Tema și vizunea despre lume

„Riga Crypto si lapona Enigel” – Ion Barbu

1.Publicata initial in 1924, integrata apoi in ciclul “Uvedenrode” din volumul “Joc secund” (1930),
“Riga Crypto si lapona Enigel”, scrisa de Ion Barbu, este un amplu poem de cunoastere, un poem
alegoric.

2.Apartinand modernismului, textul este structurat in 27 de strofe cu numar inegal de versuri,

predominand catrenul. Rima variaza, in text fiind prezenta rima incrucisata, imperecheata, dar si
imbratisata, iar masura este de 4-9 silabe.
Particularitatile lexico-semantice ale limbajului poetic prezente in text demonstreaza apartenenta la
modernism. Astfel, sunt utilizate cuvinte din diferite registre stilistice, precum arhaisme (“menestrel”,
“puiaca”, “riga”), regionalisme (“nuntas”- nas, “ospat”, “minatarca”- mitarca) si cuvinte populare
(“maselarita”, “ghioci”, “iaca”, “zice-l-as”).

3.Tema este reprezentata de iubirea imposibila dintre cele doua masti. Aceasta este bine prezentata in
cele doua planuri semantice: primul plan, cel narativ, ce ilustreaza prologul si povestirea inserata
structurata pe momentele subiectului, iar cel de-al doilea, simbolic, prin care personajele devin masti ale
unor conditii umane, iar actiunea are valoare de simbol, demonstrand imposibilitatea nuntirii intre fiinte
diferite, care aparțin unor lumi diferite: lumea lui Crypto este caracterizata de umbra,somn, racoare, pe
cand cea a lui Enigel este caracterizata de soare, calatorie, caldura.
Impactul dintre ratiune (Enigel) si instinct (Crypto), configurat prin cele doua simboluri, “fiara
batrana” si “faptura mai firava”, se soldeaza cu victoria ratiunii asupra instinctului. Primul contureaza
sensurile ratiunii ale carei atribute sunt “soarele-ntelept” si “sufletul fantana”, lapona intruchipand gandul
eliberat prin aspiratie spre lumina si cunoastere de ispitele instinctuale simbolizate de somn si umbra.

4.a)Titlul este alcatuit din numele celor doua personaje, aflate in antiteza, amintind de marile povesti
de iubire. Astfel, devine o cheie ce anticipeaza planul narativ, dar si simbolic al textului. “Riga Crypto”
denumeste statutul ontologic al ciupercii, facand aluzie la clasa din care provine (Cryptogame), iar
“Enigel” poate fi explicat printr-o dubla etimologie: prima fiind derivarea de la latinescul “angelus”
(inger), ce sugereaza superioritatea fiintei umane fata de riga, iar cea de-a doua provine de la denumirea
raului tataresc Ingul, care curge prin Siberia, sugerand izolarea si dorinta de apropiere de lumea soarelui.
Pe langa antiteza dintre protagonisti, titlul prezinta si universurile incompatibile. Astfel, Crypto, ciuperca
cruda de padure, “mai firava”, apartine lumii vegetale, iar Enigel este locuitoare de la pol (“din tari de
gheata urgisita”). Subtitlul operei “balada” accentuează simbolistica povestirii alegorice.
b)La nivel formal, textul este alcatuit din doua parti, formula compozitionala fiind aceea a povestirii
in rama.
Prima parte (strofele 1-4) reprezinta prologul ce contureaza in putine imagini atmosfera de la “spartul
nuntii” prin dialogul menestrelului cu “nuntasul fruntas”. Astfel, cei doi devin simboluri ale fiintei
initiate. Atmosfera este construita in antiteza cu cantatul “cu foc” de acum o vara, sugerand teama
nuntasului de a nu se revela diferenta dintre miri.
Partea a doua (strofele 5-27) reprezinta povestea de iubire ratata dintre doua fiinte, ce apartin unor
regnuri diferite. Secvența este realizată pe două planuri, unul narativ, pretext pentru cel simbolic. Fiind
balada, specific planului narativ se respecta succesiunea momentelor subiectului.
Tema și vizunea despre lume
Expozitiunea (strofele 5-8) construieste portretele celor doua personaje in antiteza. Crypto este un
simbol al lumii vegetale, blestemat de o “vrajitoare minătarca” sa imparateasca vesnic. Astfel, Crypto
devine simbol al increatului, al atemporalului si aspatialului, ce traieste tentatia limitatului, amintind de
ipostaza Luceafarului. Structura “sterp il facea” ilustreaza conditia fiintei negative, incompatibile cu
nuntirea. Lapona este prezentata afectiv prin epitetul dublu “lapona mica, linistita”. Ea este surprinsa in
momentul transhumatei de la iernat la pasunat, cand poposeste in spatiul rigai si adoarme pe muschiul
crud, element ce construieste intriga (strofa 9).

Desfasurarea actiunii (strofele 10-20) se constituie din dialogul celor doua fiinte prin care Crypto o
imbie pe lapona in lumea lui, oferindu-i simbolurile acesteia, dar este refuzat de laponă, conștienta de
diferențele dintre cele două lumi și temându-se de umbră. Aceasta îl îndeamnă, inconștient, să se coacă,
dar pentru Crypto acesta este un blestem.
Punctul culminant (strofele 21-22) este reprezentat de iesirea rigai din umbra, tentație a depăsirii
limitei.
Deznodamantul (strofele 23-27) are valoare de legenda, surprinzand pedeapsa primită de riga, simbol
al increatului, amintind de Aleph, ce se va transforma in ciuperca otravitoare, intrucat pentru „ființa mai
firavă/ pahar e gândul, cu otrava. El se va insoti cu maselarita, o fiinta din aceeasi lume (regatul vegetal),
reveland posibilitatea nuntirii doar intre fiinte compatibile.
Atat Crypto, cat si Enigel incearca sa ajunga la cunoastere. La Ion Barbu se intalnesc trei tipuri de
cunoastere. Crypto aspira la cercul Venerei, ce reprezinta cunoasterea elementara, ce reduce omul la
ipostaza de fiinta instinctiva, iar Enigel aspira catre cercul Soarelui, cunoasterea poetica. Aceasta dorinta
a laponei sugereaza faptul ca lapona se afla pe treapta lui Mercur, ce ilustreaza cunoasterea rationala.

5.Poemul “Riga Crypto si lapona Enigel”, de Ion Barbu, este o poveste de iubire, o balada fantastica,
ce se realizeaza intr-o viziune moderna. Structura narativa implica interferenta genurilor. Scenariul epic
este dublat de caracterul dramatic si de lirismul de masti, personajele avand semnificatie simbolica.