STABILIREA CONDIȚIILOR DE

REALIZARE A CERCETĂRII
a) Cadrul organizatoric
- Locul de desfăşurare a cercetării
- Perioada de desfăşurare – etape şi subetape
- Tipul de cercetare
- Factori implicați
- Eşantionul de conţinut
- Eşantioanele de subiecţi (caracterizare, descriere)
- Tipul de abordare, de demers logic (inductiv sau deductiv)

b) Cadrul metodologic
- Metode de culegere a datelor
- Metode de prelucrare a datelor
- Metode de interpretare a datelor
 Eșantionarea
Tipuri – exemple

• Selecția simplă aleatoare: indivizii care fac parte din eșantion sunt aleși
uniform și cu o probabilitate identică pentru fiecare (fie prin tragere la sorți,
fie prin alegerea unor numere întâmplătoare care sunt amestecate –
randomizare); se utilizează în special pentru populațiile mici, atunci când
acestea sunt omogene
• Selecția sistematică: pe baza unui criteriu, la intervale egale – de exemplu, al
patrulea elev din clasă
• Selecția cluster (multistadială): se realizează pe grupuri (se mai numește
„ciorchine” – grupurile mari sunt formate din grupuri mici, care la rândul lor
sunt formate din altele mai mici – ex. profesorii din România, profesorii din
Dolj, profesorii din Craiova); se utilizează când grupul mare este eterogen
• Selecție aleatoare stratificată: împărţirea populaţiei în straturi, după anumite
criterii (ex. vârsta, genul, mediul de provenienţă, statutul socio-economic,
nivelul de pregătire) şi, apoi, un număr determinat de subiecți este extras din
fiecare dintre straturi
• Selecție fixă (panel): se aplică în eșantioanele supuse unei investigații
repetate, folosind același instrument (ex. chestionarul) sau unele apropiate; se
folosește atunci când se urmărește evidențierea schimbărilor petrecute în
cadrul populației investigate în ceea ce privește atitudinile sau opiniile
 Metode de cercetare pedagogică
• Observația – metodă de investigație care se manifestă ca un act sistematic de
urmărire atentă a procesului instructiv–educativ, fără să se aducă vreo
modificare din partea cercetătorului
• Ancheta – metodă de cercetare prin formularea de întrebări și răspunsuri (pe
baza chestionarului și interviului)
 Focus grupul – reprezintǎ o variantǎ a interviului de grup, focalizat şi
structurat, în cadrul cǎruia participanţii se pot implica în discuţie în mai multe
variante:
- rǎspunzând pe rând la aceeaşi întrebare (tehnica cercului)
- angajându-se în discuţia generatǎ prin lansarea unei idei
controversate
- prin construirea de rǎspunsuri, având ca fundament prezentarea
unui scenariu de idei
- prin intermediul unui brainstorming
 Analiza produselor activității – oferă posibilitatea realizării unei evaluări a
activității elevilor (se analizează orice produs al activității independente sau în
grup, realizat acasă sau în clasă – creații literare, artistice, tehnice,
performanțe sportive etc.)
 Metode de cercetare pedagogică
 Studiul documentelor școlare – metodă de investigație
directă în care se apelează la documentele școlare (ex, planuri
de învățământ, programe analitice, manuale etc.)
 Metoda biografică (anamneza) – vizează strângerea de
informații despre principalele evenimente trăite de individ în
existența sa, despre relațiile dintre situațiile prin care a trecut,
în vederea stabilirii unei „istorii personale”
 Metoda istorică – presupune analiza și interpretarea unor
aspecte actuale prin prisma condițiilor trecute, care le-au
determinat și influențat progresul (permite evoluția
cunoașterii în timp a conceptelor și teoriilor pedagogice, a
sistemelor de învățământ și educație)
 Studiul de caz – permite culegerera unor informaţii privind
anumite persoane, situaţii deosebite, considerate „cazuri”
 Metode de cercetare pedagogică
 Testul – metodă alcătuită dintr-o serie de probe elaborate în vederea
înregistrării unui fenomen, proces psihic, a unei reacții particulare
într-un context specific
 Experimentul – metodă de investigație directă care presupune
modificări ale fenomenului pedagogic pe care îl cercetăm
 Metode statistico-matematice
- Media aritmetică (valoarea obținută prin raportarea sumeni tuturor
valorilor la numărul cazurilor)
- Mediana (valoarea centrală a unei serii, care împarte distribuția
ordonată a valorilor în două părți egale – se folosește când media
aritmetică este afectată prea mult de valorile extreme ale
distribuției)
- Modulul (valoarea cu frecvența cea mai mare într-o serie)
- Tabelul (bază de date în care se face ordonarea pe rânduri orizontale
și coloane verticale după diferite criterii a datelor culese)
- Poligonul de frecvență (pentru date grupate în anumite intervale)
 Metode de cercetare pedagogică
 Diagrama (reprezentarea grafică schematică a valorilor unor mărimi
sau a relațiilor dintre ele) – ex. cu linii, cu bare, cu grupuri de bare,
cu bare pozitive și negative, cu structură radială, de tip inelar, de tip
arie, de tip suprafață
 Histograma (reprezentarea grafică a unei distribuții de frecvențe)
 Scalarea (modalitate de măsurare realizată prin redarea intensității
de manifestare a unui fenomen, eveniment etc., prin ordonarea pe un
continuum sau spațiu liniar gradat – scală)
 Testul sociometric (presupune formularea unor întrebări pe baza
unor criterii care permit obținerea de date referitoare la raporturile
dintre indivizi)
 Matricea sociometrică (sociomatricea) – este un tabel cu dublă
intrare în care sunt trecuți toți elevii care au completat testul, iar în
dreptul fiecăruia se notează cu un semn convențional (+ sau -) pe
orizontală alegerile și respingerile emise, iar pe vericală alegerile și
respingerile primite
 Sociograma (reprezentarea grafică a relațiilor dintre subiecți)
 Metode de cercetare pedagogică
 Metode hermeneutice (de interpretare)

- Metoda comparativă (se compară două sau mai multe obiecte de

cercetare – fenomene, obiecte, idei, rezultate etc.; ca urmare a
unei astfel de analize, avantajele și dezavantajele obiectelor
comparate – dacă pe parcursul studiului s-au constatat unele
discrepanțe, acest lucru ne permite să indicăm particularitatea,
specificitatea și unicitatea unui fenomen sau obiect în raport cu
altul)
- Explicația cauzală (se bazează pe presupunerea că prin găsirea
şi explicarea cauzei unui fenomen explicăm fenomenul; răspunde
la întrebarea „De ce este necesar și cum este posibil?”)
- Analiza datelor textuale și vizuale (se analizează conținutul unor
structuri narative, respectiv imagini – ex. un discurs apărut în
mass-media, o curte a școlii, o caricatură a unui elev)
 Concluzii. Bibliografie. Anexe
 Concluzii – au în vedere sublinierea rezultatelor cercetării
întreprinse, sistematizarea într-un subsistem coerent a avantajelor
și limitelor cercetării, a dificultăților apărute și a contribuțiilor
cercetătorului

 Bibliografie – cuprinde toate sursele citate în text

 Anexe – cuprind tabele, ilustrații, grafice care nu sunt obligatorii

în text, dar la care se face trimitere