CAPITOLUL 1.

INTRODUCERE ÎN PROBLEMATICA CERCETĂRII

1.1. ACTUALITATEA TEMEI

Viteza, cu diferitele ei forme de manifestare, este prezentă în majoritatea

acțiunilor motrice. Ea prezintă un interes deosebit pentru toate ramurile sportive,
raportul ei în realizarea performanțelor fiind determinant în probele de sprint din
atletism, jocurile sportive.
In definirea vitezei nu sunt deosebiri semnificative, majoritatea specialistilor
caracterizand viteza prin iuțeala (rapiditatea) cu care se efectuează calitățile
motrice în structurile si combinările cele mai diverse.
In practica sportivă , viteza se poate manifesta prin combaterea propriilor forme
de manifestare, viteza de reacție si execuție, viteza de reacție si deplasare sau
prin combaterea calității viteza cu celelalte calitați motrice adică viteza-forta,
din care rezultă detenta; viteză-rezistență cea care permite menținerea vitezei de
deplasare pe parcursul unor anumite distanțe .

Capacitatea sportivului de a efectua eforturile specifice de viteza pe toata durata

întrecerii, contribuie în mod hotărător la castigarea acesteia, în mod deosebit în
probele de sprint si sărituri din atletism, în ciclism, lupte, judo si scrimă, ca si în
majoritatea jocurilor sportive.

1.2. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

Tema proiectului meu este „Modalități de educare a vitezei prin mijloace

specific de patinaj viteză pe pistă scurtă ( SHORT TRACK ) la copii de 8-11
ani”
Motivul alegerii acestei teme era să mă informez mai bine, să știu mai multe în
acest domeniu despre tineri sportivi, să văd și să aflu pe platforma informativă
dezvoltarea vitezei la sportivi timp de un sezon .
Fiind ca sportul patinaj viteză se practică pe gheață, se intră mai mulți factori
pentru dezvoltarea vitezei, la această cercetare m-am concentrat la factorii
sportivilor și a echipamentului folosit. Am practicat acest sport timp de 16 ani și
mă antrenez și acum, dar între antrenamentele mele, sau după, ajut pe ceilalți
antrenori de la clubul meu la unele antrenamente la copii începători, fiind că
vreau să ajung și eu un antrenor de înalt nivel.

4
CAPITOLUL 2. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A PROBLEMEI
STUDIATE

2.1. SCURT ISTORIC AL PATINAJULUI DE VITEZĂ

ISTORIA PATINAJULUI ÎN LUME

Printre cele mai vechi dovezi despre primele încercări de deplasare pe

apele îngheţate se află cele din provincia olandeză Friesland şi aparţin epocii de
piatră, dar și lacurile înghețate din Peninsula Scandinavă, Elveția, Finlanda sau
Rusia.

Primele patine erau făcute dintr-o lamă de os de animal, găurită la capete

pentru a putea fi legată pe picioare, cu curele de piele de animale, mișcarea
realizându-se cu ajutorul unui băț și astfel patinele reprezentau un mod ingenios
prin care oamenii din vechime își continuau activitățile zilnice chiar și pe timpul
iernii geroase precum și un mijloc de economisire a energiei umane.

Modalitatea prin care patinajul s-a răspândit în alte zone de pe continent

este necunoscut, dar se consideră că migrațiile au dus mai departe și această
tradiție care a evoluat în patinajul de astăzi.

Evoluția construcției patinelor și a modului de fabricare a acestora este

greu de urmărit, pentru că singurele informații existente sunt obiectele găsite în
urma cercetărilor arheologice precum și puținele litografii care înfățișează
patinatori .

Se cunoaște că, în secolul XIII osul este înlocuit cu lemnul, iar în secolul
XVI olandezii au adus îmbunătăţiri patinelor adăugând şi metalul. Secolul XVII,
despre care se spune că a fost unul foarte friguros, aduce cu sine o răspândire a
patinatului în rândul tuturor claselor sociale, care reprezentase până atunci mai
mult o formă de relaxare pentru capetele încoronate, (amintim pe Rudolf al II-
lea al Sfântului Imperiu Romano-German sau Ludovic al XVI-lea al Franței.).
Patinele secolului XVIII deja sunt mai atent lucrate, intrând deja în atelierele
marilor pantofari ai vremii. Până aici lama era mai degrabă lată și joasă, de
acum înainte patinele devin mai înalte si mai elegante, sunt încărcate de funde și
panglici. În 1848, Edward Bushnell din Philadephia brevetează lama metalică,
exploatată două decenii mai târziu de americanul Jackson Haines, care se mută
în Europa în 1864 și înființeazã la Viena prima școală de patinaj. El este
considerat părintele patinajului modern.

5
În 1742 a fost înființată chiar prima asociație de patinaj – Edinburgh Skating
Club –, iar în 1772 a fost publicată la Londra o carte despre patinaj, care descria
figurile de bază ale patinajului artistic și se adresa în principal bărbaților.

În 1876, în Londra, se construiește primul patinoar artificial denumit

Glaciarium, proprietar fiind John Gamgee. Acest patinoar se adresa în primul
rând persoanelor bogate, având chiar și o orchestră și panouri cu imagini din
Alpii elvețieni. Patinoarul are atât de mult succes încât se mai deschid încă două
– unul în Londra și unul în Manchester.

ISTORIA SPORTULUI IN ROMÂNIA

În ţara noastră educaţia fizică şi sportul au început să se contureze vizibil

pe la mijlocul secolului al XIX-lea, când, în anul 1869, a apărut prima lege de
organizare a şcolilor de toate gradele şi categoriile, prin care gimnastica era
inclusă, pentru prima dată, ca obiect de studiu obligatoriu. Tot în acest an apărea
prima lucrare de specialitate în limba română, „Carte de gimnastică”, scrisă de
Gheorghe Moceanu – primul profesor de educaţie fizică din România.
Moceanu s-a născut în 1835, în comuna Orman (în prezent în judeţul
Cluj). A fost elev la Blaj, apoi a studiat pedagogia la Budapesta. Moceanu a
dezvoltat o activitate neobosită şi entuziastă, de adevărat apostol al unei idei noi.
Predând toate felurile de gimnastică, scrimă , dansuri populare, el a reuşit să
propage în cercuri largi gustul pentru exerciţiile gimnastice, a atras o mulţime de
tineri, ideea fundamentală a lui Moceanu fiind următoarea: gimnastica este „un
excelent mijloc de educaţie şi nicidecum un simplu exerciţiu pentru întărirea
muşchilor”.

În anul 1883 s-a înfiinţat în Bucureşti „Societatea Olimpică Română”, iar

în 1894 se inaugura prima arenă de sport din ţară, „Velodromul Român”, lângă
Arcul de Triumf din Bucureşti.

Primul pas l-a făcut George Gh. Bibescu (fiul fostului domnitor al Ţării
Româneşti, Gheorghe Bibescu), care, stabilit la Paris, a fost în preajma lui Pierre
de Coubertin, (Pierre de Coubertin s-a născut la Paris, la 1 ianuarie 1863, într-o
familie aristocratică şi a murit la Geneva. A fost al doilea preşedinte al
Comitetului Internaţional Olimpic în perioada 1896 - 1916 şi 1919 – 1925,
agreând „ideile olimpice” ale acestuia. Aşa a ajuns membru CIO între anii 1899-
1901, când România a devenit cea de-a 16-a naţiune a lumii cu un membru în
forul olimpic internaţional. Al doilea pas a fost făcut de George Alexandru

6
Plagino – primul sportiv român participant la Jocurile Olimpice Moderne „Paris
– 1900”, care a concurat „în nume propriu” la proba de tir (talere), clasându-se
pe locul 13 din 51 de concurenţi, fiind apoi al doilea român membru CIO, între
anii 1908-1948. În plus, în contextul Mişcării Olimpice, un rol important
(recunoscut şi de către CIO) în renaşterea JO l-a avut şi cetăţeanul român de
origine greacă Evanghelie Zappa (1800-1865), stabilit în anul 1833 la Broşteni,
judeţul Ialomiţa. Din iniţiativa acestui negustor, mare iubitor de artă şi literatură,
au renăscut JO la Atena, desfăşurându-se în anii 1859, 1870, 1875 şi 1889, sub
numele „Olimpicele”, însă numai cu participare grecească, după modelul celor
din Antichitate.

În România patinajul a început să fie practicat ca formă de divertisment

din a doua jumătate a secolului XIX, în 1874 Asociația de Patinaj din Cluj
participând la primul concurs public. La Muzeul Sportului din Cluj-Napoca pot
fi văzute două patine din oase de cal, descoperite cu prilejul unor săpături pentru
amenajarea "Pieţei Păcii" de pe malul Someşului, la Muzeul Sportului din
Braşov, la sediul Asociaţiei sportive "Societatea de Patinaj", precum şi la
Muzeul Sportului din Bucureşti.
În România patinajul era considerat, la început, o activitate recreativă, de călire
şi de întărire a sănătăţii, care s-a devoltat treptat şi a ajuns să aibă caracterul unei
"activităţi organizate".

De-abia după 1910 patinajul se răspândește, fiind organizate serbări pe

gheață, după cum notează ziarele vremii. În 1912 se înființează Federația
Societăților Sportive din România și o Comisie a sporturilor de iarnă, dar abia în
1922 se înființează prima Comisie de Patinaj, precursoarea Federației Române
de Patinaj. Evoluția românească a patinajului artistic este destul de înceată, dar
se remarcă prin perseverență. Deși condițiile de pregătire nu erau dintre cele mai
bune, patinatorii încearcă să participe în număr cât mai mare la competiții
internaționale.

Chamonix a găzduit ediția inaugurală a Jocurilor Olimpice de iarnă, în 1924, sub

genericul "Săptămâna Internațională a Sporturilor de Iarnă", ea fiind
recunoscută doi ani mai târziu ca prima Olimpiadă de iarnă.
31 de participanţi au fost în probele de patinaj viteză, care au parcurs în total 316
km, în 9 ore, 5 minute, 20 de secunde şi 5 zecimi.
Întrecerile de short–track, sau patinaj viteza pe pista scurtă, au început în Europa
la sfârșitul secolului al XIX-lea. S-au răspândit rapid în Statele Unite și Canada,
din 1906 cele două state organizând anual întreceri una împotriva celeilalte.

7
Competiția de patinaj viteza pe pista scurtă a fost introdusă în programul
olimpic la JO de la Albertville, in 1992. Popularitatea acestei discipline a crescut
rapid, publicul fiind cucerit de ritmul alert și de lupta umăr la umăr a
patinatorilor care se ciocnesc adesea, iar căderile sunt inevitabile.
România a fost reprezentată în premieră la JO din 2002, de la Torino.

ÎNCEPUTURILE PATINAJULUI ÎN MIERCUREA-CIUC

Despre patinaj în Miercurea-Ciuc se poate vorbi pe la sfârşitul secolului al 19-

lea - deja în 1880 apare forma organizată, când la inițiativa lui Molnár Lajos se
înființeazã Societatea de Patinaj Miercurea-Ciuc, care a devenit repede popular
în rândul tineretului, dar care şi la începuturi s-a confruntat cu greutăți. În
sustinerea acestei societăți s-a organizat în 1889 un bal al patinatorilor, apoi de
sărbătorile de iarnă o festivitate a patinatorilor care în ciuda temperaturii de –20
grade s-au adunat în numãr mare şi s-au distrat pe muzica primei orchestre
locale. Deja în aceşti ani , pe rafturile magazinului lui Albert Balázs , se gãsesc
patine moderne Halifax, apoi un alt model - Columbus, care în 1890 la Viena
obținea şi o dinstincție. Primul director al primului „ patinoar ” în Miercurea
Ciuc - Molnár Ákos -, deschidea oficial noul pavilon în 12 ianuarie 1896.
(Ziarul Csíki Lapok 15 ianuarie 1896. ”.Aici se aduna elitul oraşului , aici se
discutau ştirile, aici se legau prietenii. În ciuda temperaturilor, deseori foarte
scăzute, gheata a rămas peste ani locul de întâlnire al tinerilor, dar aici se putea
vedea şi moda vremii (în această perioadă bărbații purtau pălărie şi pe gheață.)
Copii au fost și ei aduși destul de repede pe gheață pe niște sănii numite „ dulăi
de lemn”. Această situație a putut rămâne până în 1916, războiul a distrus toată
baza materială ce fusese realizatã până atunci. Dar la 30 martie 1919, ziarul local
aduce de veste că, patinoarul s-a redeschis.
În luna februarie 1928 s-a organizat primul concurs de patinaj artistic și
patinaj distanță de 800 m, câștigător Lőrincz Géza.
Succesele în patinajul ciucan au stat în asigurarea continuității - copii sunt
adusi în vârstă fragedă la patinoar pentru a-şi însuşi bazele acestui sport.
Aici am început şi eu cariera mea de sportiv în anul 2004.

8
2.2. PRINCIPALE ASPECTE TEHNICE
Startul și lansarea de la start
Scopul startului este de a atinge o viteză cât se poate de mare de la un punct fix ,
într-o perioadă cât mai scurtă de timp.
Comenzile de start sunt „ Go to the start „ (La start), „ Ready (Gata) , „Go
(Start) . La comanda „Go to the start„ patinătorul se aşează între linia de pre start
si cea de start, în poziția stand. La comanda „ready„ va ocupa poziția de start:
patinele sunt aşezate paralel, la lățimea umerilor, la unchi de 45% față de linia
de start, greutatea repartizată în mod egal pe ambele patine, genunchii sunt
îndoiți, cu triunchiul uşor aplecat înainte, brațul în față este puțin îndoit iar
brațul din spate perpendicular pe patina din spate, privirea este îndreptată spre
înainte, fără a ridica capul prea sus. Patinătorul menține această poziție până la
pocnetul pistolului (comanda „Go”) care anunță plecarea.Variante ale acestei
poziții (clasice) sunt: startul „punctat” şi startul „90% „ ( vezi foto 1, 2).

Foto nr.1

9
 Foto nr.2
După pocnetul pistolului primii 4-6 paşi sunt scurți, cu împingere energică , fără
alunecare, cu o posibilă fază de zbor.
Menționăm că, datorită distanței mici de la linia de start pană la intrarea în
turnantă (14,4m), accelerarea propriu-zisă, se va efectua în turnantă.
În cazul unui start fals, sportivii rechemați la start se vor așeza direct în poziția
corespunzătoare comenzii „Ready”.

Alergare în turnantă
Pentru a putea patina în turnantă, patinătorul trebuie să desfăşoare o forță
centripetă, adică o forță care acționează în direcția centrului turnantei.
Fără această forță, corpul are tendința de a părăsi mişcarea circulară din
turnantă, în concordanță cu direcția tangentei imaginare a cercului.
Acest lucru este foarte vizibil, demonstrat de acel patinător care cade în timpul
luării turnantei.
Caracteristica principală a patinării în turnantă este înclinarea corpului spre
stânga, ca urmare a împingeri, spre dreapta atât a piciorului drept cât și a celui
stâng. După terminarea împingerii piciorul drept, acesta se deplasează prin
încrucişare în față, peste piciorul stâng care în acest timp va efectua împingerea.
După terminarea împingeri cu piciorul stâng, acesta este adus energic prin
spatele piciorului drept in fața acestuia (cu o tendința de paşire), pe direcția
marcajelor.

10
Patina dreaptă are contactul cu gheața pe muchia interioară a lamei, iar patina
stângă pe muchia exterioară. Este important de menționat că împingerea se
efectuează având o suprafață cât mai mare de contact a lamei cu gheață, și nu cu
vârful lamei. Din cauza înclinației triunchiului spre centrul turnantei, linia
imaginară care trece prin articulația ambilor umeri este oblică față de planul
orizontal, umărul stâng fiind prin puțin mai jos decât cel drept. Acest lucru este
valabil şi pentru bazin, cu soldul stâng împins uşor către turnantă.
În funcție de distanța şi de viteza de alergare, distingem trei procedee: fără
acțiunea bratelor, cu acțiunea unui braț (drept), sau cu acțiunea ambelor brațe.
La viteze mari (9-10 sec/tur), în scopul menținerii pe turnantă, sportivii
consacrați efectuează o alunecare prelungită pe piciorul drept, concomitent cu o
uşoară atingere a gheții cu vârful degetelor brațului stâng (vezi foto). Datorită
razei foarte mici a turnantei (8m), patinătorul trebuie să rotească corpul mult
spre stânga. Pentru a ajuta această acțiune, lamele sunt mai mult sau mai puțin
curbate spre stânga .

Foto nr.3

11
ALERGARE ÎN LINIE DREAPTĂ

Datorită dimensiunilor reduse ale pistei, lungimea liniei drepte este 28,85 m,
ceea ce determină efectuarea doar la a 2-4 paşi, în funcție de nivelul de pregătire
şi de viteza de alergare.
Fazele ciclului de mişcare sunt similare cu cele de la patinajul viteză de pe pista
lungă (400m), acestea sunt: faza de alunecare, în care este inclusă şi trecerea
greutății de pe un picior pe altul, şi faza de împingere. Poziția fundamentală este
caracterizată printr-un grad de îndoire a celor trei articulații (şold, genunchi,
gleznă), triunchiul este înclinat înainte având un unghi de cel mult 45% față de
orizontală, cu umerii puțin ridicați, spatele uşor rotunjit şi privirea spre înainte,
în aşa fel încât nasul, genunchiul și vârful labei piciorului să se găsească pe
aceeaşi verticală (foto nr.4).

Foto nr.4

La sfârşitul împingerii, caracterizat printr-o extensie completă a piciorului,

proiecția centrului general de greutate va cădea pe jumatatea posterioaraă a
patinei piciorului de sprijin. După împingere piciorul va avea un moment de
relaxare, după care va efectua o mişcare de rotație în articulația coxo-femurală,
pentru a pregăti elanul urmatoarei împingeri.
12
Acțiunea brațelor este relaxată, dar controlată, acestea efectuând un balans
antero-posterior (nu numai de nivelul umerilor).

POZIȚIA DE PATINAJ

În poziția arătată de fotografia de mai jos (foto nr.5) sunt arătate câteva unghiuri
importante cu ajutorul cărora se poate descrie poziția de patinaj.

Foto nr.5

Aceste unghiuri sunt :

-unghiul care se înregistrează între poziția triunchiului şi orizontală (01)

-unghiul articulației genunchiul (00). Acest unghi este egal cu suma dintre 02 și
03 care reprezintă unghiurile dintre coapsă și gambă.

-unghiul dintre gambă şi orizontală (03)

13
 Fig.nr.1

O poziție a centrului de greutate a corpului (CGC) pe partea din față a lamei

patinei este compensat prin micşorarea unghiului 02 sau prin mărirea unghiului
03 .

Micşorarea lui 02 determină o poziție mai joasă, ce poate fi învățată la

începători, însă la patinătorii care deja au o poziție joasă acest lucru va fi mai
greu de realizat.
Mărire a lui 03 pare a fi mai uşor de realizat. Încordarea muşchilor spatelui poate
fi micşorată prin înclinarea pelvisului înspre înapoi, lucru ce determină un spate
rotunjit. Acest lucru are ca urmare o mică extindere a ligamentelor dintre
vertebre, rezultând faptul că aceste structuri pasive preiau o parte din forță
necesară. În plus, acest „spate arcuit ” determină aparent şi o aerodinamicitate
mai bună decât un spate cambrat.
Unghiul de la genunchi, sau mai bine zis înălțimea la care se află triunchiul, are
o mare influență asupra frecării cu aerul. Patinarea într-o poziție joasă este o
condiție importantă pentru a avea o tehnică bună de împingere. Un alt avantaj
este şi rezistența mică a aerului.
O poziție joasă de patinaj este greu de menținută, deoarece, o asemenea poziție
solicită mult mușchilor coapselor. Cu cât este mai orizontală poziția coapselor
cu atât nivelul de forță al muschilor coapselor trebuie să fie mai mare pentru a

14
menține poziția, acumulând mult mai rapid lactat. De aceea, patinătorii antrenați
vor trebui să patineze într-o poziție joasă doar în proba de 500m, sau pe
secvențele din cadrul celorlalte distanțe când se doreşte, din considerații tactice
mărirea vitezei.
Inălțimea poziției de patinaj şi poziția triunchiului sunt atât de importante, încât
acestea ar trebui să fie luate în seamă încă de la copiii foarte mici.

2.3. ECHIPAMENTUL SPORTIV IN SHORT TRACK

ECHIPAMENTUL SPORTIVULUI

CASCĂ DE PROTECȚIE:

Foto nr.6

Această cască de protecție este una dintre elementele de bază folosite necesar pe
gheață. Protejează capul în timpul antrenamentelor şi competițiilor pe gheață.

15
COSTUM SI MĂNUŞI DE PROTECȚIE-ANTI TĂIAT

(Cutresistantapparel):
Foto nr.7

Foto nr.8

Acest costum este folosit numai la competiții organizate de ISU-International

Skating Union, începând de categoria JUNIOR D (11-13 ani), iar mănuşile la
toți sportivi care particip la concursuri.

16
DRESS DE SPORTIV ÎN SHORT TRACK:

Foto nr.9

Patinele:

Bineințeles că în sportul Short Track cel mai important echipament este patina ,
fiind un element pe care sportivii nu pot schimbă între ei. Patinele au 3 elemete :
-bocancii
-lamele
-suportul între bocanci şi lame

17
 Foto nr.10

ECHIPAMENTELE CLUBULUI:
Ca în fiecare sport de iarnă, şi aici putem vorbi despre echipamentul individual
şi despre echipamentul clubului, grupului, care foloseşte antrenorul, tehnicianul
sau sportivii împreună pentru imbunătățirea stării a echipamentului.
La patinaj viteză aceste echipamente sunt următoarele:
Aparatul de ascuțit curbură: cu acest aparat se face curbura penru lame, pe
suprafața care atinge gheața.

Foto nr.11

18
 Foto nr.12
Am ales acest aparat primul dintre echipamentele clubului , fiind că fără curbura
lamei nu se poate patina la short track , acest lucru fiind primul element de facut
la lame de patine. Aparatul are un şablon prin care va fii ascuțit curbura lamei .

Aparatul de îndoit: Cu aparatul de îndoit, după ce am făcut curbura lamei, se

va face si îndoitul lamei, pentru o ținere mai bună şi pentru o ieşire mai rapidă
din curbă a sportivului.

19
Foto nr.13

Foto nr.14

20
Acest manevru este mai greu decât cel cu aparatul de curbură, fiind că aici se
lucrează cu aparatul de îndoit şi cu ceasul de măsură.

.
Foto nr.15
Indoitul lamei este individual la fiecare sportiv, fiind că toții sunt diferiți,
referând aici la tehnica cum se patinează, înălțimea, greautatea sportivului şi
lungimea lamei.

21
Aparatul și piatra de ascutiț, piatra de şpan:
Aparatul de ascuțit:
Cum se arată şi în imaginea de mai jos, ambele patine se țin în aparatul de
ascuțit din jos spre sus şi se strâng bine în aceaşi poziție.

Foto nr.16

Piatra de ascuțit:

Foto nr.17

22
CAPITOLUL 3. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

3.1. OBIECTIVUL, SARCINILE ŞI ETAPELE CERCETĂRII

În cadrul prezentei cercetări, au fost stabilite următoarele sarcini:

1. Stabilirea planului cercetării;
2. Studierea literaturii de specialitate şi elaborarea fişelor bibliografice;
3. Stabilirea subiecţilor supuşi cercetării;
4. Planificarea macrociclului, mezociclului, microciclelor;
5. Planificarea exercițiilor generale și speciale pentru cercetare;
6. Analiza, prelucrarea, interpretarea rezultatelor;
7. Evidenţierea concluziilor;
8. Elaborarea și tehnoredactarea lucrării

3.2. IPOTEZELE CERCETĂRII

Participarea la Festivalul Olimpic Al Tineretului European la Poiana Braşov în

2013 ca tânăr sportiv al Lotului Național de Short Track al României, şi pe urmă
ca și campionul acestui concurs, au fost etapele prin care în anul 2018 am
devenit antrenor pentru începători dar şi sportiv de performanță în Miercurea
Ciuc.
Datorită lipsei de experiență specifică în patinaj viteză pe pistă scurta - short
track, inerența oricărui început, selecția copiilor şi procesul de învățare şi
perfecționare a tehnicii, dezvoltarea forței şi vitezei a fost efectuată după aceeaşi
orientare metodică ca pentru patinajul viteză pe pista lungă.
De-a lungul timpului, ca sportiv, la concursuri şi la cantonamente internaționale
la nivelul copiilor şi juniorilor (2004-2018), ca urmare a discuțiilor purtate cu
antrenorii din străinătate si în urma efectuării unor antrenamente comune cu alți
sportivi, am desprins unele aspecte specifice privind metodica învățării şi
perfecționării tehnicii, dezvoltarea forței şi vitezei în patinaj viteză pe pista
scurtă.
Comparând modul în care am efectuat pregătirea, cu cerintele patinajului viteză
pe pistă scurtă, am ajuns la următoarele concluzii:
• Pentru a obține rezultate competitive atât pe plan intern cât și pe plan
internațional este necesară fundamentarea metodică al procesului de
învățare tehnică pentru pista scurtă începând chiar din primul an; al

23
 procesului de instruire, adaptat condiţiilor specifice țării noastre; număr
mic de patinoare artificiale în functiune si posibilități limitate de efectuare
a antrenamentelor pe gheață.
• Înscrierea timpurie al copiilor în concursuri, înaintea însusirii corecte al
elementelor tehnice, are ca efect lungirea perioadei de învățare tehnică,
ceea ce împlică scăderea motivației copiilor, în special, datorită unui
progres lent sau chiar al stagnării rezultatelor.
• Fiind ca sport tactic şi tehnic, dar cu alergare în viteză pe gheată,
dezvoltarea vitezei şi forței este necesară şi indispensabilă de la început
cu antrenamente speciale, dar şi cu modernizarea, perfecționarea şi
personalizarea echipamentului (curbura şi îndoirea lamei de patine, etc)
cât şi a calității gheții.

24
3.3. SUBIECŢII ŞI CONDIŢII DE DESFĂŞURARE ALE CERCETĂRII
Plan de antrenament săptămanal în cantonament (vară)
Ziua Luni Marți Mier Joi Vineri Sămb Dumin
curi ătă ică
Dimine Încălzire încălzi încălz încălzi încălzi încălzi Liber
aț ă pe uscat, re pe ire pe re pe re pe re pe
Tehnic pe uscat bicile uscat , uscat, uscat
gheață ,Tehni tă, învătar ştafetă ,accele
(turnantă c pe antre ea, cu rari,
), gheată na tehnicii învăta săritu
Revenire (linia ment de rea ri ,
pe gheață dreapt de start , tehnici
ă) viteză stafetă i în
Reveni pe aerob. turnan
re pe bicicl tă si
uscat eta . linia
dreapt
ă

După
amiază
încălzire încălzi Liber încălzi încălzi încălzi Liber
pe re pe re pe re pe re pe
uscat,exer uscat, uscat , uscat , uscat ,
citii de sprintu exerciti joc cu sprint
echilibru ri i de stafetă uri
bicicletă săritur echilib . în
aerob 45 i pe loc ru pantă
minute , peste ,tehnic .
scărite pe
. uscat
pentru
turnan
tă

Tabel nr.1

25
 Mezociclu luna: mai

5 mai.1 29- 5x/week dryland-aerob

05 running,/mountain/steps/coordiantaion/imitation
on the spot
6 mai.2 06- Mountain 1x/ week ICE: Play 4x/
12 coordinaion/conditioning training/imitation on
the spot
7 mai.3 13- Mountain 1x/ week ICE: Play 4x/
19 coordinaion/strenght core-abs/imitation on the
spot
8 mai.4 20- Mountain 1x/ week, coordination 2x/w ICE: Play
26 2x/week, technik ice 3x/week
Tabel nr.2

EXERCIȚII SPECIFICE FOLOSITE LA ANTRENAMENTE PE USCAT

Exerciții cu scărițe-agility ladder drill (Fig.nr.2):

Fig.nr.2

26
 • sărituri cu ambele picioare prin fiecare pătrățel
• sărituri cu ambele picioare prin fiecare al doilea pătrățel
• sărituri cu ambele picioare lateral prin fiecare pătrățel
• sărituri cu ambele picioare în direcția spate prin fiecare pătrățel
• sărituri cu ambele picioare cu ghenunchii în sus prin fiecare pătrățel
• sărituri în direcții înainte şi înapoi cu ambele picioare –depărtat-
apropiat, etc

Exerciții (sărituri) peste garduri mici:

• sărituri înainte cu ambele picioare cu ghenunchii în sus

• sărituri înainte cu un singur picior
• sărituri lateral cu ambele picioare
• sărituri lateral cu un singur picior
• sărituri cu ambele picioare în jos depărtat în sus apropiat
• dupa fiecare tură de sarituri se face 4-6 de metrii de sprint imediat
după alunecare

Exercitii pe scări:

• alergare cu viteză cu ghenunchii în sus

• sărituri cu ambele picioare înainte şi lateral
• sărituri cu un singur picior înainte şi lateral

Exerciții pentru dezvoltarea echilibrului cu mingea de aer şi banda elastică:

• semigenuflexiuni cu ambele picioare pe mingea de aer

• genuflexiuni cu ambele picioare pe mingea de aer
• semigenuflexiuni pe un singur picior pe mingea de aer, celălat picior puțin
ridicat îndoit înapoi
• genuflexiuni pe un singur picior pe mingea de aer, celălat picior puțin
ridicat îndoit inapoi

Exerciții specifice folosite la antrenamente pe gheață

Alunecări în linia dreaptă:

• pe doua picioare în poziția înaltă în directia înainte/înapoi
• pe un singur picior în poziția înaltă
• pe două picioare în poziția joasă în directia înainte/înapoi
27
 • pe un singur picior în poziția joasă
• în poziția alergări în linia dreaptă
• exercitiul „peste”
• sărituri cu ambele picioare pe sonorul antrenorului
• sărituri cu un singur picior pe sonorul antrenorului

Alunecări în turnantă:
• pe două picioare în poziția înaltă
• pe două picioare în poziția joasă
• pe în singur picior în poziția inaltă
• pe un singur picior în poziția joasă

Alunecări cu ajutorul partenerului(antrenorului) cu banda fixă , imitarea

împingerii în turnantă (foto nr.18):
• împingere numai cu piciorul dreaptă
• împingere numai cu piciorul stanga
• împingere cu ambele piciare , alergare în turnantă

Foto nr.18

3.4. METODE DE CERCETARE FOLOSITE

În realizarea prezentei lucrări, am apelat la următoarele metode:
Metoda documentării
Este metoda prin care am intrat în posesia datelor teoretice. Această
metodă a presupus studierea bibliografiei şi a diverselor surse noi de informaţii
de la antrenori din străinătate, de pe internet, selecţionarea, prelucrarea şi
28
interpretarea datelor.
Observaţia
Este o metodă larg folosită în cercetare. Am utilizat această metodă în
timpul antrenamentelor, cantonamentelor si competii. În timpul antrenamentelor
am mai filmat sportivii, cu ajutorul acestor filmulete se pot observa mai bine
greselile lor.
Metoda statistico-matematică
În prezenta lucrare s-a folosit, pentru analiza datelor obţinute, prin aplicarea
prezentei la antrenament si dezvoltarea vitezei in etape, timp de un an.
Metoda grafică
Am apelat la această metodă pentru a evidenţia şi accentua unele aspecte
privitoare la răspunsurile date de subiecţii investigaţi.

3.5. DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

Cercetarea pentru realizarea prezentei lucrări de licenta s-a desfăşurat în

perioada martie 2018-martie 2019, s-a realizat în localitatea Miercurea Ciuc,
judeţul Harghita.
Cercetarea a fost realizată în timpul antrenamentelor, cantonamentelor si
competițiilor, prin salvarea informațiilor primite cum ar fi prezența la
antrenamente, programul de antrenament şi rezultatele sportivilor .

29
CAPITOLUL 4. REZULTATELE CERCETĂRII ŞI INTERPRETAREA
LOR

4.1. PREZENTAREA ŞI ANALIZA DATELOR

Prezența la antrenamente 2018-2019

96%
68%
81% 88%
79% 71%
65% 62% 64% 57%
45% 42%

IE
E

LIE

IE

IE

E
AI

IE
IE

L
T

IE

TA
NI

TI
US

BR
BR

BR

AR
BR

AR
M

.IU

AR
.IU

TO
UG

OM
M

EM
EM

RU
NU
18

/M
18

TE
.A

18
EB
EC

/IA
OI
20

CT
20

19
EP
18

20
.N

/F
.D
.O

19

20
.S
20

19
18

18
18
18

20

20
20

20
20
20

Diagrama nr.1
NR.1 500 m - 500 m - 777 m - 777 m - 1000 m -
Fata 2017/18 2018/19 2017/18 2018/19 2017/18 1000 m -2018/19

1,01,322 55,18 1,36,795 1,29,37 2,08,495 1,54,764

Prezența la antrenamente 2018-2019

96%
71%
82% 80% 80%
71% 65% 67% 68%
58% 61%
52%
LIE

IE

IE

E
AI

IE
IE

L
T

IE
IE
E

TA
TI
US
NI

BR

BR

AR
BR

AR
BR
M

.IU

AR
.IU

TO
UG

EM
EM
OM

RU
NU
18

/M
18

TE
.A

18
EB
EC

/IA
OI
20

CT
20

19
EP
18

20
.N

/F
.D
.O

19

20
.S
20

19
18

18
18
18

20

20
20

20
20
20

Diagrama nr.2
NR.2 500 m - 500 m - 1000 m - 1000 m - 1500 m - 1500 m -
Fata 2017/18 2018/19-1. 2017/18 2018/19-1. 2017/18 2018/19

54,93 53,61 1,54,649 1,54,649 3,05,755 3,03,739

30
 Prezența la antrenamente 2018-2019
100%
75%
90% 95%
83% 86%
71% 76%
63% 68%
52%
43%
LIE

IE

IE

E
AI

IE
IE

L
T

IE
IE
E

TA
TI
US
NI

BR

BR

AR
BR

AR
BR
M

.IU

AR
.IU

TO
UG

EM
EM
OM

RU
NU
18

/M
18

TE
.A

18
EB
EC

/IA
OI
20

CT
20

19
EP
18

20
.N

/F
.D
.O

19

20
.S
20

19
18

18
18
18

20

20
20

20
20
20

Diagrama nr.3

NR.3 500 m - 500 m - 1000 m - 1000 m - 1500 m - 1500 m -

Fata 2017/18 2018/19-1. 2017/18 2018/19-1. 2017/18 2018/19-1.
53,64 52,84 1,54,073 1,48,719 2,58,379 2,52,281

Perezența la antrenamente 2018-2019

100%
83%
95% 90%
83% 81% 84% 83%
78% 76%
72% 68%
T

IE
IE
E

LIE

IE

IE

E
AI

IE
IE

L
TA
US
NI

TI
AR
BR
BR

BR

AR
BR
M

.IU

AR
.IU

TO
UG

OM
M

EM
EM

NU

RU
18

/M
18

TE
.A

18
EB
/IA
EC
OI
20

CT
20

19
EP
18

20
.N

/F
.D
.O

19

20
.S
20

19
18

18
18
18

20

20
20

20
20
20

Diagrama nr.4
NR.4 500 m - 500 m - 777 m - 1000 m - 1000 m -
Fata 2017/18 2018/19 2017/18 777 m -2018/19 2017/18 2018/19
51,75 48,63 1,20,581 1,18,120 1,49,358 1,43,592

31
 Prezența la antrenamente 2018-2019
89%

74% 68% 48%

63%
39% 44% 43%
30% 30% 35%
10%

IE

L
T

IE
IE
E

LIE

IE

IE

E
AI

IE

TA
US
NI

TI
BR

AR
BR
BR

BR

AR
M

.IU

AR
.IU

TO
UG

EM
OM
M

EM

NU

RU
18

/M
18

TE
.A

18
EB
/IA
OI

EC
20

CT
20

19
EP
18

20
.N

/F
.D
.O

19

20
.S
20

18

19
18
18
18

20
20

20
20
20
20

Diagrama nr.5

Nr.5 333m - 333m - 500 m -

Fata 2017/18 2018/19 500 m -2017/18 2018/19 777 m -2017/18 777 m -2018/19

38,90 37,32 59,61 54,90 1,34,223 1,27,738

Prezența la antrenamente 2018-2019

100%
85%
96% 95% 88%
83% 81% 84% 76% 76% 83%
70%
IE

L
T

IE
IE
E

LIE

IE

IE

E
AI

IE

TA
US
NI

TI
BR

AR
BR
BR

BR

AR
M

.IU

AR
.IU

TO
UG

EM
OM
M

EM

NU

RU
18

/M
18

TE
.A

18
EB
/IA
OI

EC
20

CT
20

19
EP
18

20
.N

/F
.D
.O

19

20
.S
20

18

19
18
18
18

20
20

20
20
20
20

Diagrama nr.6
NR.6 500 m - 500 m -2018/19- 1000 m -2018/19- 1000 m -2018/19- 1500 m -2018/19- 1500 m -
Baiat 2018/19-1. 2. 1. 2. 1. 2018/19-2.
48,05 45,70 1,40,9 1,34,134 2,49,645 2,36,960

32
 Prezența la antrenamente 2018-2019
100%
86%
97% 95% 95%
83% 85% 88% 83%
74% 74%
68%
LIE

IE

IE

E
AI

IE
IE

L
T

IE
IE
E

TA
TI
US
NI

BR

BR

AR
BR

AR
BR
M

.IU

AR
.IU

TO
UG

EM
EM
OM

RU
NU
18

/M
18

TE
.A

18
EB
EC

/IA
OI
20

CT
20

19
EP
18

20
.N

/F
.D
.O

19

20
.S
20

19
18

18
18
18

20

20
20

20
20
20

Diagrama nr.7

Nr.7 500 m - 500 m - 1000 m - 1000 m - 1500 m - 1500 m -

Baiat 2017/18 2018/19 2017/18 2018/19 2017/18 2018/19

53,12 47,51 1,50,604 1,37,78 -- 2,35,651

Prezența la antrenamente 2018-2019

81%
83% 68%
80%
75% 71% 71%
64% 68%
58% 57%

37%
LIE

IE

IE

E
AI

IE
IE

L
T

IE
IE
E

TA
TI
US
NI

BR

BR

AR
BR

AR
BR
M

.IU

AR
.IU

TO
UG

EM
M
OM

RU
NU
18

/M
18

TE

E
.A

18
EB
EC

/IA
OI
20

CT
20

19
EP
18

20
.N

/F
.D
.O

19

20
.S
20

19
18

18
18
18

20

20
20

20
20
20

Diagrama nr.8

Nr.8 500 m - 500 m - 777 m - 777 m - 1000 m - 1000 m -

Baiat 2017/18 2018/19 2017/18 2018/19 2017/18 2018/19
55,55 52,28 1,28,587 1,23,806 1,57,641 1,49,708

33
 Prezența la antrenamente
2018-2019
100% 100%
87%
88% 90% 85% 92% 92% 91%
76% 76%
64%
LIE

IE

IE

E
AI

IE
IE

L
T

IE
IE
E

TA
TI
US
NI

BR

BR

AR
BR

AR
BR
M

.IU

AR
.IU

TO
UG

EM
EM
OM

RU
NU
18

/M
18

TE
.A

18
EB
EC

/IA
OI
20

CT
20

19
EP
18

20
.N

/F
.D
.O

19

20
.S
20

19
18

18
18
18

20

20
20

20
20
20

Diagrama nr.9
Nr.9 500 m - 500 m - 1000 m - 1000 m - 1500 m - 1500 m -
Baiat 2017/18 2018/19 2017/18 2018/19 2017/18 2018/19

51,12 46,77 1,52,501 1,32,914 2,50,835 2,36,423

Prezența la antrenamente 2018-2019

100%
81%
92% 90% 90% 88%
79% 74% 76% 79%
62% 65%
AI

IE
IE

L
T

IE
IE
E

LIE

IE

IE

TA
US
NI

TI
AR
BR

AR
BR
BR

BR
M

.IU

AR
.IU

TO
UG

M
OM
M

EM

RU
NU
18

/M
18

E
TE
.A

18
EB
/IA
OI

EC
20

CT
20

19
EP
18

20
.N

/F
.D
.O

19

20
.S
20

19
18

18
18
18

20

20
20

20
20
20

Diagrama nr.10

Nr.10 500 m - 500 m - 1000 m - 1000 m - 1500 m - 1500 m -

Baiat 2017/18 2018/19 2017/18 2018/19 2017/18 2018/19
51,69 48,13 1,47, 270 1,40,927 2,38,446

34
4.2. INTERPRETAREA REZULTATELOR

Analizând rezultatele obţinute în urma desfăşurării cercetării mele, cu privire

la modalitățile de educare a vitezei prin mijloace specifice de patinaj viteza pe
pista scurta (SHORT TRACK) la copii de 8-11 ani am desprins urmatoarele:
• perioada la copii între 8-11 ani este foarte importanta la dezvoltarea
vitezei, după cum se vede şi în tabelele de mai sus, în această perioadă
copii sunt capabili pentru învățare si dezvoltare
• descrierea şi arătarea exerciţiilor corecte înainte de fiecare antrenament
este obligatoriu
• întroducerea de noi exerciții, şi cu joc are un rol important în această
perioada a copiilor
• pentru corectarea suficientă a sportivilor în timpul antrenamentului, un
antrenor poate lucra maxim cu 5-6 copii în acelaşi timp.

35
CAPITOLUL 5. CONCLUZII

Analizând şi comparând rezultatele obţinute concluzionăm că majoritatea

sportivilor în această cercetare a realizat o dezvoltare destul de mare în timp de
un sezon, atât ca rezultate obtinute la competitii dar si ca rezultate în timp pe
diferite distanțe.
Pentru ca un copil să ajungă un sportiv de performanță este nevoie de mai
multe lucruri:
• Voință;
• Perseverență;
• Antrenor foarte bine pregătit
• Echipament performant si bine întreținut
• Gheată de bună calitate
• Invățarea tehnicilor cele mai eficiente în ramura sportivă
• Motivarea sportivului prin toate modalitățile existente
• Prezența consecutivă la antrenamente

Sunt zile când totul pare să-ți reușească de minune. Dar sunt și zile în care pare
că nimic nu-ți iese bine și poate chiar îți vine să renunți.

Fie că este vorba de activitatea ta de la job, fie de practicarea unui sport sau de
învățarea unui hobby, până să ajungi la nivelul de maestru care se bucură de
propriile sale performanțe și îi învață pe alții, este nevoie să treci printr-un
proces lung, uneori greoi și plictisitor, de învățare și de perfecționare.

Desigur, drumul către succes este presărat cu provocări și piedici, iar unele
dintre ele pot părea, la un moment dat, de netrecut. Este esențial să nu cedezi
atunci și să-ți continui drumul, chiar dacă, pentru moment, pașii sunt mai mici și
înaintezi mai greu. Important este să nu stai pe loc și să nu dai înapoi.

Aceasta este regula de aur a perseverenței, care i-a dus pe mulți oameni care au
respectat-o către succes, iar pe cei care au nesocotit-o i-a lăsat în umbră. Este
firesc să te confrunți, din timp în timp, cu provocări și cu momente de îndoială,
când te gândești să renunți. În acele momente nu te opri, continuă-ți activitatea
si vei găsi tăria să nu renunți și mergi mai departe pe drumul tău către succes.

36
 BIBLIOGRAFIE

• Ababei R., 2006, Metodologia cercetării activităţii corporale, Editura

PIM, Iaşi;
• http://www.cosr.ro/sporturi/sporturi-olimpice-de-iarna
• Epuran, M., 2005, Metodologia cercetării activităţilor corporale., FEST,
Bucureşti;
• http://www.scritub.com/timp-liber/sport/METODE-SI-PROCEDEE-
PENTRU-DEZV1243131119.php
• https://www.olympic.org/speed-skating
• https://www.rulesofsport.com/sports/speed-skating.html
• https://www.speedskating.ca/teams/short-track/about-short-track

37