Bullying-ul in scoli

In copilaria mijlocie, grupul celor de-o varsta intra in drepturi depline. Grupurile sunt alcatuite ,
de cele mai multe ori, din copiii care provin din aceeasi localitate sau care sunt colegi de scoala.
Copiii care se joaca impreuna sunt, de obicei, de acelasi sex si de varste apropiate (Hartup,1992;
Pellegrini et al., 2002, cit.in. Papalia et al., 2010).

Insa, ce influenta are grupul social asupra fiecarui individ care face parte din el? Ce influenteaza
acceptarea celor de-o seama si ce conditioneaza prieteniile?

Efecte positive si negative ale relatiilor cu cei de aceeasi varsta

Pe masura ce copiii petrec din ce in ce mai mult timp cu prietenii si mai putin cu parintii, grupul
social le ofera noi perspective si libertatea de a lua decizii. In grupul din care fac parte, copiii isi
dezvolta abilitatile sociale, sunt motivati sa aiba performante, capata un sentiment al identitatii si
al apartenentei, invata sa isi adapteze nevoile si dorintele la cele ale altora, invata cand sa cedeze
si cand sa isi sustina principiile.

Pe de alta parte, agresivitatea se poate transforma in tiranizare cand este indreptata intentionat
spre o victima. Tiranizarea poate sa fie fizica ( cu lovituri), verbala (porecle sau amenintari) sau
emotionala (izolare si barfa) (Berger, 2007; Veenstra et al., 2005, cit.in. Papalia, 2010).

Bullying-ul poate fi provocat de sexualitate, cultura, rasa, religie sau gen. De asemenea, hartuirea
sexuala poate implica acte sau solicitari sexuale. Cyberbullying-ul este un fenomen relativ nou,
aparut odata cu folosirea din ce in ce mai frecventa a internetului si este deosebit de periculoasa,
intrucat mesajele sau imaginile se raspandesc rapid catre un numar foarte mare de persoane.

Adeseori victimele nu se integreaza, tind sa fie copii anxiosi, deprimati, precauti, linistiti si
supusi si sa planga cu usurinta sau sa fie certareti si provocatori si tind sa aiba stima de sine
scazuta, desi nu este clar daca stima de sine duce la victimizare sau este efectul ei
(Hodges,Boivin si Bukowski, 1999; Olweus, 1995; Veenstra et al., 2005 cit.in. Papalia, 2010).

Tiranizarea, mai ales afectiva, este vatamatoare si pentru tirani, si pentru victime. Tiranii au risc
crescut de delicventa, criminalitate si abuz de alcool, iar victimele sunt predispuse catre
probleme de comportament ( sa devina, la randul lor, agresive sau sa devina deprimate).

Pe masura ce copii cresc, cei mai multi dintre ei invata sa descurajeze tiranizarea, astfel cea
fizica se diminueaza, dar celelalte forme se intensifica in intervalul 11-15 ani.

Diferite instiutii din SUA sau Norvegia au promovat programe care urmaresc constientizarea
tiranizarii de catre cadrele didactice si invatarea abilitatilor sociale si emotionale, avand un mare
suces, insa rezultatele majoritatii programelor de acest fel din multe tari au fost o dezamagire.
(Berge, 2007 cit.in. Papalia,2010).

Bibliografie
James, A. (2010). School bullying. Res briefing Nedlastet fra www nspcc org uk/inform, 26,
2012.

Papalia D.E. , Olds S.W. , Feldman R.D. (2010). Dezvoltarea umana. Bucuresti: Editura Trei