Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Polo pe ap este un sport nautic de echip. Este cel mai vechi sport
de echip jucat la toate ediiile Olimpiadelor sportive de var, din 1900, de cnd a
fost introdus ca sport olimpic.
Istoric:
Britanicii sunt considerai prinii polo-ului pe ap. Footbal in the water,
waterpolo, sau polo pe ap, este unul din cele mai vechi jocuri i primul din
programul Jocurilor Olimpice moderne.
Fondatorul polo-ului pe ap este englezulWilliam Wilson, nscut la Londra, n anul
1844, din prini scoieni. Ca membru al "London Swimming Club a observat, n
timp, c antrenamentele nottorilor "swimming exhibitions, erau monotone i
plictisitoare. Simindu-se nevoia unui divertisment, ntr-o zi a adus o minge de
fotbal, a aruncat-o n ap i fiecare nottor a nceput s noate ctre minge, s-o
prind, s-o paseze altuia. Era ceva cu totul nou pentru ei i jocul a nceput s prind
repede. La 12 mai 1870, n cadrul unei reuniuni a membrilor "London Swimming
Club, s-a alctuit un comitet pentru stabilirea unor reguli de joc, dar au trecut
aproape patru ani pn cnd primul regulament a cptat o prim form.
Primul joc de polo pe ap s-a desfurat pe 14 iulie 1876, la "Bournemouth
Premier Rowing Club, terenul de joc fiind amenajat ntre dou diguri.
Anglia organizeaz 12 ani mai trziu, n anul 1888, primul campionat de waterpolo
din lume, la nceput cu doar patru echipe datorit distanelor dintre ora e i
dificultilor de transport. Prima campioan a jocului a fost "Midlands Club
Burton, iar din 1894 i pn n 1901 supremaia a fost deinut de "Manchester
Osborne Club care avea s reprezinte Marea Britanie la Jocurile Olimpice de var
din 1900.
Prima ar din Europa n care s-a jucat polo a fost Belgia, n anul 1888. Au urmat
Germania i Austria din 1894, Frana din 1897, Italia din 1900, Ungaria i Suedia
din 1906. Polo pe ap ajunge i peste ocean, n S.U.A., unde John Robinson
organizeaz prima echip, Boston Athletic Association, n anul 1888.
Primul regulament de not i polo s-a publicat n anul 1931, iar prima coal de
arbitri a luat fiin n anul 1934. Dup al doilea rzboi mondial, jocul de polo pe
ap a evoluat continuu.
Primul campionat:
Anul 1888 va intra in istorie prin organizarea primului campionat din lume, in
Anglia. La inceput s-au intrecut doar 4-5 echipe, datorita in special dificultatilor de
transport de la un oras la altul. Scotienii, buni inotatori, s-au concentrat mai mult
asupra conducerii si pasarii balonului: tehnica lor era net superioara si pana la urma
au izbutit sa castige cu 4 - 0. Ca urmare, toti specialistii de pe insula si-au dat
seama ca stilul de joc al scotienilor este superior si de aceea el a fost generalizat.
Totodata s-a convenit si la stabilirea unui timp de joc efectiv - 20 minute.
Ulterior, Waterpolo-ul avea sa treaca la fel de repede si granitele insulei britanice,
ajungand chiar peste Ocean. In Belgia s-a jucat pentru prima data in 1888, in
Austria si Germania in 1894, in Franta in 1897, iar in Italia in 1900. In Ungaria,
tara care avea sa creeze o adevarata scoala a polo-ului in secolul urmator, primele
semne au aparut in 1887. Exista insa date precise care certifica organizarea
primului joc in 1889
Polo pe ap n Romnia:
n Romnia, primele echipe de polo au aprut la Cluj, Timioara, Trgu Mure. Cu
ocazia zilei marinei, n anul 1924, la Constana s-a desfurat prima competiie de
polo, cu participarea a 3 echipe. n Bucureti, primele echipe au aprut n anul
1929 (TCR i Sportul Studenesc), iar numrul lor a crescut o dat cu darea n
folosin
a
bazinului
de
la
trandul
Kiseleff
(Tineretului).
n anul 1952, la Jocurile Olimpice de la Helsinki, Romnia este prezent pentru
prima dat cu o echip de polo.
In 1990 polo-ul s-a desprins din structura FRN constituindu-si propria federatie
(Federatia Romana de Polo). In 1964 s-a infiintat functia de Secretar Generaladjunctsi de Antrenor Federal, special pentru inot (1964), polo (1971) si sarituri in
apa (1990).
REGULAMENT:
Polo pe ap se disput ntre dou echipe alctuite din 7 juctori fiecare: 6 juctori
de teren i un portar, pe banca de rezerve fiind nc maximum 6 juctori. Portarul