Recapitulare curs 9

1. Economiștii neoclasici:
a. susțin teoria valorii muncă;
b. resping teoria valorii muncă;
c. se sprijină în analiză pe postulatele fundamentale ale economiei clasice;
d. resping total postulatele fundamentale ale economiei clasice.
2. Măsurarea valorii ca utilitate a ultimei unități consumate dintr-un anumit bun reprezintă:
a. utilitatea totală;
b. utilitatea marginală;
c. conceptul cel mai important născut în cadrul revoluției marginaliste;
d. utilitatea individuală
3. Care din următorii este considerat de exegeți părintele școlii austriece:
a. Carl Manger;
b. Leon Walras;
c. Ludwig von Mises;
d. Heinrich Gossen.
4. Munca încorporată într-un bun, spune S. Jevons:
a. influențează valoarea bunului respectiv;
b. influențează prețul bunului respectiv;
c. nu influențează nici valoarea nici prețul bunului;
d. influențează cererea pentru bunul respectiv.
5. În concurența perfectă presupusă de Leon Walras:
a. agenții economici sunt diferiți;
b. agenții economici sunt identici;
c. prețurile nu pot fluctua;
d. banii sunt neutri.
6. Pentru Alfred Marshall, bogăția reprezintă:
a. totalitatea bunurilor materiale și imateriale care sunt utile;
b. totalitatea bunurilor imateriale care sunt utile;
c. totalitatea bunurilor materiale;
d. stocul de metale prețioase acumulate în cadrul unei economii naționale.
7. În analiza pe termen lung, Marshall invocă:
a. teoria valorii muncă;
b. valoarea de schimb;
c. surplusul producătorului;
d. valoarea ca utilitate
 8. Utilitatea marginală este numită intensitatea ultimei nevoi satisfăcute de o anumită cantitate consumată
dintr-un bun de către:
a. W. Stanley Jevons
b. Carl Menger;
c. Adam Smith;
d. Leon Walras
 9. Care sunt cele patru valori fundamentale care imprimă trăinicie fundației pe care se clădește
neoclasicismul?
a) promovarea unei politici a preţurilor ridicate pentru produsele agricole, scutirea completă a fermierilor de
plata impozitelor şi transmiterea acestora asupra rentei pe care o primeau proprietarii funciari, liberalizarea
comerţului exterior cu produse agricole şi încurajarea exportului, sfera productivă este limitată la o singură ramură –
agricultura;
concepte fiziocrate!
b) economia este guvernată de legi naturale și obiective existența proprietății private și a liberei inițiative,
libertatea de acțiune, existența concurenței libere pe piață;
c) intervenția statului trebuie să asigure cucerire piețelor externe, abundenţa oamenilor pe piaţă şi a banilor,
limitarea importului produselor manufacturate străine, dezvoltarea industriei prelucrătoare naţionale pentru a oferi
produse scumpe la export.
concepte mercantiliste!
10. În concepția neoclasică, valoarea este determinată de:
a) muncă;
b) cantitatea de metal prețios pe care se poate tranzacționa o marfă;
c) utilitate.
 11. Hermann Heinrich Gossen (1810-1858) a influențat puternic dezvoltarea analizei marginale enunțând
două principii importante cunoscute ca legile lui Gossen:
a) nevoile fiecărui individ sunt de importanță inegală; fiecare nevoie descrește în intensitate pe măsură ce este
satisfăcută;
b) nevoile fiecărui individ sunt de importanță inegală; fiecare nevoie crește în intensitate pe măsură ce este
satisfăcută;
c) nevoile fiecărui individ sunt de importanță egală; fiecare nevoie descrește în intensitate pe măsură ce este
satisfăcută;
 12. În opinia lui WILLIAM STANLEY JEVONS, munca este:
a) o activitate dureroasă pe care oamenii și-o asumă, atât pentru a scăpa de alte neplăceri ale vieții, cât și pentru
obținerea de satisfacții;
b) procesul care dă valoare mărfurilor;
concepție clasică!
c) o îndeletnicire inferioară, care trebuia prestată de clasele de jos ale societăţii
concepție antică!
13. În opinia lui WILLIAM STANLEY JEVONS, intensitatea muncii reprezintă:
a) cantitatea de muncă efectuată;
b) suferința sau neplăcerea ca urmare a efortului depus;
c) cantitatea de muncă efectuată și suferința sau neplăcerea ca urmare a efortului depus.
14. În opinia lui WILLIAM STANLEY JEVONS, în condițiile unei rate a salariilor constante:
a) productivitatea muncii evoluează direct proporțional cu costurile de producție;
b) productivitatea muncii evoluează invers proporțional cu costurile de producție;
c) nu există o relație directă între productivitate și costuri.
 15. În opinia lui WILLIAM STANLEY JEVONS, în condițiile unei rate a salariilor constante:
a) raportul de schimb dintre două mărfuri nu are legătură cu productivitate ci este doar un raport invers
proporțional cu prețurile mărfurilor;
b) raportul de schimb dintre două mărfuri este invers proporțional cu productivitatea medie a muncii, direct
proporțional cu valoarea, prețurile mărfurilor respective, costurile medii de producție și cu gradul final de utilitate;
c) raportul de schimb dintre două mărfuri este direct proporțional cu productivitatea medie a muncii, invers
proporțional cu valoarea, prețurile mărfurilor respective, costurile medii de producție și cu gradul final de utilitate.
16. Conform concepției lui Alfred Marshall, factorii de producție sunt:
a) munca, natura, capitalul;
b) munca, natura, capitalul, întreprinzătorul;
c) munca, natura, întreprinzătorul.
 17. Una din cele mai importante contribuții ale lui Alfred Marshall la teoria cererii a fost, fără îndoială,
formularea conceptului de elasticitate a cererii în funcție de preț. Conform acestui concept, una din afirmațiile
de mai jos nu este adevărată:
a) cererea inelastică semnifică faptul că oricât s-ar modifica prețul bunului, cererea rămâne constantă;
b) cererea elastică sau cu elasticitate supraunitară semnifică faptul că la o modificare a prețului bunului, cererea
variază mult mai mult;
c) cererea perfect elastică semnifică faptul că la o modificare a prețului bunului, cererea variază exact cu același
procent;
cerere perfect elastică - orice modificare de preț atrage după sine variația infinită a cererii pentru produsul
respectiv
cerere elastică unitar - semnifică faptul că la o modificare a prețului bunului, cererea variază exact cu același
procent;