citoplasmă abundentă, eozinofilă ± vacuole lipidice
- Uneori: celule bi- sau multinucleate
- me: granulele Birbeck – structuri tubulare, cu o extremitate dilatată (aspect de rachetă de tenis)
• Infiltrat inflamator:
- Predominant eozinofilic, mai puţine plasmocite şi neutrofile
- „Microabcese” eozinofilice (focare de necroză înconjurate de eozinofile)
• Patologie de organ:
- Piele:
- Iniţial: interesarea dermului papilar superficial
- Invazia epidermului → ulceraţii superficiale

- Limfoganglioni: iniţial: infiltrarea sinusoidelor, apoi a parenchimului

- Splină: infiltrat predominant în pulpa roşie
- Ficat: infiltrat în sinusoide
- Plămân: infiltrate în septurile alveolare, ariile peribronşice şi perivasculare

11
 PATOLOGIE LIMFOGANGLIONARĂ. MG III, 2021-2022.

Forme anatomoclinice de histiocitoză cu celule Langerhans

Histiocitoza multisisemică multifocală (Boala Letterer-Siwe)
- De obicei sub 2 ani
- Febră
- Erupţie cutanată: vezicule, pustule şi cruste - trunchi, scalp (ca o dermatită seboreică)
- Hepatosplenomegalie
- Limfadenopatie
- Leziuni pulmonare
- ± Leziuni osoase
- Infiltrarea măduvei osoase → anemie, trombocitopenie şi leucemie cu infecţii recidivante (otite medii şi mastoidite)
- Evoluţie: severă - 50 supravieţuiere la 5 ani cu chimioterapie intensivă
Histiocitoza unisistemică unifocală și multifocală (Granulomul eozinofil)
- Proliferare de celule Langerhans amestecate cu număr variabil de eozinofile (predomină), limfocite, plasmocite,
neutrofile
- În cavitatea medulară a oaselor: calotă, coaste, femur
- Rareori: piele, plămân, stomac
- Leziunile unifocale:
- Schelet, copii mai mari sau adulți; durere, sensibilitate, fracturi patologice
- Evoluție: vindecare spontană sau chirurgie sau radioterapie
- Leziunile unisistemice multifocale:
- Copii mici, leziuni erozive osoase ce se pot extinde în țesuturile moi
- Triada (boala) Hand-Schüller-Christian:
- Diabet insipid (interesarea hipofizei posterioare şi a hipotalasmusului)
- Defecte ale calotei
- Exoftalmie (infiltrarea orbitei)
- Evoluţie: regresie spontană sau după chimioterapie
Histiocitoza pulmonară
- Adulți, fumători
- Regresie spontană după încetarea fumatului

12