Testament de Tudor Arghezi

Poezia .Testament" de Tudor Arghezi este o poezie programatică, fiind prima poezie din volumul
„Cuvinte potrivite" publicat in anul 1927, face parte din seria artelor poetice moderne din literatura
romănă din perioada interbelică, alături de ,,Joc Secund" de lon Barbu si .Eu nu strivesc corola de
minuni a lumii" de Lucian Blaga.

Tudor Arghezi lon Nae Theodorescu, numele adevărat) a fost un scriitor romăn care a adus o
(

contribuţie valoroasă în lirica literaturii române. a scris proză, teatru, pamflete şi literatură pentru copii.
Arghezi introduce in literatura romănă estetica urâtului preluată de la scriitorul francez Charles
Baudelaire.

Titlul poeziei ilustrează „actul oficial" prin care poetul lasă bunurile sale urmaşului său, arată relaţia
dintre generaţii și responsabilitatea acestora faţă de mostenirea primită, dar şi sensul de invăţătură al
bibliei din vechiul şi noul testament, aşadar creaţia lui Arghezi devine moştenirea spirituală pentru cititori
sau truditori ai condeiului.

Tema poeziei exprimă concepţia poetului despre artă şi rolul acesteia în lume, prezintă creaţia literară
în ipostaza de meşteşug în care cuvântul este stăpân al universului iar opera literară este rodul trudei
poetului şi al harului divinităţii.. Poezia este concepută ca un monolog adresat de tată unui fiu spiritual
căruia cartea îi este lăsată drept unica moştenire.

Incipitul poeziei ilustrează lirismul subiectiv, cuprinde primele două versuri în care se prezintă ideile
de bază ale intregii poezii, iar negaţia „nu„ arată importanta moştenirii. („Nu-ți voi lăsa drept
bunuri, după moarte / Decât un nume adunat pe-o carte..,)

Lirismul subiectiv se realizează prin atitudinea poetului transmisă în mod direct şi prin mărcile
subiectivităţii folosind verbe şi pronume la pers. I şi a-II-a singular, alternând spre persoana a-III-a.
Eul liric apare în mai multe ipostaze: eu-noi, eu(tatăl)- fiul, („de la străbunii mei până la tine„ robul a
.

scris-o, Domnul o citeşte„).

Structura poeziei
Poezia „Testament„ este alcătuită din trei secvenţe lirice, organizate in sase strofe inegale. Prima
secvenţă arată legătura dintre poet şi urmaşii săi, a doua secvenţă prezintă rolul estetic şi social al poeziei,
iar a treia secvenţă prezintă definirea operei literare.

Versurile au rimă împerecheată, iar măsura este variabilă de 9-11 silabe, ritmul este unul interior.

Prin vocativul „fiule" se sugerează că poetul se adresează unei întregi generaţii de tineri care preiau
această moştenire, cartea devenind treapta dintre generatii.
Versul „Suite de bătrânii mei pe brânci„ si enumeratia „ râpi si gropi adânci" arată drumul dificil al
acumulării şi al cunoasterii străbătut de strămosii nostrii.

În concluzie, poezia „Testament" este o artă poetică modernă, prezintă o triplă problematică specifică

liricii moderne: estetica urâtului, tranfigurarea socialului în artistic si raportul dintre inspiraţie si
actul de creaţie, aşadar, prin elementele prezentate mai sus, această poezie se încadrează in curentul
literar numit modernism.