72 CONTABILITATE GENERALA

********************** ume i
sseasssses***********
***********
*****'"*******""""

****************.. .,

Forma contului
rorma care r spunde cel mai bine necesitilor este forma bilateral , de cântar cu douá talere. Fa p0ate fi imaginau:
sub forma literei T care indic posibilitatea practic de separare _i înregistrare într-o parte a ca_tigurilo, succesiv pe
masur ce au loc, iar în partea opusä micsorärile care, de asemenea, se adun pe m sur ce au loc in cursul exerciiul
financiar.
Forma grafic bilateral cuprinde douä päri opuse: debit _i credit, alturate ca form de prezentare fiecare dintte
ele cuprinzånd date generale _i date specifice.
Datele generale se referå la data la care a avut loc operaiunea, documentul pe baza caruia se face inregistrare
explicaia operaiuni.
DEBIT CREDIT

Data Document Explicaie Sum

Explicaie Sumä Data Document

Convenional, s-a stabilit ca, pentru

conturile de activ, soldul iniial ELEMENTE PATRIMONIALE DE ACTIV
tul iniial) _i
(existen-
cre_terile s fie înregistrate
în partea stâng _i
mic_orrile, în partea Sold iniial
dreapta. Mic_orri
Cre_teri (ie_iri)
intrri)

lar pentru conturile de

pasiv, în par- ELEMENTE PATRIMONIALE DE PASIV
tea dreapt s fie inregistrate soldul ini-
tial (existentul iniial) _i cre_terile, iar în
partea stang, mic_orärile. Micsorri Sold iniial
(ie_iri) Cre_teri
(intrri)
Forma bilateral a contului face
posibil cunoa_terea separat a
cre_terilor _i a totalului acestora, precum _i a mic-
sorrilor _i totalul acestora, permiând calcularea cu u_urin a existentului final al
pentru care s-a deschis contul respectiv. elementului de activ sau de pasiv

2.2.3.2. Planul de conturi general

Contabilitatea în România se conduce pe baza
Planul de conturi general (PCG) unui plan de conturi legiferat prin Legea contabilitäjii nr. 82/1991.
reprezint un tabel cu toate conturile folosite în tara noastr,
tia acestora, însoite de denumirea contului respectiv. grupate dupä func-
Structura PCG este:
l Clase de conturi simbolizate cu o cifr
-

de la 1 la 9, in
gruparea conturilor pe clase de conturi. funcie de caracteristicile lor omogene,
Clasa 1
care permit
Conturi de capitaluri
Clasa 2 Conturi de active imobilizate
Clasa 3 Conturi de stocuri i
Clasa 4 Conturi de Terti
producie în curs de execuie
Clasa 5 Conturi de Trezorerie
Clasa 6 Conturi de Cheltuieli
Clasa 7 Conturi de Venituri
Clasa 8 Conturi speciale
Clasa 9 Conturi de gestiune
Grupe de conturi in cadrul fiecrei clase sunt
utilizate cu dou cifre:
iar cea de-a doua reprezint simbolul grupei. prima cifr reprezint simbolul
10- Capital i rezerve
clasel
21 Imobiliz ri corporale
53 -Casa
 Capitolul2 PRINCIPII I PROCEDEE SPECIFICE METODEI CONTABILITAIT 73
***************************o*...
.............. ******************************************************"******************** *********i* *****i ***e**ttteser***************************

3/ Conturile sunt grupate in douà categorii: conturi sintetice i conturi analitice.

Conturi sintetice de gradulI- acestea sunt simbolizate cu trci cifre, prima cifrá reprezintá simbolul
clasei, a dou cifr reprezint simbolul grupei, iar a treia cifrä reprezint simbolul contului respectiv.
211 Terenuri, 531 Casa
Capital,
-

101
-

Cifra 9 in dreptul conturilor sintetice de gradulI simbolizeaz faptul c functia economic este opusá
celorlalte conturi din grupa sa.

409 Furnizori debitori, cont de activ

Conturi sintetice de gradul II simbolizate cu patru cifre: prima cifr reprezint simbolul
acestea sunt
b
-

simbolul contului sintetic de gr. I,

clasei, a doua cifr reprezint simbolul grupei, a treia cifr reprezint
II.
iar a patra cifr reprezint simbolul contului sintetic de gradul
2111 Terenuri; 5311 Casa în lei etc.
Exemplu: 1011 Capital social nevrsat;
-
-

înscrise în planul de conturi este obligatorie pentru toate unitile patrimoniale din România,
Folosirea conturilor alt
de la o unitate patrimonial oarecare reprezint acela_i lucru cu acel cont folosit de o
astfel c un anumit cont
contul 5311
de exemplu, în orice unitate patrimonial din România.
reprezint,Casa"
unitate patrimonial;
XXX X 53 1 1 Casa în lei
xXXX
Clasa 53
Clasa
Grupa: 531 - Casa în lei
Grupa Cont sintetic de gradulI: 531 -Casa
Cont sintetic de gradul I
>Cont sintetic de gradul gradul II Cont sinteticde gradul II: 5311 -Casa în lei
conturile analitice indiferent de
înscrise in planul de conturi general, iar
Conturile sintetice de gradul l _i 2 sunt acestea putând fi diferite
sunt definite de c tre unitile patrimoniale în funcie de nevoile acestora,
gradul acestora
de la o firm la alta.
folosite de c tre toate unitile din România.
fiind înscrise în planul de conturi, sunt obligatoriu
Conturile sintetice este defalcat în conturi
sintetice de gradul 2.
Nu orice cont sintetic de gradul 1
Exemple: de gradul 1.
Contul 401 ,Furnizori" este un cont sintetic
-
-

1.
este un cont sintetic de gradul
,Conturi curente la bnci'
-

Contul 512 -

sintetice de gradul 2 astfel:

Acesta este defalcat în conturi 2.
lei" - este un cont sintetic de gradul
Contul 5121 ,Conturi curente la b nci în
-

un cont sintetic de gradul2.

Contul 5124 ,Conturi curente la
b nci în devize" este tot
-

Conturile analitice sintetice, cu ajutorul lor se tine evidena unor pri compo-
Conturile analitice se utilizeaz ca desf_urtoare ale conturilordatelor atât etalonul valoric cât i etalonul natural, acolo
unde
nente ale conturilor sintetice folosindu-se pentru inregistrarea
e cazul. de natura mijloacelor, a proceselor _i a rezultatelor
detaliat în mai multe conturi analitice, în funcie
Un cont sintetic poate fi elementului urm rit cu ajutorul
acestuia.

economice, dar de necesitäile de detaliere a coninutului

_i care func ioneaza i contul sintetic de care aparin, deoarece în
Conturile analitice funcioneaz dup acelea_i reguli dup
element.
acelai cont sintetic de gradul 2; 401.01 Furnizor
ambele categorii de conturi se înregistreaz
sintetic de gradul 1; 5311
Casierie"
Exemple: 401 ,Furnizor" cont 4111.01 ,Client Alfa SRL cont analitic; 4111.02,Client -

Alfa SRI" -cont analitic; 401.02, Furnizor Beta SRL'"

-

contanalitic;
Beta SRIL - cont analitic

multor conturi Sintetice de gradul 2, toate o p e r a -

unuia sau mai
in cazul existentei sinteticul de gradul 1.
sunt fåcute pe aceste conturi i nu pe
tiunile 2 sunt adunate i totalul acestora este inscris
de gradul
Operatiunile din sinteticele
de gradul 1.
DE REINUT! în sinteticul

s evidentieran
contabilitätii, este astfel conceput incât
permit
or
metodei
Contul contabil, ca procedeu al _i existenele acestora. la u
in cadrul fiec rui element patrimonial, precum
elementelor patrimonialo
oment dat.
Si transformårilor survenite situaia tuturor
care reflect
pre deosebire de bilantul
contabil
are o stera mult
mult mai referindu-se 1a
restrâns,, referindu-ce
mai restråns la un
dvand o sfer de cuprindere mult
mai larg; contul singur element
patrimonial.
74 CONTABILITATE GENERALA * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * ' " " * * * * * *
****

Accasta înseamn c, in timp ce bilanul contabil reflect situaia de ansamblu la un moment dat a patrimoniului
contul reflect existentele iniiale, cre_terile, diminu rile, intr rile, ie_irile _i existen ele finale ale fiec rui elemen
patrimonial.
Contulare rolul nu numai de a tine socoteala scris a unui mijloc, surs sau proces economic, ci i de a ordonas
sistematiza informaiile cu privire la acesta, potrivit principilor specifice metodei contabilitii.
Prezentarea conturilor ca dou tablouri distincte se datoreaz legåturii acestora cu bilanul contabil.
A_a cum s-a prezentat, bilanul prezint elementele patrimoniale conform principiului dublei reprezentäri
pe de o parte mijloacele economice (bunuri sau utiliti), iar pe de alt parte.sursele de formare sau modul de doban.
dire a mijloacelor economice (resursele).
In acest sens, primul tablou va reflecta utilitäile (elementele de activ), iar cel de-al doilea, resursele (elementele
de pasiv).
Cele prezentate ne arat c, între bilant _i contul contabil, exist strânse legturi atât de la bilan la cont, cât i de la
cont la bilant.
Astfel, legtura dintre cont i bilan apare atât la inceputul anului (exerciiului), cât i la sfår_itul acestuia.
Legtura dintre cont _i bilan

Cànd Tip legtur Explicaie

elementele patrimoniale prevzute în bilanul de la finele exer-
La începutul
,de la bilan la cont citiului financiar precedent vor fi preluate ca solduri iniiale ale
exerciiului financiar
conturilor, în exerciiul financiar curent.

La sfår_itul exerciiului ,de la cont la bilant"- soldurile finale ale conturilor vor fi utilizate pentru întocmirea
financiar bilantului contabil, la sfår_itul exerciiului curent.

*******

Concluzii ***°o******es***.

Elementele patrimoniale Existenele iniiale (sol- Elementele patrimo- Bilantul, la sfâr_itul

din bilanul anului prece- durile iniiale) ale con- niale din activul bilan- exerciiului, se va ela-|
dent se vor regsi drept turilor vor coincide cu fului precedent vor deveni bora în baza existenelor
conturi în anul curent cele din bilanul precedent conturi de activ în exerci- finale (solduri finale) ale
(urmtor). (solduri finale). iul curent (urmätor), iar conturilor de la sfàr_itul
elementele de pasiv vor exerciiului.
deveni conturi de pasiv în
exerciiul curent.

2.2.3.3. Regulile de func ionare a conturilor

Se face prin preluare ca sold iniial a soldurilor finale ale elemen

telor de activ i pasiv;
Deschiderea contului Pentru conturile
-

care nu au sold iniial deschiderea se face cu oca

zia inregisträrii în debit sau in credit, dup caz, a primei operaii
economice sau financiare.

Inchiderea contului la sfâr_itul perioadei de gestiune (lun, an

calendaristic) se face prin trecerea soldului final în partea opus
Închiderea contului aceluia din care a provenit cu indicarea sensului lui debitor sau
creditor. (vezi exemplul de la pct. 2.2.3 Contul soldul final al
contului).
Soldul final debitor se înscrie în creditul contului, iar cel creditor
in debitul contului.
 Capitolul 2 PRINCIPII I PROCEDEE SPECIFICE
METODEI 75
*********** ******. *
*************************************** *
***************************
CONTABILITAJ
*********°******'"***************ssstten********************************'*********

Regulile de funcionare a conturilor

Una dintre condiiile

de baza
pentru inregistrarea corect a operatiilor economice _i financiare cu ajutorul con
turilor o constituie cunoa_terea lilor de funcionare a acestora.
uregulile de funcionare a conturilor se stabile_te precis în care parte a conturilor, respectiv debit sau credit,
gistreaz soldul iniial, precum i cre_terile i mic_orrile elementului patrimonial, respectiv pentru care s-a
deschis contul.

1.
Conturile de activ încep så funcioneze prin a se debita;
conturile de pasiv încep s funcioneze prin a se credita.
2.
Conturile de activ se debiteaz cu majorärile, cre_terile, sporirile;
conturile de pasiv se crediteaz cu majorrile, cre_terile, sporirile.
Regulile de funcionare 3. Conturile de activ se crediteaz cu mic_orrile, scderile,
a conturilor
dimi-
nuärile; conturile de pasiv se debiteaz cu mic_or rile, scde-
rile, diminurile.
4. Conturile de activ au întotdeauna sold final debitor sau sunt
soldate; comturile de pasiv au întotdeauna sold final creditor sau
sunt soldate.

Toate conturile care se încadreaz în regulile de func ionare enumerate sus sunt denumite generic conturi mon0
functionale in sensul c ele sunt conturi de activ sau conturi de pasiv.
Sunt _i conturi a c ror funcie nu se încadreaz în regulile de funcionare enumerate mai sus, ele funcionând in
anumite situaii dup regulile conturilor de activ, iar în alte cazuri dupå regulile conturilor de pasiv, aceste conturi
sunt bifunctionale sau de activ-pasiv. Ele pot s înceap s funcioneze prin a se debita sau credita, iar la sfår_itul
perioadei au sold debitor sau creditor.
Exemplu: contul de rezultate care se debiteaz cu cheltuielile _i se crediteaz cu veniturile, iar la sfâr_itul perioadei
soldul poate fi creditor când veniturile > cheltuielile sau sold debitor când veniturile < cheltuielile.

Felurile _iclasificarea conturilor

Istoria contabilitäii începe cu primul model economic, respectiv contul _i se amplific odatä
cu dezvoltarea continu a funciilor acestuia. Termenul de contabilitate i_i are originea in
noiunea de cont. De la cont s-a ajuns la contabilitate i nu invers.
^tiati
c.. Procesul evolutiv menionat are in vedere _i contabilitatea rudimentar,
insemn ri empirice cu cert semnificaie contabil au precedat apariia _tiinei conta-
mileniile în care

bilitii [J. H. Vlaeminck, 1957, p. 15]. In aceste condiii, putem vorbi despre contabi
litate ca.produs istoric i social" |B. Colasse, 2000, p. 31].

Clasificarea conturilor se poate face având în vedere mai multe criterii, fiecare dintre ele dä posibilitatea s cunoa_-
em tråsturile caracteristice _i comune ale acestora.
Frincipalele criterii în funcie de care se pot clasifica conturile sunt urmätoarele.

Dup sfera de cuprindere, de detaliere a operailor pecare le reflect, se disting: conturi sintetice;
conturi analitice.
Onturile sintetice servesc pentru evidena in expresie bäneascå a unei anumite categorii de mijloace patrimoniale
O r procese economice, a unor surse patrimoniale, respectiv obligaii ale agentului economic.
mstlel de conturi sunt sistematizate date privind mai multe elemente concrete, de acela_i fel, fapt pentru care se
nesc conturi sintetice _i formeaz a_a-numita ,evidena sinteuca. De exemplu, contul,Capital social, ,Terenuri"
p.Mijloace fixe, ,Materiale consumabile" etc.
Conturile sintetice dau posibilitatea cunoa_terii situaiel ae
ansamblu a unor
categorii de mijloace economice.
procese, surse etc. De exemplu, contul , Furnizori" arata datorile agentului economic la un moment dat
nZOrii de materii fatä de fur-
prime _i serviciile execulate.
76
**
CONTABILITATE GENERAL * * * * * * * * * ° °

*********************** *********** ************°**°*.

Conturile analitice se utilizeaz ca desfä_urtoare ale conturilor sintetice, cu ajutorul lorse tine evidenta unr
påri componente ale conturilor sintetice, folosindu-se pentru înregistrarea datelor atât etalonul valoric, cåt _i etalonsl
natural, acolo undee cazul. este cunoscut sub denumirea de
Inregistrarea detaliat a operaiilor sintetice cu ajutorul conturilor analitice
eviden analitic '.

2, Dup funcia economic: conturi de activ;

****

conturi de pasiv.

conturi bilaniere conturi deschise pentru active;

(de situatie): conturi deschise pentru pasive;
conturi de rezultate: conturi de cheltuieli;
economic: conturi de venituri;
3) Dup coninutul
conturi de gestiune;

conturi în afara bilanului.