CURS INTRODUCTIV

CHIRURGIE PLASTICA
RECONSTRUCTIVA
SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENTA BUCURESTI
“ UN CHIRURG PLASTICIAN COMPLET ESTE
ULTIMUL ADEVARAT CHIRURG GENERAL

”
Nu exista arie a corpului care sa nu faca obiectul
acestei specialitati

Daca in unele specialitati chirurgicale s-a

atins un mare grad de standardizare, in
chirurgia plastica exceptia face regula
GASPARE TAGLIACOZZI
a definit chirurgia plastica ca
arta de a repara defectele
congenitale sau dobandite
„pentru a reda ceea ce Natura a
daruit si soarta a rapit
Scopul acestei chirurgii consta in
corectarea unui deficit functional dar
este insotita si de restabilirea unui
aspect cat mai aproape de
normalitate
Etimologia acestei specilitati
e legata de cuvantul
„platikos” – usor de
modelat
• Originea specialitatii este legata de vindecarea ranilor.

• S-a ocupat pe de o parte de managementul ranilor

provocate de orice obiect contondent sau arma oricat
de primitiva precum si de agresiunea animala
Omul primitiv trebuia sa faca fata celor 4 probleme
majore ale unei agresiuni

1.Oprirea sau reducerea pierderii de substanta

2.Sangerarea
3.Infectia
4.Durerea
Tentativa de a interveni in vindecarea unui defect ce se inchide
de la sine prin grabirea inchiderii acestuia probabil a fost primul
gest (inconstient) de reparare chirurgicala. Un gest extrem de
dificil in prezenta hemoragiei si a lipsei anesteziei.

Nu exista nici o dovada de chirurgie reparatorie la omul primitiv.

Prima sutura tegumentara a fost descrisa in texte hinduse cand

s-a folosit ata sau fibre tendinoase.
PRIMA ATESTARE DOCUMENTARA
A CHIRURGIEI PLASTICE ESTE
PAPIRUSUL SMITH

datat undeva intre 3.000-2.500 i.C

si cunoscut noua datorita uneri
transcriptii de la 1650 i.C.
• Sunt descris 48 de cazuri de la plagi, fracturi, inflamatii
pana la tumori impreuna cu indicatii de tratament.

• Tehnicile primitive de sutura foloseau matase, sutura

adeziva cu miere.

• Nu era descris un instrument de incizie similar bisturiului,

plagile fiind postraumatice.

• Este descris primul tratament al fracturii piramidei

nazale ce consta in evacuarea cheagurilor, reducere si
imobilizare
RECONSTRUCTIA DE
NAS IN INDIA
• Prima atestare a reconstructiei
de piramida nazala folosind
lamboul frontal
• Scrisoarea lui Lucas negustor
venetian din 1794 si publicata in
revista Gentleman Magazine in
1907
Unul din reperele importante ale chirurgiei
plastice este dat de o practica mutilanta din
India – amputarea nasului, organ ce consitutia
un simbol al demnitatii si respectului
Primele proceduri au fost descrise in carti sacre indiene si constau in
avansarea de lambouri tegumentare de pe obraji; in aceleasi texte au
fost descrise si primele instrumente.

Cartea este datata in sec VII i.C. dar procedura probabil a fost folosita
cu mii de ani inainte.

De asemenea sunt descrie si primele grefe de piele toata grosimea.

RECONSTRUCTIA DE BUZA -
CELSUS
1. Descrie tumorile de buza
2. Descrie procedeele rudimentare de inchidere a
defectelor de buza.
3. Transformarea defectului intr-unul dreptunghiul si
avasarea unor lambouri tegumentare favorizate
de incizii semilunare adiacente defectului
 Celsius defineste semnele
infectiei
1. Rubor
2. Dolor
3. Calor
4. tumor
AMBROISE PARE
A descris repararea despicaturilor de buza
RECONSTRUCTIA DE NAS PRIN
LAMBOU PEDICULAT DE PE BRAT
– PLASTIA ITALIANA

Un avans extrem de important a fost

facut ca urmare a dezvoltarii
anesteziei
MY GOD, THERE IS A NOSE!
Carpue in 1814 in St. Bartholomew Hospital din
Londra
KARL FERDINAND VON GRAEFE
A publicat primul tratat de Rinoplastie si a
folosit pentru prima oara cuvantul plastic.
BARONIO
Un progres imens in chirurgia plastica a fost
datorat lui Baronio care a demonstrat ca
pielea separata complet de pe zona
donoare poate supravietui pe o alta parte a
corpului daca exista un pat granular. Prima
grefa autologa a fost aplicata la un berbec
in 1804
Reverdin a raportat primul caz de grefare la om in 1869.

Prima grefare osoasa o fost realizata de Israel in Germania si

Monk in SUA la sfarsiotul sex XIX.

Definirea chirurgiei plastice moderne a fost strans legata de
conflictele armate ale secolului XX. Cele mai afectate parti ale
corpului (mai ales in primul conflict mondial) au fost capul si
gatul cu distrugeri ale partilor moi si osoase cu imense implicatii
sociale
Aceasta a dus la nasterea acestei specialitati cu chirurgie
proveniti din ch. generala, ORL si ortopedie, in anii 20 ai
secolului trecut.
PRIMUL RAZBOI MONDIAL
Reconstructie nazala cu lambou
Filatov realizat de Gillies
H. Gillies si JFS Esser in boardul Societatii
Europene de Chirurgie Reconstructiva
Traumele celui de-al doilea razboi mondial urmate de progresele
anesteziei si antibioticelor au dus la o exploziei si reasezare definitiva a
specilitatii cu progrese importante in chirurgia mainii ca subspecialitate, a
lambourilor musculare, craniofaciale si reconstructive a sanului culminand
cu aparitia microchirurgiei recontructive facilitata si de dezvoltarea opticii
medicale.
 PROFESORUL AGRIPPA IONESCU
FONDATORUL SCOLII ROMANESTI DE CHIRURGIE PLASTICA

Cunoscuta initial sub numele de chirurgie

reparatorie, aceasta ramura s-a dezvoltat in Romania
incepand cu anul 1958.
Atunci a fost creata pentru prima data specialitatea
de chirurgie plastica reparatorie. Meritul introducerii
si dezvoltarii acestei discipine in Romania ii apartine
profesorului Agrippa Ionescu.
Acesta a pus bazele chirurgiei plastice, a extins
domeniul si a investit in formarea generatiilor
urmatoare de specialisti, pe langa contributiile
personale originale in ceea ce priveste anumite
tratamente
PROFESOR IOAN LASCAR
Spitalul de Urgenta Floresca

Microchirurgie
reconstructiva
PROFESOR DR. DOINA DUMITRESCU IONESCU

Spitalul Universitar de Urgenta

Bucuresti

Microchirurgie reconstructiva
 Egiptul, Grecia si Roma Antica promoveaza anumite canoane de

frumusete ce vor fi ulterior modificate semnificativ de-a lungul Evului

Mediu, pentru a fi din nou cosmetizate in Epoca Moderna ca urmare a

exploziei mass-mediei ce ofera imaginea omului perfect, a fizionomiei

agreabile
Chirurgia estetica ca ramura a chirurgiei s-a consacrat in anii ’90,
insa incercarile de acest gen sunt cunoscute inca de pe vremea
vracilor indieni, care foloseau in secolul VIII i.Cr. bucatile de piele in
scopul reconstructiei plastice. In cartea “Sushruta Samhita” sunt
descrise atat operatii de modelare ale nasului, cat si instrumentele
chirurgicale necesare in astfel de practici. In India sunt consemnate
aceste interventii pana la sfarsitul secolului XVIII.
PLASTIA CU TRANSPLAT DE PIELE

Clasificarea grefelor de piele se face in functie de componenta dermica

(toata grosimea) si epidermica (liber despicata).

Acest procedeu permite acoperirea rapida a unor defecte importante de

tegument
 Daca suprafata este prea mare se poate folosi tehnica expandarii ce are
ca dezavantaj multiple zone insulare ce urmeaza a se vindeca secundar
cu cicatricile de rigoare.

 Alta tehnica este cea a lui Reverdin ce permite epitelizarea de la insule

de tegument
CELE 3 FAZE ALE VINDECARII PRIN PLASTIA CU
TRANSPLANT DE PIELE LIBERA

1. Imbibitia

2. Revascularizarea

3. Maturatia
DUREAZA CATEVA ZILE PANA LA REVASCULARIZAREA GREFEI.
SE FACE PRIN DIFUZIA PLASMEI CE FURNIZEAZA OXIGEN SI
NUTRIENTI. IN PRIMELE ORE SE POATE PRODUCE UN EDEM PRIN
ABSORTIA PASIVA A SERULUI URMATA DE REZOLUTIA ACESTUIA
IN FAZA DE REVASCULARIZARE.

Imbibitia
ESTE PERIOADA CRITICA A VINDECARII PRIN GREFARE. SE FACE PRIN
ANASTOMOZA, NEOVASCULARIZATIE SI PROLIFERARE CELULARA
ENDOTELIALA DINSPRE ZONA GREFATA. PROCESUL INCEPE DE LA
24-48H DE LA GREFARE.

SE PARE CA INCEPE MAI CURAND DINSPRE CENTRU CATRE

MARGINI. DIVERSE STUDII CARE TIN DE HISTOLOGIE, BIOLOGIE
MOLECULARA AU FOST REALIZATE CU PRIVIRE LA ACEASTA ETAPA.

PRIMUL PANSAMENT AL ACESTOR GREFE – 5-7 ZILE.

Revascularizarea
MATURATIA UNEI GREFE POATE DURA SI 1 AN.
DURATA ESTE MAI MARE LA ARSI SI COPII

Maturatia
 PLTG

rezistente la contractie;

textura si pigmentatie asemenatoare pielii normale;

 se aplica pe zone bine granulate si vascularizate, de preferinta

nu foarte mari ca dimensiuni si cu importanta estetica mare.
PLD
Pot acoperi suprafete mari.

Se recolteaza de pe orice zone a corpului, preferabil de pe

coapse si abdomen.

 In cazul marilor arsi nu exista zone de electie si se recolteaza

de pe orice zona disponibila.
Zonele de electie pentru recoltarea
grefelor PLD
Infiltrarea zonei donoare PLD
Mesh-graft
Plastia cu lambou pediculat
A fost dezvoltata initial de diversi autori italieni in sec XVI si de aici termenul
de plastie italiana.
Initial era folosita cu tesut tegumentar dar ulterior a cuprins si fascie
(fasciocutane) si tesut muscular (miocutanate).
Sunt folosite cand plastia libera tegumentara nu face fata solicitarilor
mecanice al suprafetelor mainii si mai ales necesitatii repararii elementelor nobile
ale mainii (nervi, tendoane, vase).
Lamboul poate suferi vascular in cazul unei rotatii si tensiuni exagerate prin
afectarea vaselor.
Pentru mana este folosit lamboul de pe torace,
abdomen (McGregor) care aduc si aportul de testu
grasos care va pastra caracteristicile abdomenului
cu ingrosarea acestuia. De aceea este degresat
ulterior sau inlocui cu un cross-arm
LAMBOUL INGHINAL
LAMBOU CROSS-FINGER

Pentru degete cel mai popular este

lamboul cross-finger.
Intotdeauna zona donoare se
grefeaza cu PLTG
LAMBOU DELTOPECTORAL
Alungirea cicatricii

Ruperea liniei de tensiune

Translatarea de tesuturi

Creearea unui pliu

Plastia in Z simpla
Plastia in Z planiforma
Plastia in Z asimetrica
Transferul de tesuturi (grasime, osos, tendinos, osos)
Este o tehnica f importanta in repararea tisulara.
Odata cu avansul tehnologic si biotehnologii grefarea
tradtionala tinde a fi incoluita cu o stragie de regerenerare
tisulara utilizand celule stem si inginerie tisulara astfel evitand
disfunctiile zonei donoare.
Grasime – recoltarea de tesut grasos asociat cu celule stromale. Se
poate face ca transfer liber de tesut adipos, asociat cu derm sau
microvacular in cadrul unui transfer liber.
Cea mai consistenta si recenta aplicatie este augmentarea mamara
cu tesut autolog pentru micomastie, san tuberos, deformari asimetrice
(si in urma augmentarii prin protezare) sindrom Poland, mastectomie
sau tarumatisme. Alte aplicatii –augmentarea faciala inclusiv estetica.
Augmentare gluteala, peniana.
Se face minim invaziv, cu canule de 3-4mm, prin suctiune.
Zonele de electie
pentru recoltarea
de tesut adipos
Infiltrarea
zonei
donoare
Recoltarea
tesutului adipos
Tesutul
recoltat
Fascie – se face cu sau fara suport vascular.
Fascia este caracterizata printr-o structura densa de colagen care ii
confera o mare rezistenta mecanica.
Are ca indicatii – parlizia faciala, lagoftalmos, paralizia congenitala de
buza inferioara, chirurgia reconstructiva a tendonului ahilean,
inchiderea defectelor abdominale.
Cea mai recoltata este fascia lata- pana la 10-15mm; mai mult duce
la herneierea musculara.
Recoltarea de Fascia Lata
TENDON
Cel mai des folositi sunt:
•palmar lung,
•plantar,
•extensor lung al dg raze II-IV,
•flexor superficial
•orice tendon al unui deget amputat traumatic.
Ca beneficiar – orice flexor profund, extensor lung al policelui,
recontructii de scripeti.
Poate fi insotit de o pastila osoasa (ex – recontructia de t. Ahile).
Cartilaj
Auricular – cel mai versatil – poate fi prelucrat foarte usor si se poate recolta
fara deformitati. Este folosit in malfomratii de ureche, reconstructia nazala,
tarsala si areolara.
Septal – se recolteaza in forma de L – folosit pentru alte cartilagii nazale,
tars, reconstructie de trahee.
Costal – folosit ca patern pentru reconstructia totala de ureche. Poate fi
folosit in reconstructia nasului in sa, traheala, augmentari malare. Are o
morbiditate mare.
- acoperirea zonelor de solicitare mecanica.
- cicatrici restante dupa distrugeri de mai multe straturi anatomice.
- creearea unui pat biologic tisular apt pentru reconstruirea
elementelor de profunzime.
-aportul de material sanatos si irigat – pentru zone de radionecroza,
ulceratii
- aportul de masa imunitara pentru zone de infectie cronica
- acoperirea de zone cu insuficienta venoasa.

INDICATIILE FOLOSIRII LAMBOURILOR COMPLEXE

 LAMBOURI COMPLEXE UZUALE
- antebrahiale de radiala si ulnara

- reverse de pedicul digital

- fascial lata -> abdomen inferior, genito-perineal, trohanteriana si sacrata,
- gracilis -> coapsa, bazin, genitala, coapsa contalaterala
- gastrocnemian – genunchi, popliteu, fata ant gamba
- pedios si centrate pe tibiala anterioara pentru picior si regiune ahileana.
- latissimus dorsi ptr torace, axila, brat.
- drept abdominal pentru perete toracic inferior;
PROPRIETATILE PROTEZELOR DE EXPANSIUNE

NEDEGRADABIL
NON-TOXIC
NON ALERGIC
NON CARCINOGENETIC
NON IRITANT