Curs 10

REFLECTAREA OPERAŢIUNILOR ECONOMICE ÎN CONTABILITATE

Mecanismul Taxei pe valoare adăugată

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este un impozit indirect şi neutru:
Caracterul indirect Taxa pe valoare adăugată este suportată de către
consumatorii finali dar este plătită bugetului statului de
către entităţile economice care adaugă valoare prin
prelucrarea sau comercializarea bunurilor, executarea
de lucrări sau prestarea de servicii.

Caracterul neutru Rezidă din mecanismul de funcţionare al TVA şi este o

consecinţă a caracterului indirect. Pentru o entitate
economică TVA nu generează cheltuieli sau venituri ci
datorii sau creanţe faţă de bugetul statului.

Taxa pe valoarea adăugată are două momente de funcţionare pentru o entitate economică:
În cursul unei perioade (luna sau TVA deductibilă - reprezintă suma suplimentară
trimestrul): achiziţii şi vânzări cu TVA (peste costul de achiziţie) pe care entitatea o
datorează/achită furnizorilor săi dar pe care are
dreptul să o primească înapoi de la bugetul
statului. Aşadar, TVA deductibilă este o creanţă
brută faţă de stat.

TVA colectată - reprezintă suma suplimentară

(peste preţul de vânzare) pe care entitatea trebuie
să o încaseze/o încasează de la clienţii săi dar pe
care are obligaţia să o vireze bugetului de la stat.
Aşadar, TVA colectată este o datorie brută faţă de
stat.

La sfârşitul perioadei (luna sau TVA deductibilă > TVA colectată =>TVA de
trimestrul): regularizarea TVA recuperat (creanţă netă)

TVA deductibilă < TVA colectată =>TVA de

plată(datorie netă)

Exemplul 1: Se achiziţionează de la un furnizor materiale auxiliare, la un cost de achiziţie de 300 lei şi

TVA 19%.
În urma operației are loc:
 creşterea activelor sub forma stocului de materiale auxiliare cu 300 lei;
 creşterea creanţei brute faţă de stat privind taxa pe valoarea adăugată (TVA deductibilă)
cu 57 lei;
 creşterea datoriilor sub forma datoriei faţă de furnizor cu 357 lei

1
Grafic, aceste modificări pot fi redate astfel:
↑ A Stoc materiale auxiliare+ 300
Creanţa brută faţă de stat privind TVA ↑ D Datorie furnizori + 357
↑A
(TVA deductibilă) +57

Exemplul 2: Se prestează şi facturează unui client un serviciu de consultanţă la un tarif de 800 lei şi
TVA 19%.
În urma operației are loc:
 creşterea capitalurilor proprii sub forma rezultatului cu 800 lei, ca urmare a ocazionării
unui venit din prestarea serviciului de consultanţă;
 creşterea datoriei brute faţă de stat privind taxa pe valoare adăugată colectată (TVA
colectată) cu 152 lei. (Taxa pe valoare adăugată colectată nu aparţine entităţii
economice. Din ea entitatea îşi va recupera TVA aferentă achiziţiilor, iar diferenţa o va
da statului);
 creşterea activelor sub forma creanţei faţă de client cu 952 lei.

Grafic, modificările pot fi consemnate astfel:

↑ Cp (↑Rex, V) Rezultatul exerciţiului + 800
↑A Creanţă clienţi + 952 Datorie brută faţă de stat privind TVA + 152
↑D
(TVA colectată)

În urma celor două operaţii economice, prin efectuarea regularizării TVA, va rezulta TVA de plată
către bugetul de stat (datorie netă), deoarece TVA deductibilă este mai mică decât TVA colectată (TVA
de plată = 152 – 57 = 95 lei. Astfel, în urma operației de regularizare are loc:
 scăderea datoriei brute faţă de stat (TVA colectată) cu 152 lei;
 scăderea creanţei brute faţă de stat (TVA deductibilă) cu 57 lei;
 creşterea datoriei nete faţă de bugetul statului (TVA de plată) cu 95 lei.

Grafic, regularizarea TVA se prezintă astfel:

↓D TVA colectată - 152
↓A TVA deductibilă - 57
↑D TVA de plată + 95

Aplicaţia nr 1

Pornind de la următoarele situaţii privind TVA din cursul unei perioade, să se efectueze regularizarea
TVA:

a) TVA deductibilă (creanţă) 3.000 lei b) TVA deductibilă (creanţă) 0 lei

TVA colectată (datorie) 0 lei TVA colectată (datorie) 2.800 lei
TVA de recuperat (creanta neta) TVA de plata 2.800 lei
3.000 lei

c) TVA deductibilă (creanţă) 3.000 lei d) TVA deductibilă (creanţă) 1.500 lei
TVA colectată (datorie) 1.500 lei TVA colectată (datorie) 2.800 lei
TVA de recuperat 1.500 lei TVA de plata (datorie neta) 1.300 lei

2
Aplicaţia nr 2
Pornind de la procesul de producere, comercializare şi consum al unei cantităţi de vin, de la producţie
până la consumatorul final intervin următorii actori:
1. ferma agricolă: presupunem ca nu are achiziţii dar vinde unui angrosist vinul, preţ de
vânzare 1.000, TVA 19%;
2. angrosistul: cumpără de la fermă vinul (cost de achiziţie 1.000, TVA 19%) pe care îl vinde cu
preţul de vânzare de 3.000 lei, TVA 19%, unui detailist;
3. detailistul: cumpără de la angrosist vinul (cost de achiziţie 3.000, TVA 19%) pe care îl vinde
cu preţul de vânzare de 7.000 lei, TVA 19%, consumatorului finali;
4. consumatorul final: cumpără de la detailist vinul la preţul de 8.330 (TVA inclus) şi îl
consumă.

I. Operaţiuni supuse TVA

Ferma Angrosist Detailist Consumator
Valoare TVA Valoare TVA Valoare TVA Valoare TVA

1.000 570
0 0
190 3.000 7.000 1.330
Cumpărări
PC cu TVA 8.330
PC cu TVA 0 PC cu TVA 3.570
PC cu TVA 1.190
1.000 570
190 3.000 7.000 1.330
Vânzări
PV cu TVA 3.570
PV cu TVA 1.190 PV cu TVA 8.330

II. Regularizarea TVA

TVA ded 0 TVA ded 190 TVA ded 570

TVA col 190 TVA col 570 TVA col 1.330

TVA de plata 380
TVA de plata 190 TVA de plata 760 TVA 1.330

3
2. Contabilitatea imobilizărilor (clasa 2)

1 Societatea comercială „Atena” S.A. se constituie in luna decembrie a exerciţiului

financiar N prin aportul în natură a unui autoturism, evaluat la valoarea de aport de 24.000
lei şi prin vărsarea la bancă a sumei de 66.000 lei, reprezentând contravaloarea acţiunilor
subscrise. Autoturismul este amortizabil pe o perioadă de 10 ani, prin metoda liniară
În aceeaşi perioadă se achiziţionează o clădire evaluată la cost de achiziţie 60.000 lei,
TVA 19% amortizabilă pe o durată de 50 ani prin metoda liniară.
Se achită jumătate din contravaloarea clădirii din disponibil bancar.
Pe parcursul exercițiului N+1 se înregistrează amortizarea imobilizărilor. La sfârșit de
perioadă se regularizează T.V.A., apoi acesta se decontează și ulterior se închid conturile de
cheltuieli și venituri.
REGISTRUL JURNAL

MODIFICĂRI CONTURI
Nr
EXPLICAŢII BILANŢ CPP CORESPONDENTE SUME
crt
A CP D Ch V Debitoare Creditoare
1 Subscriere capital social ↑ ↑ - - - 456 1011 90.000
2 Aport la capitalul social ↑↓ - - - - % 456 90.000
2133 24.000
5121 66.000
3 Regularizare capital social - ↓↑ - - - 1011 1012 90.000
4 Amortizare anuala ↓ ↑ 6811 2813 2.400
autoturism (24.000/10)
5 Achiziţie clădire ↑ - ↑ - - % 404 71.400
212 60.000
4426 11.400
6 Amortizare anuala clădire ↓ ↑ 6811 2812 1.200
(60.000/50)
7 Achitare ½ contrav. clădire ↓ - ↓ - - 404 5121 35.700
8 Regularizare T.V.A. ↓↑ - - - - 4424 4426 11.400
9 Încasare T.V.A. ↑↓ - - - - 5121 4424 11.400

4
10 Inchidere conturi de ↓ ↓ 121 6811 3.600
cheltuieli
Ciorna pt Analiza contabila:
Op 1: 2) Crește capitalul subscris nevărsat și cresc creanțele față de acționari cu 90.000 lei
3și4) 1011 P+C, 456 A+D
Op 5: 2) crește valoarea clădirii cu 60.000 lei, crește TVA deductibilă cu 11.400 lei și cresc datoriile
furnizori cu 71.400 lei
3 și 4) 212 A+D, 4426 A+D, 404 P+C
Op 8: TVA ded (4426)= 11.400, TVA col (4427) = 0, rezulta TVA de recuperat (4424) A+D

REGISTRUL CARTEA MARE

D 456 C D 1011 C D 5121 C

Rd 90.000 Rc 90.000 Rd 90.000 Rc 90.000 Rd 66.000 Rc 35.700 (7)

(1)
(1) 100.000 (2) (3) 100.000
(1) (2)
11.400 (9)

Tsd 90.000 Tsc 90.000 Tsd 90.000 Tsc 90.000 Tsd 77.400 Tsc 35.700

Sf 0 Sf 0 Sfd 41.700

D 2133 C D 1012 C D 6811 C

Rd 24.000 Rc 90.000 Rd 2.400 (4)

(3) Rc 3.600 (10)
(2)
1.200 (6)
Tsd 3.600
Tsd 24.000 Tsc 0 Tsd 0 Tsc 90.000 Tsc 3.600

Sfd 24.000 Sfc 90.000 Sf 0

D 2813 C D 212 C D 4426 C

Rd 60.000
Rc 2.400 (4) Rd 11.400 (5) Rc 11.400 (8)
(5)

5
 Tsd 0 Tsc 2.400 Tsd 60.000 Tsc 0 Tsd 11.400 Tsc 11.400

Sfc 2.400 Sfd 60.000 Sfd 0

D 404 C D 2812 C D 4424 C

Rd 35.700 (7) Rc 71.400 (5) Rc 1.200 Rd 11.400 (8) Rc 11.400 (9)

(6)

Tsd 35.700 Tsc 71.400 Tsd 0 Tsc 1.200 Tsd 11.400 Tsc 11.400

Sfc 35.700 Sfc 1.200 Sf 0

D !!!121 (Profit/Pierdere) C

Rd 3.600 (10)

(Cheltuieli)

Tsd 3.600 Tsc 0

Sf 3.600 (Pierdere)

BILANŢ FINAL
ACTIV PASIV
ELEMENTE SUME ELEMENTE SUME
Mijloace de transport
24.000 Capital social (1012) 90.000
(2133)
Amortizare MT (2813) - 2.400 Rezultat ex (121) - 3.600
Cladiri (212) 60.000 Datorii furnizori (404) 35.700
Amortizare cladiri (2812) - 1.200
Conturi la bănci (5121) 41.700

TOTAL ACTIV 122.100 TOTAL PASIV 122.100

Sd apartine A
Sc apartine P

6
Cu exceptia:
1) Contul 121 indiferent de sold merge intotdeauna in Pasiv (daca are Sold
debitor merge cu minus)
2) Ct de amortizări (gr 28) chiar dacă au sold creditor se preiau in Activ cu
semnul minus arătând că amortizarea este o depreciere care scade valoarea
imobilizării