Alfabetul si Pronuntie in Germana

Alfabetul German
Alfabetul German este compus din 30 de litere, 26 de litere din alfabetul Latin
standard plus 4 litere extra. Cele patru litere extra sunt trei vocale cu umlaut (Ä ä, Ö ö,
Ü ü) si simbolul ß numit eszett sau scharfes S (în Româna: S ascutit). Diacriticele
limbii Germane sunt cele trei vocale cu umlaut (Ä ä, Ö ö, Ü ü); trema sau umlaut este
un semn diacritic format din doua puncte plasate deasuprea unei litere, de cele mai
multe ori litera este o vocala. Simbolul ß în limba Germana este o ligatura ce
înlocuieste literele ss, el apartine exclusiv literelor mici si nu se va afla niciodata la
începutul unui cuvânt, în Elvetia si Liechtenstein nu mai este folosit deoarece a fost
înlocuit definitiv cu ss. Cele 4 litere extra din alfabetul German pot fi înlocuite în mod
oficial, dupa cum urmeaza: litera ä cu ae, litera ö cu oe, litera ü cu ue iar ß cu ss. Cele
mai des folosite litere din limba Germana sunt vocala e si consoana n, la polul opus
litera q. În limba Germana, literele luate individual sunt de genul neutru: das A , das
B... Reguli generale în limba Germana: Accentul cade, în general pe prima silaba;
Substantivele se scriu cu litera mare.

Pronuntie Germana - Pronuntia cuvintelor în limba Germana

În limba Germana, la fel ca în limba Engleza, cuvintele nu sunt citite cum sunt scrise,
fapt ce îngreuneaza pronuntia acestora pentru vorbitori nativi de limba Româna.
Pronuntia cuvintelor în limba Germana este mai usor de învatat comparativ cu
pronuntia cuvintelor în limba Engleza, deoarece, literele Germane, luate individual, nu
au mai mult de doua pronuntii (dupa cum veti vedea în tabelul de mai jos). În
continuare, waialo.com va ofera posibilitatea sa studiati gratuit pronuntia literelor
Germane citite în mod individual sau în interiorul cuvintelor.

Litera Pronuntia Pronuntia in cuvintele Germane Exemplu Pronuntia

Aa a la fel ca 'a' din 'acum' aus aus
Ää e la fel ca 'e' din 'sare' hätte heta
Bb be la fel ca 'e' din 'sare' hätte heta
la fel ca 'c' din 'cadou' cousine cuzine
Cc te
la fel ca 'ţ' din 'ţara' Celsius ţelsius
Dd de la fel ca 'd' din 'da' das das
la fel ca 'ă' din 'acasă' ihre ihră
Ee e
la fel ca 'e' din 'sare' dem dem
Ff ef la fel ca 'f' din 'fier' Februar februar
Gg ghe la fel ca 'g' din 'gard' ganz ganţ
Hh ha la fel ca 'h' din 'haine' haben habăn
Ii i la fel ca 'i' din 'inel' ich ih
Jj iot la fel ca 'i' din 'inel' jemand iemand
ca la fel ca 'c' din 'cadou' kann can
Kk te
înainte de 'e' sau 'i' ca si 'ch' din 'chiar' Kett chetă
Ll el la fel ca 'l' din 'lant' Lohn Lon
Mm em la fel ca 'm' din 'masa' mit mit
Nn en la fel ca 'n' din 'nas' Niemand nimand
Oo o la fel ca 'o' din 'om' noch noh
Pp pe la fel ca 'p' din 'pat' Personen perzonăn
Q q</td> chiu la fel ca 'c' din 'cadou' Qualität cualitet
Rr er la fel ca 'r' din 'rosu' richtig rihtig
final - la fel ca 's' din 'sac' aus aus
Ss es
în rest - la fel ca 'z' din 'zebră' sagen zagăn
ß es-tet la fel ca 'r' din 'rosu' richtig rihtig
Tt te la fel ca 't' din 'tabla' Tiere tire
Uu u la fel ca 'u' din 'unde' und und
Vv fau la fel ca 'f' din 'fier' Verpacken fepacăn
Ww ve la fel ca 'v' din 'vin' wasn vas
Xx ics la fel ca 'x' din 'xerox' xenon xenon
Yy iupsilon la fel ca 'i' din 'inel' Ägypten eghiptăn
Zz tet la fel ca 'ţ' din 'ţara' zurück ţuriuc

Grupurile formate din doua litere identice, sunt citite ca si cum ar fi o singura litera,
de exemplu: ll - l, nn - n, ss - s, tt - t etc. În limba Germana unele litere pot fi citite
diferit atunci când sunt însotite de anumite litere. În tabelul de mai jos, veti învata
cum se citesc grupurile de doua si trei litere în limba Germana atunci când acestea se
afla în interiorul unui cuvânt:

Literele Se pronunta / Se citesc in cuvintele Germane Exemplu Pronuntia

äu la fel ca 'oi' din 'noi' häufig hoifih
ch la fel ca 'h' din 'haine' ich ih
ei la fel ca 'ai' din 'stai' sein zain
final - la fel ca 'ăn' din 'răni' haben habăn
en
în rest - la fel ca 'en' din 'mentă wenn wen
er la fel ca 'ea' din 'neam' der dea
eu la fel ca 'oi' din 'noi' neun noin
ge la fel ca 'ghe' din 'gheaţă' genau ghenau
ie la fel ca 'i' din 'inel' wieder vida
la început - la fel ca 'şp' din 'şpaga' spiele şpile
sp
în rest - la fel ca 'sp' din 'aspirina' Aspirin aspirin/td>
st la fel ca 'şt' din 'ştiinta' Stadt ştat
sch la fel ca 'ş' din 'şarpe' schnel şnel

Cum pot sa pronunt cuvintele în Germana cât mai corect cu putinta?

Cu ajutorul tabelelor din aceasta lectie puteti obtine o pronuntie Germana destul de
buna, pentru un începator. Pronuntia cuvintelor nu poate fi mecanica, ea trebuie
exprimata într-un mod cât mai natural posibil, iar acest lucru este realizabil doar în
timp prin exemple si exercitii. Filmele, muzica si dialogul pot fi un factor important
daca doriti sa obtineti o pronuntie rapida, dar fara un vocabular dezvoltat exista
posibilitatea sa fie o pierdere de timp. Pe site-ul nostru majoritatea lectiilor contin si
pronuntia cuvintelor, astfel în timpul în care va formati un vocabular de baza, veti
învata si cum se pronunta cuvintele cele mai comune în limba Germana.

Numerele in Germana

În aceasta lectie veti învata numerele în limba Germana de la 1 la 100+.

Stii cum se spune "zero" în Germana? Daca raspunsul este "Nu", atunci, esti în locul
potrivit, deoarece, pe aceasta pagina, vei învata numerele si expresii de baza cu
numere, folosite în limba Germana. Fara numere, nu puteti purta conversatii esentiale
(despre: timp, vârsta, bani, preturi, distante, etc.), de aceea, când studiati o limba
straina, este recomandat, sa învatati printre primele lectii, denumirile numerelor si
cum sunt acestea folosite în viata de zi cu zi, în limba respectiva. Înainte sa trecem la
urmatorul punct al lectiei noastre, si anume "Numerele de la 1 la 1000+ în Germana",
trebuie sa raspundem la întrebarea initiala, si anume "Cum se spune zero
în Germana?", zero în limba Germana, este null, si se pronunta: "nul".
Numerele de la 1 la 1000+ în Germana: În doar trei pasi, cu ajutorul sfaturilor si
tabelelor noastre, veti învata sa numarati în limba Germana, de la 1 la 1000+. Primul
pas, este sa studiati si sa retineti numerele de la 1 la 20, exact asa cum sunt, deoarece,
aceste numere nu se formeaza conform nici unui model de memorare, trebuie sa le
acordati o atentie sporita. Numerele de la 13 la 19 se sfarsesc în "-zehn". În urmatorul
tabel se afla numerele de la 1 la 20, traduse în limbaGermana, pe ultima coloana gasiti
sfaturile de pronuntie.

1 (unu) = eins (ainţ)

2 (doi) = zwei (ţvai)
3 (trei) = drei (drai)
4 (patru) = vier (fiăr)
5 (cinci) = fünf (fiunf)
6 (sase) = sechs (zecs)
7 (sapte) = sieben (zibăn)
8 (opt) = acht (aht)
9 (noua) = neun (noin)
10 (zece) = zehn (ţen)
11 (unsprezece) = elf (elf)
12 (doisprezece) = zwölf (ţviolf)
13 (treisprezece) = dreizehn (drai-ţen)
14 (paisprezece) = vierzehn (fir-ţen)
15 (cincisprezece) = fünfzehn (fiunf-ţen)
16 (saisprezece) = sechzehn (zecs-ţen)
17 (saptesprezece) = siebzehn (zib-ţen)
18 (optsprezece) = achtzehn (ahtţen)
19 (nouasprezece) = neunzehn (noin-ţen)
20 (douazeci) = zwanzig (ţvan-ţig)

Al doilea pas, este sa învatati cum sa numarati de la 21 la 99 în limba Germana.

Numerele de la 21 la 99 se formeaza conform urmatorului model: unitati + und + zeci.
de exemplu: fünfundsiebzig (saptezeci si cinci), achtundneunzig (nouazeci si opt). und
este folosit doar pentru separarea unitatilor de zeci, nu este folosit pentru separarea
zecilor de sute. Din urmatorul tabel este important sa retineti denumirea zecilor exacte
în limba Germana, iar cu ajutorului modelului precizat anterior, puteti forma numerele
de la 21 la 99, fara nici un fel de probleme. În tabelul anterior, ati invatat denumirile
numerelor de la 1 la 20 în Germana, de aceea, urmatorul tabel va incepe cu numarul
21.
21 (douazeci si unu) = einundzwanzig (ain-und-ţvan-ţig)
22 (douazeci si doi) = zweiundzwanzig (ţvai-und-ţvan-ţig)
23 (douazeci si trei) = dreiundzwanzig (drai-und-ţvan-ţig)
30 (treizeci) = dreißig (drai-sig)
40 (patruzeci) = vierzig (fir-ţig)
50 (cincizeci) = fünfzig (fiunf-ţig)
60 (saizeci) = sechzig (zecs-ţig)
70 (saptezeci) = siebzig (zib-ţig)
80 (optzeci) = achtzig (aht-ţig)
90 (nouazeci) = neunzig (noin-ăig)

Observatie!
Numerele de la 21 la 99 în Germana, traduse literal, pot parea total inversate pentru un
vorbitor nativ de limba Româna, deoarece, zecile sunt puse în locul unitatilor iar
unitatile în locul zecilor. de exemplu: einundzwanzig tradus literal înseamna unu si
douazeci.

În al treilea pas si ultimul veti învata sa numarati de la 100 la +1000 în Germana.

Toate sutele exacte de la 100 la 900 în limba Germana, se sfârsesc în "-hundert". Daca
doriti sa formati sute în Germana, tot ce trebuie sa faceti este sa lipiti numarul
unitatilor de cuvântul "-hundert", sa spunem de exemplu ca vrem sa formam numarul
300, vom lua numarul drei (trei) pe care îl vom alatura cuvântului "-hundert",
rezultatul final va fi dreihundert.
Toate miile exacte de la 1000 la 9000, se sfârsesc în "-tausend", daca doriti sa formati
mii în Germana, puteti aplica aceeasi metoda învatata în cazul sutelor.
Atentie!
Când formati numere complexe în Germana, o mare parte din numar se scrie legat,
milioanele, zecile si unitatile se scriu separat, de exemplu: 5853 =
fünftausendachthundert dreiundfünfzig.
100 (o suta) = (ein)hundert [(ain)hun-dărt]
200 (doua sute) = zweihundert (tvai hun-dărt)
300 (trei sute) = dreihundert (drai hun-dărt)
1000 (o mie) = (ein)tausend [(ain)tau-zănd]
2000 (doua mii) = zweitausend (ţvai tau-zţnd)

Matematica în Germana:
solutia - (die) Lösung (pronuntia : di liozung)
este egal cu... - ist gleich... (pronuntia : ist glaih)
adunarea - Addition (pronuntia : adiţion):
plus - plus (pronuntia : plus)
scaderea - Subtraktion (pronuntia : zubtracţion):
minus - minus (pronuntia : minus)
înmultirea - Multiplikation (pronuntia : multi-plicaţion):
înmultit cu / ori - mal (pronuntia : mal)
doi ori trei este egal cu sase - zwei mal drei ist gleich sechs
împartirea - Division (pronuntia : divizion):
împartit la - geteilt durch (pronuntia : ghetail duih)
împartit la - dividieren durch / durch (pronuntia : dividirţn duih / duih)
opt împartit la patru este egal cu doi - acht geteilt durch vier ist gleich zwei

Fraze si expresii cu numere în limba Germana:

Când este ziua dumneavoastra de nastere? - Wann ist Ihr Geburtstag? (formal)
Când este ziua ta de nastere? - Wann ist dein Geburtstag?
Când sunteti nascut? - Wann sind Sie geboren?
M-am nascut pe întai Septembrie - Ich bin am erste September geboren
M-am nascut pe 4 (patru) Februarie - Ich bin am 4 (vier) Februar geboren
M-am nascut pe 4 (patru) Februarie 1980 (o mie noua sute optzeci) - Ich bin am 4
(vier) Februar 1980 (eintausendneunhundert
achtzig) geboren Eu sunt nascut în 1984 (o mie noua sute optzeci si patru) - Ich bin in
1984 (eintausendneunhundert vierundachtzig) geboren

Cuvinte in Germana

În aceasta lectie veti învata cuvinte de baza în limba Germana, folosite în casa si în
jurul casei. Aceasta lectie este compusa din trei categorii principale, în fiecare
categorie veti învata cuvinte de baza traduse în limba Germana, ce fac referire la:
zonele casei, aparatura electrica si mobilier.

Zonele casei în Germana

Cu ajutorul cuvintelor din tabelul urmator veti putea sa descrieti apartamentul / casa în
care locuiti, de asemenea, veti putea sa deosebiti într-o conversatie, cuvintele care fac
referire la subiectele legate de: numarul de camere, zonele casei etc...
baia = das Badezimmer (das bade-ţima)
balconul = der Balkon (dea balcon)
bucataria = die Küche (di chiuhe)
camera = das Zimmer (das ţimăr)
dormitorul = das Schlafzimmer (das şlaf-ţimar)
gradina = der Garten (dea gartăn)
garajul = die Garage (di garaje)
gazonul = der Rasen (dea razăn)
holul = der Flur (dea flur)
parter = das Erdgeschoss (das erd-ghe-şos)
peretele = die Wand (di vand)
podeaua = der Boden (dea bodăn)
primul etaj = der erste Stock (dea erste ştoc)
scarile = die Treppen (di trepăn)
subsol = der Keller / das Untergeschoss (dea kelăr / das untăr-gheşos)
sufrageria = das Wohnzimmer (das von-timăr)
tavanul = das Dach (das dah)
toaleta = die Toilette (di toilete)

Mobilier si Decoratiuni în Germana:

Cu ajutorul cuvintelor din tabelul urmator veti putea purta conversatii despre mobilier
si decoratiuni, de asemenea, veti putea sa deosebiti într-o conversatie, cuvintele care
fac referire la aceste subiecte.
biblioteca = das Bücherregal (das biuhe-regal)
biroul = der Schreibtisch (dea şraib-tiş)
cada = die Badewanne (di bade-vane)
canapeaua = das Sofa (das sofa)
chiuveta din baie = das Waschbecken (das vaş-becăn)
chiuveta din bucatarie = das Spülbecken (das şpiul-becăn)
cosul de gunoi = der Papierkorb (dea papir-corb)
covorul = der Teppich (dea tepih)
dulapul = der Schrank (dea şranc)
dusul = die Dusche (di duşe)
fereastra = das Fenster (das fenstăr)
fotoliul = der Sessel (dea zesăl)
mânerul de la usa = der Türknauf / der Türgriff (dea tiur-knauf / dea tiur-grif)
masa = der Tisch (dea tiş)
mobila = die Möbel (di miobăl)
oglinda = der Spiegel (dea şpigăl)
patul = das Bett (das bet)
patura = die Decke (di deche)
perdeaua = der Vorhang (dea for-hang)
perna = das Kopfkissen (das cof-chisăn)
poza = das Bild (das bild)
prosopul = das Handtuch (das hand-tuh)
robinetul = der Wasserhahn (dea vasăr-han)
scaunul = der Stuhl (dea ştul)
sertarul = das Regal / die Schublade (das regal / di şub-lade)
usa = die Tür (di tiur)
vesela = das Geschirr (das gheşir)
vaza = die Vase (di vaze)

Aparate în Germana - Aparatura electrica în Germana:

Tabelul urmator contine traducerea din Româna în Germana, a unora dintre cele mai
des întâlnite aparate electrice de uz casnic:
aerul conditionat = die Klimaanlage (di clima-anlaghe)
aparatele = die Geräte (di gherete)
aspiratorul = der Staubsauger (dea ştaub-zaugăr)
ceasul= die Uhr (di ur)
ceasul desteptator = der Wecker (dea vecăr)
congelatorul = der Gefrierschrank (dea ghefrir-şranc)
cratita = der Topf (dea tof)
cuptorul = der Backofen (dea bac-ofăn)
cuptorul cu microunde = die Mikrowelle (di micro-vele)
deschizatorul de conserve = der Dosenöffner (dea dozan-eofnăr)
fierul de calcat = das Bügeleisen / das Eisen (das biugăl-aizan / das aizan)
fierul de calcat cu aburi = das Dampfbügeleisen (das damf-biugăl-aizan)
frigiderul = der Kühlschrank (dea chiul-şranc)
lampa = die Lampe (di lampe)
masina de spalat rufe = die Waschmaschine (di vaş-maşine)
masina de spalat vase = die Geschirrspülmaschine (di gheşir-şpiul-maşine)
mixerul = der Standmixer (dea ştand-mixăr)
radioul = das Radio (das radio)
telecomanda = die Fernbedienung (di fern-bedinung)
telefonul = das Telefon (das telefon)
televizorul = der Fernseher (dea fen-ţe)
uscatorul de par = der Haartrockner (dea har-trocnăr)

Formule de Salut - Expresii in Germana

Salutari sau mai bine spus Grüße. În aceasta lectie veti învata formule de salut si
expresii în Germana cu fraze si pronuntie. Aceasta lectie este compusa din cinci
categorii principale, în fiecare categorie veti învata:

1. expresii folosite atunci când doriti sa spuneti "Buna ziua" în Germana.

2. expresii folosite atunci când doriti sa spuneti "La revedere" în Germana.
3. expresii folosite atunci când doriti sa spuneti "Multumesc" în Germana.
4. expresii folosite atunci când doriti sa spuneti "Cu placere!" în Germana.
5. fraze si expresii în Germana folosite în socializarea dintre doua persoane.

Mai jos gasiti traducerea unora dintre cele mai comune expresii si cuvinte folosite în
limba Germana, de asemenea, pe coloana a treia sunt sfaturile de pronuntie pentru
majoritatea frazelor si cuvintelor.

Cum spun "Buna ziua" în limba Germana?

Buna ziua Guten Tag / Hallo (gutăn tag / halo)
Buna ziua Grüß Gott (Sud Germania si Austria) (grius got)
Buna ; Salut Hallo ; Hi (halo ; hai)
Buna / Salut Servus (între persoane de gen masculin) (servus)
Buna dimineata Guten Morgen (gutăn morgăn)
Buna seara Guten Abend (gutăn abănd)
Noapte buna Gute Nacht (gute naht)
Bine ati venit! Willkommen (vilcomăn)

Cum spun "La revedere" în limba Germana?

La revedere Auf Wiedersehen (auf vidăr-zen)
La revedere! Auf Wiederhören! (dupa o conversatie telefonica) (auf vidăr-hiorăn)
Pa Tschüss (cius)
Ne vedem mai târziu Bis später (bis şpeta)
Ne vedem curând Bis bald (bis bald)
Ne vedem mâine Bis morgen (bis morgăn)
Cu bine! Mach's gut (mahs gut)
Cu bine! Alles Gute (ales gu-tă)
Mult noroc! Viel Glück (fil gliuc)

Cum spun "Multumesc" în limba Germana?

Multumesc Danke (danche)
Multumesc! Danke schön! (danche şiun)
Multumesc! Danke sehr (danche zea)
Multumesc! Besten Dank (formal) (bestăn danc)
Multumesc! Ich danke Ihnen (formal) (ih danche inăn)
Multumesc! Herzlichen Dank (formal) (herţlih danc)
Multumesc mult! Tausend Dank (tauzănd danc)
Va multumesc mult! Vielen Dank (poate fi folosit si formal) (filăn danc)
Va multumesc mult! Danke vielmals (poate fi folosit si formal) (danche fil-malţ)
Va multumesc mult! Schönen Dank (formal) (şiunăn danc)
Va multumesc mult! Haben Sie vielen Dank! (formal)
Va multumesc mult! Ich danke Ihnen vielmals (formal)
Va multumesc mult! Ein herzliches Dankeschön (formal)

Cum spun "Cu placere!" în limba Germana?

Va rog! Bitte! (bite)
Cu placere! Nichts zu danken! (nihţ ţu dan-căn)
Cu placere! Gern geschehen (prescurtat Gern) (ghern gheşin)
Cu placere! Bitte schön! (formal) (bite şiun)
Cu placere! Bitte sehr (formal) (bite zea)
Cu placere! Mit Vergnügen (formal) (mit faghenugăn)
Scuzati-ma Entschuldigung (enşuldigung)
Îmi pare rau Es Tut mir Leid (es tut mia laid)
Nu-i nimic Schon gut (şon gut)
Nu-i nimic Kein Problem (cain problem)
Da / Nu Ja / Nein (ia / nain)

În continuare va oferim posibilitatea sa studiati fraze si expresii în Germana folosite în

socializarea dintre doua persoane:
Care este numele dvs.? - Wie heißen Sie? (pronuntia : vi haisăn zi?) (formal)
Cum te numesti? - Wie heißt du? (pronuntia : vi haist du?)
Eu ma numesc... - Ich heiße... (pronuntia : ih haise...) (formal)
Eu ma numesc... - Ich bin... (pronuntia : ih bin...)
Încântat de cunostinta - Freut mich (pronuntia : froit mih)
Încântat de cunostinta - Sehr erfreut (pronuntia : zea efroit)
Cum îti merge? - Wie geht es Ihnen? (pronuntia : vi ghet es inăn?) (formal)
Cum îti merge? - Wie geht es dir? (pronuntia : vi ghet es dia?)
Cum îti merge? - Wie geht's? (pronuntia : vi gheţ?)
Mie îmi merge bine. Dar dumneavoastra? - Mir geht es gut und Ihnen? (pronuntia :
mia ghet es gut und inăn) (formal)
Mie îmi merge bine. Dar tie? - Mir geht's gut und dir? (pronuntia : mia gheţ gut und
dia)
Îmi pare rau. Nu înteleg. - Es Tut mir Leid. Ich verstehe nicht. (pronuntia : es tut
mia laid. ih farşte-e niht)
Într-adevar? / Serios? / Adevarat? - Wirklich? (pronuntia : viuclih)
Nu vorbesc asa bine Germana - Ich kann nicht so gut Deutsch zu reden (pronuntia :
ih can niht so gut doici ţu redăn)
Da. Nici o problema - Ja. Kein Problem (pronuntia : ia. cain problem)
De retinut! La întrebarea "Wie geht's?" nu este indicat sa raspundeti cu "Ich bin
gut", deoarece acest raspuns nu reflecta o stare de spirit, ci mai degraba o capabilitate
a dvs. de exemplu: Sunt bun la matematica - Ich bin gut in Mathematik.

Zilele saptamanii in Germana

În aceasta lectie veti învata zilele saptamânii în limba Germana, împreuna cu unele
fraze si cuvinte de baza ce sunt în strânsa legatura cu acest subiect.
Tabelul urmator contine traducerea din limba Româna în limba Germana, prescurtarea
si pronuntia în Germana pentru fiecare zi din saptamâna.
Zilele Saptamânii - Tage der Woche
zilele lucratoare - Wochentage / Werktags
sfârsit de saptamâna - Wochenende
în Româna în Germana Prescurtarea: Pronuntia / Se citeste:
Luni Montag Mo mon-tag
Marti Dienstag Di dins-tag
Miercuri Mittwoch Mi mit-voh
Joi Donnerstag Do doners-tag
Vineri Freitag Fr frai-tag
Sambata Samstag Sa sams-tag
Duminica Sonntag So son-tag

De retinut! Când scrieti zilele saptamânii în limba Germana, prima litera este
întotdeauna o majuscula.
În nordul Germanie puteti întâlni persoane care în loc de Sonntag sa spuna
Sonnabend, aceasta este varianta locala, folosita pentru ziua de duminica.
Toate cele sapte zile ale saptamânii, în limba Germana sunt de genul masculin (der),
exemplu: der Freitag.
Prima zi din calendarul German este luni (Montag), iar ultima este duminica
(Sonntag), la fel ca în calendarul Românesc.
Pentru a purta conversatii în limba Germana, aveti nevoie de un vocabular puternic,
dezvoltat pe diferite subiecte, de aceea, în aceasta lectie, nu veti învata doar zilele
saptamânii, ci si cuvinte înrudite cu acest subiect. În tabelul de mai jos, gasiti cuvinte
uzuale, ce va pot fi de folos în viitoarele conversatii, purtate în limba Germana:
acum = jetzt (iet)
cândva = irgendwann (irgăn-van)
astazi / azi = heute (hoite)
mâine = morgen (morgăn)
poimâine = übermorgen (iubăr-morgăn)
ieri = gestern (ghestărn)
alaltaieri = vorgestern (for-ghestărn)
zilnic = täglich (tag-lih)

În continuare vom învata câteva fraze, propozitii si întrebari de baza în limba

Germana, toate în strânsa legatura cu subiectul principal al acestei lectii:
Câte zile sunt într-o saptamâna? - Wie viele Tage hat eine Woche? (pronuntia : vi file
taghe hat aine vohe?)
într-o saptamâna, sunt sapte zile - eine Woche hat sieben Tage (pronuntia : aine vohe
hat zibăn taghe)
Ce zi este astazi? - Welcher Tag ist heute? (pronuntia : velhe tag ist hoite?)
Astazi este... / Azi este... - Heute ist... (pronuntia : hoite ist...)
Astazi / Azi este Joi - Heute ist Donnerstag (pronuntia : hoite ist doners-tag)
Ce ai de gând sa faci în acest weekend? - Was willst du am Wochenende
machen? (pronuntia : vas vilst du am wohăn-ende mahăn?)
Când / Unde ne putem întâlni? - Wann / Wo wollen wir uns treffen? (pronuntia : van
/ vo volăn via unţ trefăn?)
(Formal) Când este cel mai bine pentru tine? - Wann passt es Ihnen am
besten? (pronuntia : van past es inăn am bestăn?)
(Informal) Când este cel mai bine pentru tine? - Wann passt es dir am
besten? (pronuntia : van past es dia am bestăn?)

Lunile anului in Germana

Lunile anului in germana au denumiri foarte asemanatoare cu cele din limba romana
deci iti va fi foarte usor sa inveti sa le scrii cat si sa le pronunti.
Denumirea lunilor anului in germana sunt de genul masculin deci vor primi
intodeauna "der" in fata.
Lunile anului = Jahres Monate (iares monate)

Ianuarie - Januar (pronuntia : Ianuar)

Februarie - Februar (pronuntia : Februar)
Martie - März (pronuntia : Merţ)
Aprilie - April (pronuntia : April)
Mai - Mai (pronuntia : Mai)
Iunie - Juni (pronuntia : Iuni)
Iulie - Juli (pronuntia : Iuli)
August - August (pronuntia : August)
Septembrie - September (pronuntia : Zeptembăr)
Octombrie - Oktober (pronuntia : Octobăr)
Noiembrie - November (pronuntia : Novembăr)
Decembrie - Dezember (pronuntia : Detembăr)

Mai multe cuvinte în strânsa legatura cu subiectul principal:

luna(luni) - monat(e) (pronuntia : monat(monate)
an(i) - jahr(e) (pronuntia : iar(iare)
anul viitor - nächstes Jahr (se pronunta "neh-stes iar")

Ora in Germana - Ceasul in Germana

Aici veti învata cum sa raspundeti la întrebarea "Cât este ora / ceasul?" în
limba Germana.

Cât este ora, va rog? - Wie viel Uhr ist es, bitte? (pronuntia : vi fil ur ist es, bite?)
Este ora unu - Es ist ein Uhr (pronuntia : es ist ain ur)
Este ora doua - Es ist zwei Uhr (pronuntia : es ist ţvai ur)
Este ora trei - Es ist drei Uhr (pronuntia : es ist drai ur)
Este ora patru - Es ist vier Uhr (pronuntia : es ist fiăr ur)
Este ora cinci - Es ist fünf Uhr (pronuntia : es ist fiunf ur)
Este ora sase - Es ist sechs Uhr (pronuntia : es ist zex ur)
Este ora sapte - Es ist sieben Uhr (pronuntia : es ist ziben ur)
Este ora opt - Es ist acht Uhr (pronuntia : es ist aht ur)
Este ora noua - Es ist neun Uhr (pronuntia : es ist noin ur)
Este ora zece - Es ist zehn Uhr (pronuntia : es ist ţen ur)
Este ora unsprezece - Es ist elf Uhr (pronuntia : es ist elf ur)
Este ora doisprezece - Es ist zwölf Uhr (pronuntia : es ist zvoelf ur)
Este ora opt si un sfert - Es ist Viertel nach acht (pronuntia : es ist firtăl nah aht)
Este ora opt si jumate - Es ist acht Uhr dreißig (pronuntia : es ist aht ur drai-sig)
Este ora opt si jumate - Es ist halb neun (pronuntia : es ist halb noin)
Este ora opt si patruzeci si cinci - Ist acht Uhr fünfundvierzig (pronuntia : es ist aht
uhr fiunf-und-firtig)
Este ora opt fara un sfert - Es ist Viertel vor acht (pronuntia : es ist firtăl for aht)

Durata (Laufzeit):
minut(e) - minute(n) (pronuntia : minute(minutăn)
ora(ore) - stunde(n) (pronuntia : stunde(ştundăn)
zi(le) - tag(e) (pronuntia : tag(taghe)
saptamâna(saptamâni) - woche(n) (pronuntia : vohe(vohăn)
luna(luni) - monat(e) (pronuntia : monat(monate)
an(i) - jahr(e) (pronuntia : iar(iare)

Mai multe cuvinte în strânsa legatura cu subiectul principal:

dimineata - morgen (pronuntia : morghăn)
dupa-amiaza - nachmittag (pronuntia : nah-mitag)
seara - abend (pronuntia : abănd)
noapte - nacht (pronuntia : naht)
înainte - vor (pronuntia : for)
mai târziu - später (pronuntia : şpetăr)

Anotimpurile in Germana - Vremea in Germana

Vremea (Vocabular) - Wetter (Wortschatz):

Aer - die Luft (pronuntia : di luft)
Apusul Soarelui - der Sonnenuntergang (pronuntia : dea sonenuntergank)
Atmosfera - Atmosphäre (pronuntia : Atmo-sfere)
Cald - Warm (pronuntia : varm)
Canicula - die Hitze (pronuntia : di hitţe)
Ceata - der Nebel (pronuntia : dea nebăl)
Cer - Himmel (pronuntia : himăl)
Cer înstelat - der Sternenhimmel (pronuntia : dea şternen-himăl)
Curcubeu - Regenbogen (pronuntia : Reghen-bogăn)
Cutremur - das Erdbeben (pronuntia : das erdbebăn)
Dezghet - das Tauwetter (pronuntia : das tauvetăr)
Foarte Cald - Heiß (pronuntia : hais)
Formare de nori - die Wolkenbildung (pronuntia : di volcăn-bildung)
Frig - Kalt (pronuntia : calt)
Frumos - Schön (pronuntia : şiun)
Fulger - der Blitz (pronuntia : dea bliţ)
Furtuna - das Gewitter (pronuntia : das ghevităr)
Gheata - das Eis (pronuntia : das ais)
Grindina - der Hagel (pronuntia : dea hagăl)
Nori - die Wolken (pronuntia : di volkăn)
Ploaie - der Regen (pronuntia : dea regăn)
Polei - das Glatteis (pronuntia : das glat-ais)
Prognoza Meteo - die Vorschau (pronuntia : di forşau)
Rasaritul Soarelui - der Sonnenaufgang (pronuntia : dea zonen-auf-gang)
Roua - der Tau (pronuntia : der tau)
Soare - die Sonne (pronuntia : di zone)
Stea - der Stern (pronuntia : dea ştern)
Temperatura la umbra - die Temperatur im Schatten (pronuntia : di temperatur im
şatăn)
Vizibilitate - Sichtweite (pronuntia : Ziht-vaită)
Zapada - Schnee (pronuntia : şne)

Cum este vremea, astazi? - Wie ist das Wetter heute?

Raspuns 1 : Es + verb
Ploua - Es regnet (pronuntia : Es regnet)
Raspuns 2 : Es ist + adjectiv
Este frumos - Es ist schön (pronuntia : Es ist sun)

De Retinut:
Dupa cum puteti observa în exemplele de mai sus, atunci când vine vorba despre
vreme, Es simplu se foloseste în frazele de raspuns împreuna cu un verb iar Es ist se
foloseste împreuna cu un adjectiv.

Anotimpurile - die Jahreszeiten:

Primavara - der Frühling (pronuntia : dea Friuling)
în Primavara - im Frühling (pronuntia : im Friuling)
Vara - der Sommer (pronuntia : dea Zomăr)
în Vara - im Sommer (pronuntia : im Zomăr)
Toamna - der Herbst (pronuntia : dea Herbst)
în Toamna - im Herbst (pronuntia : im Herbst)
Iarna - der Winter (pronuntia : dea Vintăr)
în Iarna - im Winter (pronuntia : im Vintăr)

Culorile in Germana

Aici puteti studia culorile cu sfaturi de pronuntie si fraze de baza în Germana

Culorile sunt adjective importante în majoritatea limbilor vorbite pe pamânt. Culorile
sunt întotdeauna o parte importanta a vocabularului, deoarece cu ajutorul lor, puteti
descrie nenumarate lucruri: obiecte, fiinte, fenomene ale naturii, etc.
În continuare, veti învata cum sa întrebati 'Care este culoare ta / dvs. favorita?' si
cum sa raspundeti la aceasta întrebare în limba Germana. Daca doriti sa întrebati în
mod formal 'Care este culoare dvs. favorita?' în limba Germana veti spune'Was ist
Ihre Lieblingsfarbe?' (pronuntia: vas ist ira liblings-farbe) sau 'Welche ist Ihre
Lieblingsfarbe?' (pronuntia:velhe ist ira liblings-farbe); ambele variante sunt
corecte, puteti alege varianta care o retineti mai usor.
Acum sa analizam cum putem raspunde la întrebarea studiata mai sus. Daca doriti sa
spuneti 'Culoarea mea preferata este...' în limba Germana veti spune 'Meine
Lieblingsfarbe ist...' (pronuntia: mai-ne liblings-farbe ist); în spatiul punctat puteti
utiliza culoarea dvs. preferata.
Mai jos se afla culorile uzuale traduse din limba Româna în limba Germana.

alb = weiß (vais)

negru = schwarz (şvarţ)
gri = grau (grau)
rosu = rot (rot)
albastru = blau (blau)
verde = grün (griun)
galben = gelb (ghelb)
portocaliu = orange (oranje)
roz = rosa (roza)
maro = braun (braun)
argintiu = silber (zilbăr)
auriu = gold (gold)

Natura in Germana

Natura (Vocabular) - Natur (Wortschatz):

aerul - die Luft (pronuntia : di luft)
apa - das Wasser (pronuntia : das Vasăr)
apusul soarelui - der Sonnenuntergang (pronuntia : dear Zonen-untăr-gang)
cascada - der Wasserfall (pronuntia : dea Vasaăr-fal)
cerul - der Himmel (pronuntia : dea Himmel)
coasta - die Küste (pronuntia : di quste)
curcubeul - der Regenbogen (pronuntia : dea Reghenbogăn)
dealul - der Hügel (pronuntia : dea Hiugăl)
desertul - die Wüste (pronuntia : di Viuste)
ferma - der Bauernhof (pronuntia : dea Bauernhof)
floarea - die Blume (pronuntia : di Blume)
floarea soarelui - die Sonnenblume (pronuntia : di Zonen-blume)
frunza - das Blatt (pronuntia : das Blat)
iarba - das Gras (pronuntia : das Gras)
insula - der Insel (pronuntia : dea Inzăl)
jungla - der Dschungel (pronuntia : dea Junghel)
lacul - der See (pronuntia : dea Zi)
luna - der Mond (pronuntia : dea Mund)
luna plina - der Vollmond (pronuntia : dea Folmund)
marea - die See / das Meer (pronuntia : di zi / das Me-a)
muntele - der Berg (pronuntia : dea Berg)
nisipul - der Sand (pronuntia : dea Sand)
norul - die Wolke (pronuntia : di Volche)
oceanul - der Ozean (pronuntia : dea Oţian)
orasul - die Stadt (pronuntia : di ştat)
padurea - der Wald (pronuntia : dea Vald)
pestera - die Höhle (pronuntia : di Hiole)
piatra - der Stein (pronuntia : dea ştain)
plaja - der Strand (pronuntia : dea ştrand)
planta - die Pflanze (pronuntia : di Pflanţe)
podul - die Brücke (pronuntia : di Briuche)
pomul - der Baum (pronuntia : dea Baum)
radacina - die Wurzel (pronuntia : di vurţel)
rasaritul soarelui - der Sonnenaufgang (pronuntia : dea Zonen-auf-gang)
râul - die Fluss (pronuntia : di Flus)
soarele - die Sonne (pronuntia : di Zone)
strada - die Straße (pronuntia : di ştrase)
tara - das Land (pronuntia : das Land)
terenul - das Feld (pronuntia : das Feld)
trandafirul - die Rose (pronuntia : di Roze)
tufisul - der Busch (pronuntia : dea Buş)
tunetul - der Blitz (pronuntia : dea Bliţ)
valea - das Tal (pronuntia : das Tal)
valul - die Welle (pronuntia : di vele)
vîntul - der Wind (pronuntia : dea vind)
vremea - das Wetter (pronuntia : das vetăr)
zapada - der Schnee (pronuntia : dea şne)

Animale in Germana

Animalele (Vocabular) - Tiere (Wortschatz):

albina - die Biene (pronuntia : di Bine)
balena - der Wal (pronuntia : dea Val)
broasca - der Frosch (pronuntia : dea Froş)
broasca testoasa - die Schildkröte (pronuntia : di şild-kreote)
calul - das Pferd (pronuntia : das Pferd)
capra - die Ziege (pronuntia : di ţighe)
caprioara - der Hirsch (pronuntia : dea Hirş)
catelul - der Hund (pronuntia : dea Hund)
cimpanzeul - der Schimpanse (pronuntia : dea şimpanţe)
crocodilul - das Krokodil (pronuntia : das crocodil)
curcanul - der Truthahn (pronuntia : dea Trut-han)
fluturele - der Schmetterling (pronuntia : dea şmetăr-ling)
furnica - die Ameise (pronuntia : di Amize)
gaina - das Huhn (pronuntia : das Huhn)
girafa - die Giraffe (pronuntia : di girafe)
gorila - der Gorilla (pronuntia : dea Gorila)
iepurele - der Hase (pronuntia : dea Haze)
leul - der Löwe (pronuntia : dea Leove)
liliacul - die Fledermaus (pronuntia : di Fledăr-maus)
lupul - der Wolf (pronuntia : dea Volf)
magarul - der Esel (pronuntia : dea aizăl)
maimuta - der Affe (pronuntia : dea afe)
oaia - das Schaf (pronuntia : das şaf)
paianjenul - die Spinne (pronuntia : di şpine)
papagalul - der Papagei (pronuntia : dea Papagai)
pasarea - der Vogel (pronuntia : dea fogăl)
pinguinul - der Pinguin (pronuntia : dea Pinguin)
pisica - die Katze (pronuntia : di Kaţe)
pisicuta - das Kätzchen (pronuntia : das Keţen)
porcul - das Schwein (pronuntia : das şvain)
rata - die Ente (pronuntia : di Ente)
sarpele - die Schlange (pronuntia : di şlanghe)
scorpionul - der Skorpion (pronuntia : dea Skorpion)
soricelul - die Maus (pronuntia : di Maus)
tântarul - die Mücke (pronuntia : di Miuke)
taurul - der Stier (pronuntia : dea ştir)
tigrul - der Tiger (pronuntia : dea Tigăr)
ursul - der Bär (pronuntia : dea Bea)
vaca - die Kuh (pronuntia : di cu)
veverita - das Eichhörnchen (pronuntia : das aih-heorn-hăn)
vitelul - das Kalb (pronuntia : das Kalb)
vulpea - der Fuchs (pronuntia : dea Fucs)
vulturul - der Adler (pronuntia : dea Adlăr)
zebra - das Zebra (pronuntia : das ţibra)
Alimente in Germana

Mâncare (Vocabular) - Essen (Wortschatz):

bacon - der Speck (pronuntia : dea şpeih)
cârnatul - die Wurst (pronuntia : di vurst)
carnea - das Fleisch (pronuntia : das flaiş)
carnea de miel - das Lammfleisch (pronuntia : das Lam-flaiş)
carnea de pasare - das Geflügel (pronuntia : das Ghefliugăl)
carnea de porc - das Schweinefleisch (pronuntia : das şvaine-flaiş)
carnea de vaca - das Rindfleisch (pronuntia : das Rind-flaiş)
carnea de vita - das Kalbfleisch (pronuntia : das Kalb-flaiş)
cascavalul - der Käse (pronuntia : dea cheze)
ciocolata - die Schokolade / die Praline (pronuntia : di şocolade / di Praline)
crabul - der Krebs (pronuntia : dea crebs)
curcanul - der Truthahn (pronuntia : dea Trut-han)
friptura - der Braten / das Steak (pronuntia : dea Bratăn / das şteac)
fructele de mare - die Meeresfrüchte (pronuntia : di Meres-friute)
gaina - das Huhn (pronuntia : das Huhn)
galuste - Nudeln (pronuntia : niu-dăl)
gemul - die Marmelade (pronuntia : di Marmelade)
gratarul - der Grill (pronuntia : dea Gril)
înghetata - das Eis (pronuntia : das ais)
mierea - der Honig (pronuntia : dea Honig)
orezul - der Reis (pronuntia : dea Rais)
oua - Eier (pronuntia : a-ia)
oul - das Ei (pronuntia : das Ai)
pâinea - das Brot (pronuntia : das Brot)
pestele - der Fisch (pronuntia : dea Fiş)
rata - die Ente (pronuntia : di Ente)
sunca - der Schinken (pronuntia : dea şincăn)
tortul - die Torte (pronuntia : di Torte)
untul - die Butter (pronuntia : di Butăr)
salata - der Salat (pronuntia : dea Zalat)
supa - die Suppe (pronuntia : di Zupe)
zaharul - der Zucker (pronuntia : dea ţucăr)

Preparare mâncarii - Speisenzubereitung:

afumata - geräuchert (pronuntia : gheroihărt)
calda - heiß (pronuntia : hais)
coapta - gebacken (pronuntia : ghebacăn)
facuta în casa - hausgemacht (pronuntia : haus-ghemaht)
fiarta - gekocht (pronuntia : gacoht)
în aburi - gedämpft (pronuntia : ghedempft)
picanta - scharf (pronuntia : şarf)
prajita - frittiert (pronuntia : fri-tiărt)
rece - kalt (pronuntia : calt)

Tacâmurile - das Besteck (pronuntia : das Bestec)

lingurita - der Löffel (pronuntia : dea Leofăl)
furculita - die Gabel (pronuntia : di Gabăl)
cutitul - das Messer (pronuntia : das Mesăr)
farfuria - der Teller (pronuntia : dea Tela)
vasele - das Geschirr (pronuntia : das Geşir)
paharul - das Glas (pronuntia : das Glas)
sticla - die Flasche (pronuntia : di Flaşe)

Bauturi (Vocabular) - Getränke (Wortschatz):

apa - das Wasser (pronuntia : das Vasăr)
apa minerala - Mineralwasser (pronuntia : mineral-vasăr)
alcoolul - der Alkohol (pronuntia : dea alcool)
bautura nonalcoolica - alkoholfrei (pronuntia : alcool-frai)
berea - das Bier (pronuntia : das bir)
cafea fara cofeina - koffeinfreien Kaffee (pronuntia : cofain-frai cafe)
cafeaua - der Kaffee (pronuntia : dea cafe)
ceaiul - der Tee (pronuntia : dea Ti)
ciocolata calda - heiß Schokolade (pronuntia : hais şocolade)
laptele - die Milch (pronuntia : di milh)
sucul - der Saft (pronuntia : dea zaft)
vin rosu - Rotwein (pronuntia : Rot-vain)
vin alb - Weißwein (pronuntia : vais-vain)
vinul - der Wein (pronuntia : dea vain)

Mai multe cuvinte în strânsa legatura cu subiectul principal:

servetelul - die Serviette (pronuntia : di Zerviete)
sarea - das Salz (pronuntia : das Zalţ)
piperul - der Pfeffer (pronuntia : dea Pfefăr)
masa - der Tisch (pronuntia : dea Tiş)
gustul - der Geschmack (pronuntia : dea Geşmac)
gustos - lecker (pronuntia : lecăr)
uleiul - das Öl (pronuntia : das oil)
otetul - der Essig (pronuntia : dea Esig)
mustarul - der Senf (pronuntia : dea Zenf)
gheata - das Eis (pronuntia : das ais)
ospatarul - der Kellner (pronuntia : dea Kelnăr)
ospatarita - die Kellnerin (pronuntia : di Kelne-rin)
meniul - die Speisekarte (pronuntia : di şpaize-carte)
comanda - die Bestellung (pronuntia : di Beştelung)
a plati - zahlen / bezahlen (pronuntia : ţalăn / biţalăn)
Nota, Va rog! - Zahlen bitte! (pronuntia : ţalăn bite!)
gustarea - der Imbiss (pronuntia : dea imbis)
masa de prânz - das Mittagessen (pronuntia : das Mit-tag-esăn)
cina - das Abendessen (pronuntia : das Abănd-esăn)
micul dejun - das Frühstück (pronuntia : das Friu-ştiuc

Fructe si legume in Germana

În aceasta lectie veti învata denumirile fructelor si legumelor în limba Germana. Cu

ajutorul tabelelor noastre va veti îmbunatati vocabularul German atunci când vine
vorba de cele mai comune: fructe si legume. Fiecare tabel pe coloana a treia contine
pronuntia cuvintelor în limba Germana.

Fructe (Obst) în Germana:

Stii cum se spune "piersica" în limba Germana? Tabelul de mai jos te va ajuta sa înveti
denumirile în limba Germana a celor mai comune fructe.

ananasul = die Ananas (di ananas)

banana = die Banane (di banane)
capsuna = die Erdbeere (di erdbea)
cireasa = die Kirsche (di chirşe)
dovleacul = der Kürbis (dea chiur-bis)
lamâia = die Zitrone (di ţitrone)
lamâia verde = die Limone (di limone)
marul = der Apfel (dea apfăl)
maslina = die Olive (di olive)
para = die Birne (di birne)
piersica = der Pfirsisch (dea pfir-ziş)
portocala = die Orange (di oranje)
strugurii = die Traube (di traube)
zmeura = die Himbeere (di himbea)

Legume (Gemüse) în Germana:

Cum spuneti "legume proaspete" în Germana? adjectivul "proaspat" în
limba Germana este cuvântul "frisches" (pronuntia : frişe), daca vrem sa spunem
"legume proaspete" în Germana vom alatura adjectivul "frisches" de substantivul
"Gemüse" (pronuntia : ghemiuse) si vom obtine propozitia: frischese Gemüse.
Stii cum se spune "morcov" în limba Germana? Tabelul de mai jos te va ajuta sa înveti
denumirile în limba Germana a celor mai comune legume.

cartoful = die Kartoffel (di cartofăl)

castravetele = die Gurke (di ghiurke)
ceapa = die Zwiebel (di ţvi-băl)
conopida = der Blumenkohl (dea bliumăn-col)
fasolea = die Bohne (di bone)
fasolea verde die grünen Bohnen (di griunăn Bone)
malai = der Mais (dea maiz)
mazarea = die Erbse (di erbze)
morcovul = die Karotte (di carote)
ridichea der Rettich (dea ret-tih)
rosia = die Tomate (di tomate)
salata verde = der Salat (dea zalat)
varza = der Kohl (dea col)

Familia in Germana - Membrii familiei in Germana

În aceasta lectie veti învata cuvinte si expresii de baza folosite în momentul în care
doriti sa va prezentati membrii familiei în limba Germana.
În tabelul urmator gasiti traducerea în limba Germana a celor mai comune grade de
rudenie:

Membrii familiei Vocabular - Familienangehörige Wortschatz

parinti = die Eltern (di eltărn)

tata = der Vater (dea fatăr)
mama = die Mutter (di mutăr)
frate = der Bruder (dea brudăr)
frate vitreg = Stiefbruder (ştif-brudăr)
sora = die Schwester (di şvestăr)
sora vitrega = Stiefschwester (ştif-şvestăr)
bunicul = der Großvater (dea gros-fatăr)
bunica = die Großmutter (di gros-mutăr)
bunicuta = Oma (oma)
strabunic = der Urgroßvater (dea uăgros-fatăr)
strabunica = die Urgroßmutter (di uăgros-mutăr)
unchi = der Onkel (dea oncă l)
matusa = die Tante (di tante)
var = der Cousin (dea cuzin)
verisoara = die Kusine (di cuzine)
sotul = der Ehemann (dea ehe-man)
sotia = die Ehefrau (i ehe-frau)
copii = die Kinder (di chindăr)
gemenii = der Zwillinge (ea ţivlingă)
fiul = der Sohn (dea son)
baiatul = der Junge (dea iunghe)
fiica = die Tochter (di tohtăr)
fata = das Mädchen (das med-hen)
nepotul = der Neffe (dea nefe)
nepoata = die Nichte (di nihte)
nasul = der Pate (dea pate)
nasa = die Patin (di patin)
socru = Schwiegervater (şviga-fata)
soacra = Schwiegermutter (şviga-muta)
cumnat = der Schwager (dea şvagăr)
cumnata = die Schwägerin (di şvegărin)

De retinut! Când doriti sa va referiti la o persoana de genul masculin singular atunci

folositi der (pronuntia : dea) iar când doriti sa va referiti la o persoana de genul
feminin singular atunci folositi die (pronuntia : di). Aceeasi regula se aplica si în
cazul în care vreti sa spuneti: al meu - mein (pronuntia : main) sau a mea
- meine (pronuntia : maine).
În continuare vom învata câteva fraze, propozitii si întrebari de baza în limba
Germana, toate în strânsa legatura cu subiectul principal al acestei lectii:

Acesta este tatal meu | Aceasta este mama mea - Das ist mein Vater | Das ist meine
Mutter (pronuntia : das ist main fatăr / das ist maine mutăr)
Domnul / Doamna - der Herr / die Frau (pronuntia : dea her / di frau)
Masculin / Feminin - männlich / weiblich (pronuntia : menlih / vaiblih)
Am doi frati / Am doua surori - Ich habe zwei Brüder / Ich habe zwei
Schwestern (pronuntia : ih habe ţvai brudă / ih habe ţvai şvestăn)
Sunteti casatorit(a)? - Sind Sie verheiratet? (pronuntia : sind zi ferhairatet)
Starea civila - der Familienstand (pronuntia : dea Familien-stand)
Singur / Casatorit / Divortat - ledig / verheiratet / geschieden (pronuntia : ledig /
ferhairatet / geşidăn)
Fritz este tatal lui Aida si a lui Erica - Fritz ist der Vater von Aida und von
Erica (pronuntia : Fritz ist dea fatăr fon Aida und fon Erica)
Aida este fata lui Fritz - Aida ist die Tochter von Fritz (pronuntia : Aida ist di Tohtăr
von Fritz)
Directii si forme geometrice in Germana

Puncte Cardinale - die Kardinalpunkte:

Nord - der Norden (pronuntia : dea Nordăn)
Sud - der Süden (pronuntia : dea Siudăn)
Vest - der Westen (pronuntia : dea Vestăn)
Est - der Osten (pronuntia : dea Ostăn)
în Nord - im Norden (pronuntia : im Nordăn)
spre Nord - nach Norden (pronuntia : nah Nordăn)
din Nord - aus dem Norden (pronuntia : aus dem Nordăn)

Directii - Richtungen:
de-a lungul - entlang (pronuntia : entlang)
Stânga - links (pronuntia : linx)
în apropiere - bei (pronuntia : bai)
Lânga - neben (pronuntia : nebăn)
Peste - über (pronuntia : iubăr)
Dreapta - rechts (pronuntia : rehţ)
Drept înainte - Geradeaus (pronuntia : gheradeaus)

Forme - Formen:
Patrat - Quadrat / Viereck (pronuntia : cvadrat / fiărec)
Cerc - Kreis (pronuntia : crais)
Triunghi - Dreieck (pronuntia : draiec)
Dreptunghi - Rechteck (pronuntia : rehtec)
Oval - Oval (pronuntia : Oval)
Octogon - Achteck (pronuntia : Ahtec)
Cub - Würfel (pronuntia : viurfăl)
Sfera - Kugel (pronuntia : cugăl)
Con - Kegel (pronuntia : chegăl)
Cilindru - Zylinder (pronuntia : ţilindăr)

Germana in calatorie

aeroportul - der Flughafen (pronuntia : dea Flug-hafăn)

agentia de turism - das Reisebüro (pronuntia : das Raize-biuro)
autobuzul - der Bus (pronuntia : dea Bus)
automobilul - das Auto (pronuntia : das Auto)
avionul - das Flugzeug (pronuntia : das Flug-ţoig)
a ateriza - landen / zu landen (pronuntia : landăn / tu landăn)
a calatori - reisen (pronuntia : raizăn)
a merge cu bicicleta - radfahren (pronuntia : rad-farăn)
a zbura - fliegen / zu fliegen (pronuntia : fligăn / ţu fligăn)
bagajul - das Gepäck (pronuntia : das Ghepec)
barca - das Boot (pronuntia : das Bot)
bicicleta - das Fahrrad (pronuntia : das Farad)
biletele de avion - die Flugkarten (pronuntia : di Flug-kartăn)
biroul informatii - das Auskunftsbüro (pronuntia : das Aus-cunfţ-biuro)
calatoria - die Reise (pronuntia : di Raize)
check-in - der Check-in / Abfertigung (pronuntia : dea Check-in / Abfertigung)
decolare - der Abflug / start (pronuntia : dare Abflug / ţtart)
destinatia - die Destination / das Reiseziel (pronuntia : di Deztination / das Raizeţil)
excursia - die Reise (pronuntia : di Raize)
gara - Bahnhof (pronuntia : Banhof)
geanta - die Tasche (pronuntia : di Taşe)
hotelul - das Hotel / der Gasthof (pronuntia : dasHOTEL / dea Gasthof)
masina - der Wagen / PKW (pronuntia : dea vagăn / Pkv)
mergem pe jos - zu Fuss (pronuntia : ţu Fus)
metroul - die U-Bahn (pronuntia : di u-Ban)
motocicleta - das Motorrad (pronuntia : das Motorad)
nava - das Schiff (pronuntia : das şif)
oficiul vamal - das Zollamt (pronuntia : das ţol-amt)
pasagerul - der Passagier / der Fahrgast (pronuntia : dea Pasajer / dea Fargast)
pasaportul - der Pass (pronuntia : dea Pas)
plecari - die Abfahrt (pronuntia : di Abfart)
pregatiti de decolare - startbereit (pronuntia : ştart-berait)
ruta - die Route (pronuntia : di Rute)
scopul - Ziel (pronuntia : ţil)
sosiri - die Ankunft (pronuntia : di Ancunft)
statia de tren - der Bahnhof (pronuntia : dea Ban-hof)
strada - die Straße (pronuntia : di ştrase)
strada principala - Hauptstraße (pronuntia : Haupt-ştrase)
tara - das Land (pronuntia : das Land)
traficul auto - der Verkehr (pronuntia : dea fachea)
trenul - der Zug (pronuntia : dea ţug)
valiza - der Koffer (pronuntia : dea Kofăr)

Haine / Imbracaminte in Germana

Îmbracaminte (Vocabular) - Kleidung (Wortschatz):
blugi - die Jeans (pronuntia : di gins)
bluza - die Bluse (pronuntia : di Bluze)
camasa - das Hemd (pronuntia : das Hemd)
camasa cu mâneci scurte - Kurzarmhemd (pronuntia : curţ-arm-hemd)
camasa cu mâneci lungi - Langarmhemd (pronuntia : lang-arm-hemd)
ciorapi - die Socke / der Strumpf (pronuntia : di zokay / dea ştrumf)
cizma - der Stiefel (pronuntia : dea ştifăl)
costumul barbatesc - der Anzug (pronuntia : dea Anţug)
costumul de baie - der Badeanzug (pronuntia : dea Bade-anţug)
cravata - die Krawatte (pronuntia : di cravate)
fusta - der Rock (pronuntia : dea roc)
geaca - die Jacke (pronuntia : di iache)
geaca sport - das Sakko (pronuntia : das zaco)
geanta - die Tasche (pronuntia : di taşe)
haina - der Mantel (pronuntia : dea mantăl)
lenjeria intima - die Unterwäsche (pronuntia : di untăr-veşe)
pantaloni - die Hose (pronuntia : di hoze)
pantaloni scurti - kurze Hosen (pronuntia : curţe Hozăn)
pantofi - die Schuhe (pronuntia : di şue)
pantoful - der Schuh (pronuntia : dea şu)
pelerina de ploaie - der Regenmantel (pronuntia : dea regen-mantăl)
pijamalele - der Schlafanzug (pronuntia : dea şlaf-anţug)
puloverul - der Pulli / der Pullover (pronuntia : dea puli / dea pulovăr)
rochia - das Kleid (pronuntia : das claid)
sandala - die Sandale (pronuntia : di zandale)
sutienul - der BH / der Büstenhalter (pronuntia : dea BeHa / dea Biustăn-haltăr)
tricoul - das T-Shirt (pronuntia : das ti-şărt)

Accesorii (Vocabular) - Zubehör (Wortschatz):

ceasul - die Armbanduhr (pronuntia : di Arm-band-ur)
cureaua - der Gürtel (pronuntia : dea ghiur-tăl)
esarfa - der Schal (pronuntia : dea şal)
esarfa pentru cap - das Kopftuch (pronuntia : das cof-tuh)
manusa - der Handschuh (pronuntia : dea Hand-şu)
ochelarii - die Brille (pronuntia : di Brile)
ochelarii de soare - die Sonnenbrille (pronuntia : di Zonen-brile)
palaria - der Hut (pronuntia : dea Hut)
poseta - die Handtasche (pronuntia : di Hand-taşe)
umbrela - der Regenschirm (pronuntia : dea reghen-şirm)
Bijuterii (Vocabular) - Schmuck (Wortschatz):
bratara - das Armband (pronuntia : das Arm-band)
cercelul - der Ohrring (pronuntia : dea Oring)
inelul - der Ring (pronuntia : dea Ring)
lantul - die Halskette (pronuntia : di Halskettare)

Mai multe cuvinte în strânsa legatura cu subiectul principal:

scump - teuer (pronuntia : toia)
ieftin - billig (pronuntia : bilig)
e prea scump - das ist zu teuer (pronuntia : das ist ţu toia)
nu vreau - ich will es nicht (pronuntia : ih vil es niht)
o iau - ich nehme es (pronuntia : ih neme es)
o punga, va rog - eine Tüte bitte (pronuntia : aine tiute bite)

Produse cosmetice in Germana

În aceasta lectie oferita de waialo.com va puteti dezvolta vocabularul German cu

termeni folositi atunci când vine vorba de produse cosmetice si îngrijire personala.
Cosmetice (Vocabular) - Kosmetik (Wortschatz):
aparat de ras - das Rasiermesser (pronuntia : das Raziăr-mesăr)
apa de cologne - das Kölnisch Wasser (pronuntia : das coloniş vasăr)
ata dentara - die Zahnseide (pronuntia : di ţan-zaide)
crema de ras - die Rasiercreme (pronuntia : di Raziăr-creme)
fard - die Schamröte (pronuntia : di şam-reote)
fixativ - der Haarfestiger (pronuntia : dea Har-festigăr)
gel de dus - das Duschgel (pronuntia : das Duş-gel)
lac de unghii - der Nagellack (pronuntia : dea Nagăl-lac)
machiaj - die Schminke (pronuntia : di şminche)
ondulator - der Lockenstab (pronuntia : dea Lochen-ştab)
parfum - das Parfüm (pronuntia : das Parfium)
pasta de dinti - die Zahnpasta (pronuntia : di ţan-pasta)
periuta de dinti - die Zahnbürste (pronuntia : di ţan-biurste)
pieptene - der Kamm (pronuntia : dea kam)
pudra - der Puder (pronuntia : dea Pudăr)
rimel - die Wimperntusche (pronuntia : di vimpern-tuşe)
ruj - der Lippenstift (pronuntia : dea Lipen-ştift)
sampon - das Shampoo (pronuntia : das şampu)
sapun - die Seife (pronuntia : di saife)
spuma - der Schaum (pronuntia : dea şaum)
uscator de par - der Fön (pronuntia : dea Feon)

Termeni din sport in Germana

Aici puteti studia traducerea Româna Germana a termenilor uzuali folositi în sport, tot
aici, puteti învata denumirile înGermana a celor mai comune sporturi din lume.

Alergare - Rennen (pronuntia : Renăn)

Alpinism - Klettern (pronuntia : Kletăn)
Balet - Ballett (pronuntia : Balet)
Baschet - Basketball (pronuntia : Baschetbal)
Baseball - Baseball (pronuntia : Beisbal)
Biliard - Billard (pronuntia : Biliard)
Bowling - Kegeln (pronuntia : chegăl)
Box - Boxen (pronuntia : Boxăn)
Ciclism - Radfahren (pronuntia : Rad-farăn)
Curse Auto - Autorennen (pronuntia : Auto-renăn)
Fotbal - Fußball (pronuntia : Fus-bal)
Gimnastica - Turnen (pronuntia : Turnăn)
Golf - Golf (pronuntia : Golf)
Handbal - Handball (pronuntia : Handbal)
Hiking - Wandern (pronuntia : vandărn)
Hochei - Eishockey (pronuntia : ais-hochei)
Înot - Schwimmen (pronuntia : şvimăn)
Jogging - Joggen (pronuntia : joggăn)
Lacrosse - Lacrosse (pronuntia : Lacrosse)
Lupte - Ringen (pronuntia : Ringăn)
Patinaj - Eislaufen (pronuntia : ais-laufăn)
Pescuit - Angeln (pronuntia : Angăln)
Role - Rollschuhlaufen (pronuntia : Rol-şu-laufăn)
Rugbi - Rugby (pronuntia : Rugbi)
Sah - Schach (pronuntia : şah)
Schi - Ski fahren (pronuntia : Schi farăn)
Schi nautic - Wasserski (pronuntia : vasăr-schi)
Scufundare - Tauchen (pronuntia : Tau-hăn)
Snowboard - Snowboarden (pronuntia : znou-boardăn)
Surfing - Surfen (pronuntia : zurfăn)
Tenis - Tennis (pronuntia : Tenis)
Tenis de masa - Tischtennis (pronuntia : Tiş-tenis)
Volei - Volleyball (pronuntia : Volei-bal)
Mai multe cuvinte în strânsa legatura cu subiectul principal:
a juca - Spielen (pronuntia : şpilăn)
jucator - Spieler (pronuntia : şpilăr)
arbitru - Schiedsrichter (pronuntia : şids-rihtăr)

Partile corpului uman in Germana

Corpul uman (Vocabular) - Menschlicher Körper (Wortschatz):

barbia - Kinn (pronuntia : chin)
burta - Bauch (pronuntia : bau)
cap - Kopf (pronuntia : cof)
cot - Ellbogen (pronuntia : elbogăn)
deget de la mâna - Finger (pronuntia : fingăr)
deget de la picior - Zeh (pronuntia : ţe)
dinti - Zähne (pronuntia : ţene)
fata - Gesicht (pronuntia : gheziht)
ficat - Leber (pronuntia : libăr)
frunte - Stirn (pronuntia : ştirn)
gât - Nacken (pronuntia : nachen)
gura - Mund (pronuntia : mund)
genunchi - Knie (pronuntia : cni)
glezna - Knöchel (pronuntia : cniohăl)
inima - Herz (pronuntia : herţ)
mâna - Hand (pronuntia : hand)
muschi - Muskeln (pronuntia : muschel)
nas - Nase (pronuntia : naze)
ochi - Auge (pronuntia : aughe)
obraji - Wange (pronuntia : vange)
os - Knochen (pronuntia : cneohăn)
par - Haar (pronuntia : har)
picior - Fuß (pronuntia : fus)
piele - Haut (pronuntia : haut)
piept - Brust (pronuntia : brust)
plamân - Lunge (pronuntia : lunghe)
sânge - Blut (pronuntia : blut)
spate - Rücken (pronuntia : riuche)
sprâncene - Augenbrauen (pronuntia : aughen-brauăn)
umar - Schulter (pronuntia : şultăr)
unghie - Fingernagel (pronuntia : fingăr-naghel)
ureche - Ohr (pronuntia : or)

Substantivul in Germana - Descriere generala

Substantivul in germana este partea de vorbire flexibila prin care denumim fiinte
(oameni sau animale), lucruri, actiuni, stari, fenomene ale naturii etc. Caracteristic
substantivului din limba germana este faptul ca apare insotit aproape intodeauna
de articolul hotarat (der, die, das: der Vater = tatal, die Mutter = mama, das
Mädchen = fata) sau nehotarat (ein, eine, ein: ein Vater = un tata, eine Mutter = o
mama, ein Mädchen = o fata).

Obs !!! Cu ajutorul articolului se pot deosebi substantivele de genul masculin, feminin
sau neutru.
Obs !!! Genul substantivului in limba germana este foarte greu de stabilit; regulile de
determinare fiind foarte putine este recomandat sa se invete substantivul intodeauna
impreuna cu articolul. In orice dictionar veti gasi si genul substantivului M =
masculin; F = feminin; N = neutru.
Obs !!! Spre deosebire de limba romana in limba germana toate substantivele se scriu
cu majuscula. ( daca la inceput o sa va fie greu, trebuie sa stiti ca scrierea
substantivelor cu litere mici nu este considerata o greseala gramaticala majora dar de
ce sa scriem gresit cand stim cum sa scriem corect )

Substantivele pot fi concrete ( care denumesc fiinte, lucruri, fenomene ale naturii),
abstracte (care denumesc stari, actiuni), proprii (care individualizeaza fiinte, lucruri),
comune (care denumesc clasa sau categoria de obiecte, precum si fiecare exemplar in
parte apartinand clasei sau categoriei respective)

Substantive concrete: der Mensch = omul; die Frau = femeia; das Kind = copilul; die
Blume = floarea; das Fenster = fereastra; das Auto = masina;
Substantive abstracte: die Seele = sufletul, das Leben = viata, die Angst = frica, die
Dummheit = prostia, die Nähe = apropierea, die Musik = muzica;
Substantive comune: das Haus = casa, der Lehrer = profesorul, das Museum =
muzeul;
Substantive proprii: Peter, Monika, Wild;

Din punct de vedere morfologic substantivele din limba germana se pot imparti in
doua categorii:
Dupa numar substantivele pot fi:
- substantive care au forma de plural si singular;
- substantive care au numai forma de singular;
- substantive care au numai forma de plural;
Dupa gen substantivele pot fi:
- substantive feminine;
- substantive masculine;
- substantive neutre;
Asa cum am precizat mai sus, substantivul apare insotit de articol. In
limba germana articolul sta in fata substantivului. Articolu poate fi de doua feluri:
- articolul hotarat sau definit (der bestimmte oder definite Artikel);
- articolul nehotarat sau nedefinit (der unbestimmte oder indefinite Artikel);

Genul substantivului si reguli de determinare in limba germana

Obs.!!! Genul substantivului nu are reguli fixe de determinare, de aceea este

recomandat sa invatati substantivele impreuna cu genul acestora.
Obs.!!! Genul substantivului se stabileste cu ajutorul articolului.
Obs.!!! Genul substantivului se poate stabili in functie de intelesul cuvantului sau
terminatia acestuia.

Genul masculin foloseste articolul : DER

1.Determinarea substantivelor de genul maculin dupa inteles:

In general, numele proprii sau comune denumind fiinte de sex masculin; ex: der Mann
= omul; der Student = studentul; der Hund = cainele; der Löwe = leul; der Hahn =
cocosul; => exceptie face: das Sähnchen = baiatul, baietelul etc.
Categorii de substantive:
- anotimpurile => exceptie face: das Frühjahr = primavara anului;
- denumirea lunilor, zilelelor si a partilor din zi; => exceptie face: die Nacht =
noaptea; die Frühe = la inceputul / urile;
- fenomenele naturii ex: der Regen = ploaia; der Schnee = zapada; der Donner =
tunetul; der Hagel = grindina; der Blitz = fulgerul; der Frost = inghetul;
- denumirea vanturilor; ex: der Föhn = vant, uscator de par; der Taifun = taifunul;
- denumirea mineralelor si a rocilor; ex: der Quarz = cuartul; der Granit = granitul; =>
exceptie face: die Kreide = creta;
- denumirea muntilor ( nu toti ) ;
- denumirea monezilor; ex: der Leu = leul; der Rubel = rubla; der Dollar = dolarul; =>
exceptie face: die Lira = lira
- toate tipurile de alcool; => exceptie face: das Bier = berea;
- denumirea mobilierului;
- denumirea instrumentelor de scris
- marcile de automobile;

2. Determinarea substantivelor de genul masculin dupa terminatii:

Terminatii pentru substantive de origine germana:

-ee: der Kaffe = cafeaua; der Klee = trifoiul; der Schnee = zapada;
-el : der Artikel = articolul; =>exceptie face: die Gabel = furculita; die Kugel = bila,
mingea; das Mittel = mijlocul; die Tafel = panoul; etc.
-er : der Arbeiter = muncitorul, lucratorul; der Lehrer = profesorul; => exceptie face:
die Butter = untul; das Zimmer = camera; etc.
-ich : der Teppich = covorul; der Kranich = macaraua;
-ig : der Honig = mierea; der Essig = otetul;
-ler : der Tischler = tamplarul; der Wissenschaftler = oamenii de stiinta;
-ling : der Frühling = primavara; der Sperling = vrabia; => exceptie face: die Reling =
balustrada (deoarece sufixul este "-ing", "l" facand parte din radacina);
-s : der Schnaps = bautura alcoolica; der Klaps = aplauzele;
-en* : der Regen = ploaia; der Bogen = arcul; => exceptie face: das Kissen = perna;
etc.

* : In "-en" se termina si infinitivele substantivizate. Acestea sunt insa fara exceptie

de genul neutru : das Lernen = invatarea; das Schreiben = scrierea; das Lesen =
citirea;

Terminatii pentru substantive de origine negermana:

-al : der Admiral = amiralul; der Kanal = canalul; => exceptie face: das Material =
materialul;
-an : der Ozean = oceanul; der Vulkan = vulcanul;
-än : der Kapitän = capitanul;
-ant : der Musikant = muzicantul; der Aspirant = aspirantul;
-ar : der Bibliothekar = bibliotecar; der Archivar = arhivarul;
-är : der Sekretär = secretarul; der Aktionär = actionarul; => exceptie face: das Militär
= militarul;
-bus : der Autobus = autobuzul;
-end : der Dividend = dividentul;
-ent : der Student = studentul ; der Kontinent = continentul; => exceptie face: das
Patent = brevet de inventie; cuvintele ce au terminatia "-ment";
-et : der Planet = planeta;
-eur : der Ingenieur = inginer; der Amateur = amator; der Friseur = frizer;
-ier : der Offizier = ofiter; der Kavalier = cavaler;
-iker : der Mechaniker = mecanicul; der Graphiker = graficul;
-ismus : der Realismus = realismul; der Organismus = organismul;
-ist : der Optimist = optimistul; der Artist = artistul;
-mom : der Agronom = agronomul;
-er : der Professor = profesorul; der Motor = motorul;
-soph : der Philosoph = filozoful;
- us : der Modus = modul, der Kasus = cazul; => exceptie face: das Virus = virusul;
Genul feminin foloseste articolul : DIE

1.Determinarea genului substantivelor feminine dupa inteles:

In general numele proprii sau comune ale fiintelor de sex feminin; ex: die Frau =
femeia; die Tochter = fiica; die Löwin = leoaica; die Henne = gaina; die Ameise =
furnica; die Schlange = sarpele; => exceptie face: das Mädchen = fata; das Weib =
feminin;

Categorii de substantive:
- 90% din denumirile de fructe; => exceptie face: der Apfel = marul; der Pfirsich =
piersica;
- denumiri pentru avioane;
- denumiri pentru vapoare; ex: die Transilvania, die Titanic;
- marci de motociclete;
- denumiri de rauri;
- denumiri de flori;
- denumiri de arbori;
- instrumente muzicale; ex: die Geige = vioara; => exceptie face: das Klavier =
clavierul; das Akkordeon = acordeonul; das Saxophon = saxofonul;
- numeralele cardinale subdivizate; ex: die Eins, die Zehn, die Fünf;

2.Determinarea substantivelor de genul feminin dupa terminatii:

-e : 90% : die Tasche = geanta, buzunarul; die Lampe = lampa; die Blume = floarea;
=> exceptie face: das Auge = ochiul;

Terminatiile care indica 100% genul feminin:

-schaft : die Freundschaft = prietenia;
-keit : die Sußigkeit = dulciurile; die Geschwindgkeit = viteza;

-ung : die Heizung = caloriferul; die Zeitung = ziarul;

-ik : die Politik = politica; die Musik = muzica;
-heit : die Gesundheit = sanatatea; die Freiheit = libertatea;
-de : die Kunde = clientul; die Wunde = rana;
-ei : die Bücherei = biblioteca;
-in : die Lehrerin = profesoara;

Terminatii pentru substantive de origine negermana:

-a : die Kamera = camera;
-ade : die Brigade = brigada; die Ballade = balada; die Schokolade = ciocolata;
-age : die Garage = garajul;
-aille : die Medaille = medalia;
-äne : die Migräne = migrena;
-enz : die Differenz = diferenta;
-ette : die Zigarette = tigara; die Etikette = eticheta;
-ie : die Geographie = geografia; die Kalorie = caloria; => exceptie face: das Genie =
geniul;
-ille : die Kamille = musetelul;
-ine : die Kabine = cabina;
-isse : die Kulisse = culise;
-ive : die Alternative = alternativa;
-iz : die Notiz = nota;
-ose : die Tuberkulose = tuberculoza; die Neurose = nevroza; => exceptie face: der
Matrose = marinarul, navigatorul;
-is : die Basis = baza; die Dosis = doza;
-ion : die Nation = natiunea; die Lektion = lectia;
-tät : die Universität = universitatea; die Qualität = calitatea;
-ur : die Natur = natura; die Literatur = literatura; die Kultur = cultura;
-üre : die Lektüre = lectura; die Broschüre = brosura;

Genul neutru foloseste articolul : DAS

1.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa inteles:

- In general numele fiintelor tinere sunt de genul neutru. ex: das Kind = copilul; das
Lamm = mielul.
- Substantivele de genul neutru reflecta rezultatul unei actiuni.
- Numele de animale domestic (folosite atat pentru mascul cat si pentru femela) ; ex:
das Pferd = calul; das Rind = vita; das Schwein = porcul; das Schaf = oaia; das Huhn
= puiul de gaina;
- Cele mai multe nume de metale si cele de elemente chimice; ex: das Eisen = fierul;
das Gold = aurul; das Silber = argintul; das Blei = plumbul; das Helium = heliul; das
Brom = bromul; => exceptie face: der Stahl = otelul; der Schwefel = sulful; die
Bronze = bronzul:
- Numerele fractionare; ex: das Drittel = al treilea; das Sechstel = al saselea; das
Viertel = al patrulea;
- Diminutivele; ex: das Mütterchen = mamica; das Väterchen = taticul;
- Numele literelor alfabetului si ale notelor muzicale; ex: das A, das hohe D = D-ul
inalt, ridicat;
- Multe nume colective cu prefixul "ge-" si sufixul "-e"; ex: das Gebirge = muntii; das
Getreide = cereale; das Geflügel = pasarile, gainile;
- Toate infinitivele substantivizate; ex: das Lernen, das Schreiben, das Lesen;
2.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa terminatii:

Terminatii pentru substantive de origine germana:

-chen : das Mädchen = fata; das Bündelchen = manunchi, pachetel;
-lein : das Fräulein = fetita;
-nis : das Ereignis = evenimentul; das Gefängnis = inchisoare; => exceptie face: die
Empfängnis = conceptie; die Erlaubnis = dreptul, permisiunea;
-sal : das Schicksal = destinul; das Labsal = improspatarea; => exceptie face: die
Drangsal = necazul; die Mühsal = dificultate, greutate; etc.
-sel : das Rätsel = enigma; das Häcksel = dispozitiv; => exceptie face: der Stöpsel =
dopul;
-tel : das Viertel = cartierul;
-tum : das Altertum = antichitate, vechime;

Terminatii pentru substantive de origine negermana:

-em : das Poem = poemul; das Theorem = teorema;
-ett : das Menuett = menuetul; das Amulett = amuleta; das Bufett = bufetul;
-id : das Oxid = oxidul;
-in (accentuat) : das Benzin = benzina; das Nikotin = nicotina;
-ium : das Laboratorium = laboratorul; das Aquarium = acvariul;
-ma : das Komma = virgula; das Thema = tema; das Drama = drama;
-ment : das Dokument = documentul, das Argument = argumentul;
-ol : das Karbol = acid carbolic;
-um : das Museum = muzeul; das Album = albumul;
-ut : das Institut = institutul;

Cazurile substantivelor in Germana. Caracteristici.

Substantivul este parte de vorbire flexibila la fel ca adjectivul, pronumele si

numeralul. Asta inseamna ca isi schimba forma in functie de caz, numar si gen. In
limba germana substantivul are patru cazuri: Nominativ, Genitiv, Acuzativ si Dativ.

Cazul NOMINATIV - caracteristici

La cazul Nominativ substantivul in limba germana nu are terminatii si sub aceasta

forma il vei gasi in dictionar.
Substantivul in cazul Nominativ raspunde la intrebarea: WER? = Cine?
Ex.: Andrei ist zu Hause. = Andrei este acasa. (Cine este acasa? => Andrei)
Sein Bruder ist Lehrer. = Fratele lui este profesor. ( Cine este profesor? =? fratele lui )
Cazul ACUZATIV - caracteristici

Substantivul in cazul Acuzativ raspunde la intrebarile : WAS? (Ce?) WEN? (Pe

cine?) !!! Atentie nu face confuzie cu intrebarea Wenn? (Cand?) !!!
Ex.: Die Mutter trinkt der Cola. = Mama bea cola. (Ce bea mama? => Cola)
Er unterrichtet die Studentinnen. = El invata / le preda elevilor / studentilor. ( Pe cine
invata el? => pe elevi )

Cazul DATIV - caracteristici

Substantivul in cazul Dativ are functia sintactica de complement indirect si raspunde

la intrebarea WEM? (Cui?) - El poate aparea dupa verbe care cer obligatoriu cazul
Dativ: Ex.: Andra begegnet seiner Freundin.= Andra s-a intalnit cu prietena sa.
- Poate aparea si dupa verbe care accepta si cazul Acuzativ. Ex.: Ich gebe der Mutter
das Heft.= Ii dau mamei caietul. (mamei este complement indirect Dativ + das Heft -
complement direct Acuzativ )

Cazul GENITIV - caracteristici

Substantivul in cazul Genitiv arata posesia si raspunde la intrebarea WESSEN? (a, al,
ai, ale cui ? ) si are functia de atribut.
Ex.: Das Heft meines Bruders ist alt.= Caietul fratelui meu este vechi.
Substantivul in cazul Genitiv il recunosti mai ales dupa terminatia -(e)s
- terminatia -es o intalnim la substantivele terminate in: -ss, - ß, -x, -z, -sch, -tsch
-terminatia -s o intalnim la substantivele terminate in special in : -e, -ler, -ner, -le, -en,
-tel, -el, -er, -ein, -ling
Substantivul in cazul Genitiv il mai recunosti si atunci cand se termina intr-o vocala
sau in -h
Substantivul in cazul Genitiv ne poate indica si timpul sau locul.
Ex.: Eines Tages sag er mir die Wahrheit. = Intr-o zi mi-a spus adevarul.
Sie kam des Weges und sah ihn. = Ea venea pe drum si l-a vazut.

Declinarea Substantivului in Germana

Substantivul german are patru declinarii fiecare cu propriile caracteristici, aceste

declinari se invata in timp prin multa practica. Va voi clasifica fiecare declinarile
substantivului impreuna cu explicatii utile si un exemplu.
Declinarea I ( substantive feminine)

In aceasta categorie intra toate substantivele feminine care la singular nominativ nu au

nici o terminatie. Puse la plural acestea fie raman fara terminatie fie li se atribuie una
din urmatoarele terminatii: -n, -en, -s, -e
Singular Plural
N. die Frau = femeii N. die Frauen = femeile
G. der Frau = a, al, ai, ale femeii G. der Frauen = a, al, ai, ale femeilor
D. der Frau = femeii N. den Frauen = femeilor
Akk. die Frau = femeia Akk. die Frauen = femeile

Declinarea II / Declinarea slaba ( substantive masculine)

Substantivele din aceasta categorie primesc terminatiile -n sau -en la toate cazurile.
Genul de substantive care se declina astfel sunt:
- substantive masculine de genul: der Mensch = omul, der Herr = domnul, der
Nachbar = vecinul
- masculinele care se termina in -e, nume de persoane sau de animale: der Grieche =
grec, der Hasse = iepure;
- substantive abstracte care se termina in -e, der Friede = libertate, der Name = nume
- cuvinte care provin din greaca sau latina: der Diamant = diamant, der Student =
student
- un singur substantiv neutru are aceasi declinare: das Herz = inima
Obs !!! Terminatia pe care o primesc substantivele la Nominativ plural o sa o
primeasca si la G, D, Akk singular.
Singular Plural
N. der Mensch = omul N. die Menschen = oamenii
G. des Menschen = a, al, ai, ale omului G. der Menschen = a, al, ai, ale oamenilor
D. dem Menschen = omului N. den Menschen = oamenilor
Akk. den Menschen = omul Akk. die Menschen = oamenii

Declinarea III / Declinare tare (substantive masculine si neutre)

Terminatia de Genitiv singular este intodeauna -es sau -s. La Nominativ plural
substantivul va primi terminatia -er, -e sau-s. La Dativ plural este terminatia -n.
Singular Plural
N. das Kind = copil N. die Kinder = copii
G. des Kindes = a, al, ai, ale copilului G. der Kinder = a, al, ai, ale copiilor
D. dem Kind = copilului N. den Kindern = copiilor
Akk. das Kind = copilul Akk. die Kinder = copii
Declinarea IV / Declinare Mixta (substantive masculine si neutre)

La cazul Genitiv singular substantivul primeste terminatia -s sau -es iar la plural la
toate cazurile primeste terminatia -en
Singular Plural
N. das Staat = statul N. die Staaten = statele
G. des Staates = a, al, ai, ale statului G. der Staaten = a, al, ai, ale statelor
D. dem Staat = statulului N. den Staaten = statelor
Akk. den Staat = statul Akk. die Staaten = statele

Numarul substantivelor in Germana. Cand folosim singular si cand plural.

Ca si in limba romana, in limba germana substantivul poate aparea atat la singular cat
si la plural.

Categoriile de substantive care apar la singular :

Numele de persoane apar in general numai la numarul singular. Atunci cand apar la
plural denumesc membrii unei familii => Die Kellers sind heute zu Hause = Kelerii
sunt azi acasa ("Keller" fiind un nume de familie )
Anumite lucruri sau fiinte sunt folosite cu forma lor de singular pentru a denumi o
majoritate => Wald, Polizei = padure, politie; Aceste substantive apar la plural atunci
cand vrem sa le numaram si cand putem sa le deosebim unele de altele.
Substantivele care denumesc materii apar la singular precum nume de alimente
( Milch = lapte, Wasser = apa, Fleisch = carne ), metale ( Silber = argint, Gold =
aur ), materiale ( Holz = lemn, Wolle = lana ).
Substantivele abstracte apar tot la singular => Freiheit = libertate, Hitze =
caldura, Ruhe = liniste, etc. Acest tip de substantive apar la plural atunci cand
denumesc ceva concret si de regula sunt asociate cu persoane.
Substantivele care denumesc culori sau care provin din adjective => das Blau =
albastrul, das Rot = rosul, das Gute = binele;
Substantivele care provin din infinitivul verbului apar tot la singular si denumesc un
proces => das Schreiben = scrisul. In anumite situatii poate aparea si la plural dar
sensul este diferit : die Schreiben = scrierile, operele unui scriitor.
Sunt folosite la singular si substantive ca Glas = pahar, Tasse = ceasca, Liter =
litru, Kilometer = kilometru, atunci cand denumesc cantitatea, respectiv unitati de
masura => eine Tasse Kaffee = o ceasca de cafea, 5 Liter Milch = 5 litri de lapte.

Categoriile de substantive care apar la plural :

Anumite substantive sunt folosite in cea mai mare parte la numarul plural => Ferien =
vacanta, Eltern = parinti,Finanzen = finante, Geschwister = frati, Leute = oameni.
Denumirile de sarbatori apar la plural, dar sunt folosite cu sensul de singular
=> Weihnachten = Craciunul, Ostern = Pasti;
Anumite denumiri geografice, denumiri de insule, munti, tari apar la plural => die
U.S.A. , die Alpen = Alpii, die Karpaten = Carpatii;
Denumirile de feluri de animale, plante le intalnim tot la plural => Reptilien = reptile;

Declinarea articolului pe langa substantiv in Germana. Intrebuintare sau

caderea articolului.

Declinarea articolului (hotarat si nehotarat) pe langa substantiv:

Nominativ: der / ein (masculin) die / eine (feminin) das / ein (neutru) die / - (plural);
Genitiv: des / eines (masculin) der / einer (feminin) des / eines (neutru) der / -
(plural);
Dativ: dem / einem (masculin) der / einer (feminin) dem / einem (neutru) den / -
(plural);
Acuzativ: den / einen (masculin) die / eine (feminin) das / ein (neutru) die / -
(plural);
Obs.!!! Articolul nehotarat nu are forme de plural;

Situatiile in care lipseste articolul din enunt:

- In anunturi, titlurile de pe prima pagina a ziarelor pentru a sublinia ideea pe care o
transmite sau uneori pentru scurtarea enuntului. ex: Konzert verschoben = concert
amanat
- Cand substantivul este folosit cu sensul lui general (deseori e vorba de substantive
abstracte): ex: Wir haben Zeit = Avem timp.
- Cand se folosesc denumiri de materii cu sens general fara a se preciza cantitatea.
ex: Ich trinke Milch. = Beau lapte. (de obicei, nu acum, nu se precizeaza cantitatea)
- Numele de persoane, locuri si tari. ex: Bukarest ist die Hauptstadt Rumäniens. =
Bucuresti este capitala Romaniei.
- In expresii fixe, perechi de cuvinte sau proverbe articolul lipseste. ex: Feuer
machen = a face focul.

Pronumele personal in Germana

Pronumele personal in germana identifica o anumita persoana, fiinta sau obiect si are
cate trei forme atat la singular cat si de plural. Sunt cuvinte scurte usor de memorat
care fac referire la persoana sau oamenii care vorbesc (ich, wir), la persoana sau
oamenii cu care se vorbeste (du, ihr) sau la persoana, oamenii si obiectele despre care
se vorbeste (er, sie, es).

Singular:
persoana I : ich (ih) = eu
persoana II: du (du) = tu
persoana III: er /sie /es (er /zi /es) = el /ea/ *cea de-a treia forma nu are corespondent
in limba romana; se folosesti in general pentru lucruri si pentru toate cuvintele de
genul neutru

ex: Das ist ein Heft (das ist ain heft) = Acesta este un caiet => Es ist blau (es ist
blau) = El (caietul) este albastru.
Obs!!! Noi folosim pronumele personal "el" atat pentru cuvintele de genul masculin
cat si pentru cele de genul neutru, pe cand in limba germana fiecarui gen ii revine un
pronume personal.

Plural:
persoana I: wir (vir) = noi
persoana II: ihr (ir) = voi
persoana III: sie / Sie (zi) * = ei / Dvs.

*se foloseste cu litera mare atunci cand e o discutie formala

ex: Woher kommen Sie? (Voher comen zi?) = De unde proveniti (Dvs.)?

Cand si cum folosesti pronumele personale 'du' 'ihr' 'Sie' :

Pronumele personal 'du' este forma de singular si informal de a spune 'tu' in germana.
Aceasta trebuie folosita doar atunci cand vorbesti doar cu o singura persoane care iti
este suficient de apropiata incat sa nu folosesti forma de politete, precum prieteni,
membri ai familiei sau copii.
Pronumele personal 'ihr' este forma plurala si informala de a spune 'voi' in germana,
trebuie sa o folosesti doar atunci cand vorbesti cu doua sau mai multe persoane
suficient de apropiate incat sa poti vorbi informal.
Pronumele personal 'Sie' este forma de plural dar de aceasta data formal de a spune
'tu' / 'dvs' in limba germana. Intodeauna trebuie sa folosesti acest pronume atunci cand
vorbesti cu cineva necunoscut care are o functie intr-o institutie sau poate este mai in
varsta ca si dvs, precum un functionar la banca, un politist sau un vecin mai in varsta.
Nu uita, pronumele 'Sie' ca sa aiba valoare de adresare politicoasa trebuie scris cu
majuscula, daca este scris cu litera mica devine 'ea / ei'
Obs !!! Forma de pronume personal prezentata in acest articol (ich, du, er/sie/es - wir,
ihr, sie/Sie) este la cazul Nominativ.
Verbul in Germana. Conjugarea la prezent

Verbul este cea mai importanta parte de vorbire, deoarece reprezinta nucleul unei
propozitii. Verbul este flexibil si este singura parte de vorbire care se conjuga.
Verbele pot fi regulate, verbe care nu-si schimba radacina in timpul conjugarii si
neregulate, verbe care isi modifica radacina in timpul conjugarii.
Dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari. Verbele slabe sunt cele
care nu prezinta modificari vocalice pe parcursul conjugarii. Verbele tari sunt cele care
prezinta modificari vocalice pe parcursul conjugarii.
In limba germana, ca si in limba romana, verbele "a avea" (haben) si "a fi" (sein) sunt
foarte des intalnite. Sa invatam, pentru inceput, sa le conjugam la indicativ prezent.
Veti repeta totodata si pronumele personal.

Indicativul prezent al verbelor "HABEN" si "SEIN"

HABEN = a avea
ich habe (ih habe) = eu am
du hast (du hast) = tu ai
er / sie / es hat (er/zi/es hat) = el/ ea/ * are
wir haben (wir haben) = noi avem
ihr habt (ir habt) = voi aveti
sie / Sie haben (zi haben) = ei au / Dvs. aveti

SEIN = a fi
ich bin (ih bin) = eu sunt
du bist (du bist) = tu esti
er / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * este
wir sind (vir sind) = noi suntem
ihr seid (ihr said) = voi sunteti
sie / Sie sind (zi sind) = ei sunt/ Dvs. sunteti
*nu are corespondent in limba romana

Cu siguranta ati observat ca terminatiile specifice in functie de persoana si numar

difera la conjugarea verbelor"HABEN" si "SEIN", deoarece aceste doua verbe sunt
neregulate. Asta inseamna ca-si schimba radacina pe parcursul conjugarii.

50 de verbe din limba germana

Cele mai importante 50 de verbe din limba germana

In aceasta lectie vei invata cele mai importante verbe din limba germana impreuna cu
pronuntia acestora.
1. anrufen (an.rufăn) = a telefona
2. arbeiten (arbaităn) = a munci
3. backen (bachen) = a coace
4. benutzen (benuţen) = a folosi
5. bleiben (blaibăn) = a ramane
6. brauchen (brauhăn) = a avea nevoie
7. bringen (bringhen) = a aduce
8. denken (denchen) = a gandi
9. essen (esen) = a manca
10. fahren (farăn) = a conduce
11. finden (findăn) = a gasi, a considera
12. fliegen (flighăn) = a zbura
13. fragen (fragăn) = a intreba
14. geben (ghebăn) = a da
15. gehen (gheen) = a se duce
16. haben (habăn) = a avea
17. heißen (haisen) = a se numi
18. helfen (helfăn) = a ajuta
19. hören (hoorăn) = a auzi
20. kaufen (caufăn) = a cumpara
21. kennen (chenen) = a cunoaste
22. kommen (comăn) = a veni
23. können (chionăn) = a putea
24. laufen (laufăn) = a merge, a alerga, a functiona
25. leben (lebăn) = a trai
26. leihen (laihen) = a imprumuta
27. lernen (lernen) = a invata
28. lesen (lezen) = a citi
29. lieben (libăn) = a iubi
30. machen (mahăn) = a face
31. möchten (miohtăn) = a dori
32. nehmen (nemăn) = a lua
33. schreiben (şraibăn) = a scrie
34. schlagen (şlaghen) = a lovi
35. schneiden (şnaiden) = a taia
36. schlafen (şlafăn) = a dormi
37. sitzen (siten) = a sta, a lua loc
38. sehen (zeen) = a vedea
39. sein (zain) = a fi
40. sprechen / reden (şpreheen / redăn) = a vorbi
41. spielen (şpilen) = a te juca
42. trinken (trinchen) = a bea
43. vergessen (ferghesăn) = a uita
44. versprechen (ferşprehen) = a promite
45. verstehen (ferşteen) = a intelege
46. waschen (vaşăn) = a spala
47. werden (verdăn) = a deveni
48. wissen (vizăn) = a sti
49. wollen (volen) = a vrea
50. wohnen (vonen) = a locui

pr

Indicativul in germana. Formarea prezentului la verbele regulate

Daca iti amintesti conjugarea verbelor "HABEN" si "SEIN" ti-am subliniat

terminatiile verbale pentru fiecare persoana in parte. Acum este timpul sa inveti mai
pe larg cum se formeaza timpul prezent.
Timpul prezent al verbului se formeaza de la forma de infinitiv a verbului (forma sub
care gasesti verbul in dictionar) prin inlaturarea terminatiei -en sau -n, la care se
adauga urmatoarele terminatii, in functie de numar si persoana: -e, -st, -t, -en, -t, -en.
Majoritatea verbelor in limba germana se termina la infinitiv in -en: wohnen, lesen,
sprechen, haben. Unele verbe se termina in -n, cum este verbul "sein".
EX: machen - verb slab* (inlaturam terminatia de infinitiv "-en" si o inlocuim cu
terminatiile specifice prezentate mai sus):

ich mach+e = eu fac

du mach+st = tu faci
er / sie / es mach+t = el / ea / fac
wir mach+en = noi facem
ihr mach+t = voi faceti
sie / Sie mach+en = ei fac / Dvs. faceti

Indicat este ca verbul sa fie invatat cu cele trei forme ale sale :
Infinitiv : machen (mahan) = a face;
Imperfect : machte (mahte) = faceam;
Participiu II : gemacht (ghemaht) = am facut;

Alte verbe care se conjuga la fel : brauchen = a avea nevoie, bringen = a

aduce, fragen = a intreba, gehen = a merge,heißen = a se numi, kaufen = a
cumpara, kommen = a veni, leben = a trai, wohnen = a locui;
Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne
contactezi folosind formularul de contact aici sau lasand un comentariu !
Obs.!!! Verbele ale caror radacini se termina in -t-, -d-, -gn-, primesc un -e- de
legatura inaintea terminatiilor de persoana si numar: -st, -t.
EX: arbeiten = a munci (arbeit-t-en) - verb slab*;

ich arbeit+e = eu muncesc;

du arbeit+e+st = tu muncesti;
er / sie / es arbeit+e+t = el / ea munceste;
wir arbeit+en = noi muncim;
ihr arbeit+e+t = voi munciti;
sie / Sie arbeit+en = ei muncesc/ Dvs.munciti;

Alte verbe care se conjuga la fel : reden = a vorbi, regnen = a ploua, heiraten = a se
casatori, schneiden = a taia, melden= a anunta, finden = a gasi;
Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne
contactezi folosind formularul de contact aici sau lasand un comentariu !
* Dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari.

Verbe care prezinta modificari vocalice.

Verbele tari isi schimba vocala din radacina la persoana a doua si a treia singular:
a => ä
au => äu
e => ie, i
o => ö
ü => a

EX: geben = a da (geb-en) - verb tare;

ich gebe = eu dau

du gibst = tu dai
er / sie / es gibt = el / ea da
wir geben = noi dam
ihr gebt = voi dati
sie / Sie geben = ei dau / Dvs. dati

Alte verbe care prezinta modificari vocalice si se conjuga la fel :

- backen = a coace (a => ä)
- bergen = a salva (e => i)
- blasen = a sufla (a => ä)
- braten = a praji (a => ä)
- brechen = a rupe (e => i)
- dreschen = a strica, distruge (e => i)
- dürfen = a fi permis (ü => a)
- empfehlen = a recomanda (e => ie)

Verbele neregulate in germana

1. In limba germana un singur verb ar putea fi considerat cu adevarat neregulat.

Acesta este "SEIN".
Alte trei verbe des folosite au forme slab neregulate si anume : haben, werden
si wissen.

SEIN (zain) = a fi

ich bin (ih bin) = eu sunt

du bist (du bist) = tu esti
er / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * este
wir sind (vir sind) = noi suntem
ihr seid (ihr said) = voi sunteti
sie / Sie sind (zi sind) = ei sunt/ Dvs. sunteti

haben (haban) = a avea

ich habe (ih habe) = eu am

du hast (du hast) = tu ai
er / sie / es hat (er/zi/es hat) = el/ ea/ * are
wir haben (vir haben) = noi avem
ihr habt (ir habt) = voi aveti
sie / Sie haben (zi haben) = ei au / Dvs. aveti

werden (verden) = a deveni

ich werde (ih verde) = eu devin

du wirst (du virst) = tu devii
er / sie / es wird (er/zi/es) vird = el, ea devine
wir werden (vir verden) = noi devenim
ihr werdet (ir verdet) = voi deveniti
sie / Sie werden (zi verden) = ei devin / Dvs. deveniti
 wissen (vizen) = a sti

ich weiß (ih vais) = eu stiu

du weißt (du vaist) = tu stii
er / sie / es weiß (er/zi/es vais) = el, ea stie
wir wissen (vir wissen) = noi stim
ihr wißt (ihr vist) = voi stiti
sie / Sie wissen (zi vizen) = ei stiu / Dvs. stiti

2. Verbele mixte

Verbele mixte prezinta caracteristici de la verbele tari si de la cele slabe. Unele

verbe slabe prezinta anumite schimbari vocalice:
- nennen => nannte (imperfect) => gennant (participiu) = a numi;
- brennen => brannte => gebrannt = a arde;
Aceste verbe se mai numesc verbe neregulate slabe !!!

Alte verbe asemanatoare sunt :

- bringen => brachte => gebracht = a aduce;
- denken => dachte => gedacht = a gandi;

Unele verbe tari prezinta si schimbari consonantice :

- gehen => ging => gegangen = a merge, a te duce;
- stehen => stand => gestanden = a sta;

Verbul trebuie invatat cu cele trei forme ale sale, de aceea este bine sa-l scoti
din dictionar impreuna cu forma de imperfect si participiu. De obicei, in fiecare
dictionar se indica ce fel de verb este :
Ex1: machen, -te, -t - acest lucru iti indica faptul ca verbul respectiv nu-si
schimba forma : machen => machte => gemacht ;
Ex2: sein, war, gewesen - toate formele sunt indicate pentru ca este verb tare si
isi schimba forma;

Conjugarea verbelor cu particula separabila in Germana

Verbele cu particula separabila in germana (trennbare

Verben) sunt formate dintr-un prefix (an) + un verb (rufen)
=>anrufen = a suna pe cineva . Sub aceasta forma apar la
infinitiv unite intr-un singur cuvant.
In limba romana verbele cu particula separabila (trennbare
Verben) nu exista, ele fiind o caracteristica a limbii germane.
 Conjugarea verbelor cu particula separabila la prezent:

La conjugarea verbelor cu particula separabila se desparte

prefixul de verb;
- anrufen => Ex: Ich rufe dich morgen an.
Prefixul se pune intodeauna la sfarsitul propozitiei indiferent de
lungimea acesteia;
- abwaschen => Ex: Ich wasche heute den ganzen Tag
alle Gabeln, Messer, Teller zusammen mit meiner
Großmutter und meinen Geschwistern ab.= Eu spal azi
toata ziua toate furculitele, cutitele, farfuriile impreuna cu
bunia si fratii mei.
Atunci cand verbul se regaseste intr-o propozitie cu un verb
deja conjugat nu se mai desparte si se adauga intodeauna la
sfarsitul propozitiei;
Ex: Ich muss immer abwaschen. = Eu trebuie mereu sa
spal.

Obs.!!! Propozitiile ce contin un verb cu particula separabila se

construiesc precum ai invatat in Lectia nr.20 cu simpla
adaugare a prefixului la sfarsitul propozitiei.
Ex: anrufen => Rufst du mich heute an? = Ma suni astazi?

abwaschen (ab.vaşăn) = a spala

ich wasche ab (ih vaşe ab) = eu spal
du wäschst ab (du veşst ab) = tu speli
er / sie / es wäscht ab (er/zi/es veşt ab) = el/ea spala
wir waschen ab (wir vaşăn ab) = noi spalam
ihr wascht ab (ihr vaşt ab) = voi spalati
sie / Sie waschen ab (zi vaşăn ab) = ei spala / Dvs. spalati

Conjugarea verbelor cu particula separabila la participiu

(trecut):

abwaschen (nominativ) = a spala

=> abgewaschen (participiu) = spalat
Ex: Meine Mutter hat abgewaschen = Mama mea a spalat.

Verbele modale in germana

Verbele modale in germana se mai numesc si verbe auxiliare modale deoarece nu
apar singure, ci insotite de un verb la infinitiv care exprima ideea principala a
propozitiei. Formele verbelor modale de singular prezinta aspecte neregulate.
Sunt sase verbe modale in limba germana: können, müssen, sollen, dürfen,
möchten, wollen. + wissen (care nu este verb modal dar se conjuga ca unul)

Verbul modal können (a putea) poate exprima:

- faptul de a fi capabil; => Er kann Deutsch sprechen. = El poate / este capabil sa
vorbeasca germana.
- prilej, ocazie; => Er kann im Sommer nach Wien fahren. = El poate (are prilejul) sa
plece la Viena in vara.
- presupunere; => Er kann zu Hause sein. = Este posibil sa fie acasa.

Verbul modal müssen (trebuie, cu sensul de a fi obligat) poate exprima:

- necesitatea; => Wir müssen umziehen = Trebuie sa ne mutam.

Verbul modal sollen (trebuie) se traduce la fel ca verbul müssen , numai ca sensul
este diferit si exprima:
- o obligatie morala, o propunere; => Was soll ich heute kochen? = Ce trebuie (fara
sa fiu obligata) sa gatesc astazi ?

Verbul modal dürfen (a avea voie, a fi permis) poate exprima:

- permisiunea; => Ich darf hereinkommen. = Am voie / imi este permis sa intru.
- interdictie; => Im Zimmer darf man nicht rauchen = In camera nu se fumeaza.
- intrebare politicoasa; => Darf ich Sie etwas fragen? = Pot sa va intreb ceva?
- folosirea corespunzatoare a unui lucru; => Dieser Stoff darf nicht zu heiß
gewaschen werden. = Acest material nu trebuie spalat la o temperatura ridicata / cu
apa fierbinte.

Verbul modal möchten (a place ceva, a dori) poate exprima:

- dorinta; => Ich möchte das Buch lesen. = As dori sa citesc aceasta carte.
- rugaminte politicoasa: => Möchten Sie am Montag Frau Keller anrufen? = Ati dori
sa o sunati luni pe D-na Keller?

Verbul modal wollen (a vrea) poate exprima:

- dorinta; => Er will ein Cola trinken. = El vrea sa bea o cola.
- cerinta; => Herr Fritz will nicht, dass hier ein Haus gebaut wird. = Domnul Fritz nu
vrea sa se construiasca aici o casa.
- adresare politicoasa; => Wollen Sie nur ein moment warten? = Vreti sa asteptati
doar un moment? Imperfectul in germana

Imperfectul in germana al verbelor slabe se formeaza prin intercalarea "-te" intre

radacina verbului si desinentele de numar si persoana.
Imperfectul ca si timpul perfect compus exprima o actiune trecuta si se foloseste in
povestiri. Imperfectul exprima o actiune trecuta si incheiata, el nu poate aparea acolo
unde mai exista o legatura cu prezentul.

machen (infinitiv) machte (imperfect) gemacht (participiu II)

Conjugarea la imperfect a verbului machen:

ich machte = eu faceam
du machtest = tu faceai
er / sie / es machte = el, ea facea
wir machten = noi faceam
ihr machtet = voi faceati
sie / Sie machten = ei faceau / Dvs. faceati

Obs. !!! La persoana a treia singular forma este identica cu cea de persoana I singular.
Terminatia de persoana si numar "-t" nu se mai adauga. Corect : er, sie, es
machte; Incorect: er, sie, es machtet

Alte verbe care se conjuga la fel sunt:

- bauen (infinitiv) baute (imperfect) = a construi;
- brauchen (infinitiv) brauchte (imperfect) = a avea nevoie;
- decken (infinitiv) deckte (imperfect) = a acoperi;
- fragen (infinitiv) fragte (imperfect) = a intreba;
- lernen (infinitiv) lernte (imperfect) = a invata;
- lachen (infinitiv) lachte (imperfect) = a rade;
- spielen (infinitiv) spielte (imperfect) = a se juca;

Imperfectul verbelor tari nu are o regula. Ele prezinta la imperfect anumite schimbari
vocalice care nu sunt totdeauna previzibile. Terminatiile de numar si persoana sunt
aceleasi.

brechen (infinitiv) brach (imperfect) gebrochen (participiu II) = a rupe

Conjugarea la imperfect a verbului tare brechen:

ich brach = eu rupeam
du brachst = tu rupeai
er / sie / es brach = el / ea rupea
wir brachen = noi rupeam
ihr bracht = voi rupeati
sie / Sie brachen = ei rupeau / Dvs. rupeati
Alte verbe tari care se conjuga la fel :
- fangen (infinitiv) fing (imperfect) = a prinde;
- geben (infinitiv) gab (imperfect) = a da;
- fahren (infinitiv) fuhr (imperfect) = a merge (cu masina);
- gehen (infinitiv) ging (imperfect) = a merge (pe jos);
- liegen (infinitiv) lag (imperfect) = a sta intins;
- schlafen (infinitiv) schlief (imperfect) = a dormi;
- laufen (infinitiv) lief (imperfect) = a alerga;

Verbele cu particula separabila:

fernsehen (infinitiv) sah fern (imperfect) ferngesehen (participiu II) = a se uita la

televizor

Conjugarea la imperfect a verbului cu particula separabila fernsehen:

ich sah fern = eu ma uitam la televizor
du sahst fern = tu te uitai la televizor
er / sie / es sah fern = el / ea se uita la televizor
wir sahen fern = noi ne uitam la televizor
ihr saht fern = voi va uitati la televizor
sie / Sie sahen fern = ei se uitau / Dvs. va uitati la televizor

Participiul 1 in germana

Participiul 1 se formeaza de la forma de infinitiv a verbului la care se adauga

terminatia "-d" ( kommend = care vine;weinend = care plange ) Ex.: Weinende
Kinder = copii care plang

(infinitivul verbului) fragen + (terminatia) -d = fragend

Participiul 1, denumit si participiul prezent, exprima o actiune in desfasurare, care

este simultana cu actiunea exprimata prin verbul predicativ; el nu exprima deci o
actiune prezenta decat atunci cand o exprima si verbul predicativ:
Ex.: Ich höre die singenden vögel. = Aud pasarile care canta / cantatoare.(acum, in
momentul de fata le aud)
Ich hörte die singenden vögel. = Am auzit pasarile care cantau. (in trecut )
Ich werde die singenden vögel hören. = Voi auzi pasarile care vor canta. (in viitor)

Participiul 1 se poate folosi pe langa substantiv, comportandu-se ca un adjectiv:

Ex.: Ich habe ein schnell fahrend Auto gesehen. = Am vazut o masina rapida.
schnell fahrend = conducere rapida
Ex.: Ein weinend Kind nervt mich. = Un copil care plange (plangacios) ma
enerveaza. Participiul II in germana

La formarea Participiului 2 in germana trebuie tinut seama de tipul verbului - slab,

tare cat si de prefixul sau terminatia acestuia.
a) Participiul II verbe tari = (prefixul) ge- + radacina verbului + (uneori apar
modificari vocalice in radacina) + -en(terminatia / sufixul)
Ex: schreiben (infinitiv) => ge- + schreib + -en = geschrieben (participiul II)

b) Participiul II verbe slabe = ge- (prefixul) + radacina verbului + -(e)t (terminatia,

sufixul);
Ex: suchen (infinitiv) => ge- + such + -t = gesucht (participiu II)

Sufixul (-et) il primesc verbele care formeaza imperfectul in -ete.

Ex.: arbeiten (infinitiv) => ge- + arbeit + -et = gearbeitet (participiul II)

c) Daca verbul - fie tare, slab sau neregulat - are terminatia "-ieren" , formeaza
participiul II fara prefixul ge- dar cu terminatia -t ;
Ex : telefonieren (infinitiv) => telefonier + -t = telefoniert (participiu II)

d) Toate verbele cu prefixul be- , formeaza participiul II fara prefixul ge-:

Ex.: bekommen (infinitiv) => bekomm + en = bekommen (participiul
II) ; besuchen (infinitiv) => besuch + t = besucht(participiul II). Perfectul compus
in germana

Perfectul compus in germana se formeaza cu ajutorul

auxiliarelor "haben" si "sein" conjugate la timpul prezent la care se adauga
participiul II al verbului de conjugat la perfect compus. Verbul auxiliar si participiul II
incadreaza propozitia, aceasta structura fiind una specifica limbii germane.

Caracteristica timpului perfect compus este incheierea unei actiuni.

- Perfectul compus ne indica incheierea unei stari sau al unui proces, dar care are
urmari in prezent. => Ich habe das Gedicht vergessen. Ich weiss es nicht mehr. =
Am uitat poezia. Nu o mai stiu.
- Perfectul compus mai poate exprima o actiune care s-a intamplat de curand.
=> Hast du die Tablette genommen? = Ti-ai luat pastila?

Cu verbul "haben" se folosesc urmatoarele categorii de verbe:

- verbele reflexive: sich wundern = a fi surprins; sich waschen = a te spala; sich

anziehen = a te imbraca;
- verbele tranzitive (care cer un complement direct) : schreiben = a scrie; lesen = a
citi; sehen = a vedea;
- o parte a verbelor intranzitive (care cer un complement indirect) care indica
inceperea sau incheierea unui proces sau a unei actiuni : wohnen = a
locui; schlafen = a dormi; leben = a trai;
- verbele modale;

Cu verbul "sein" se folosesc urmatoarele categorii de verbe:

- verbele intranzitive care ne arata o miscare intr-o anumita directie : gehen, fahren,
kommen, fliegen;
- verbele intranzitive care ne arata rezultatul unui proces sau al unei
stari : einschlafen = a adormi; aufwachen = a se trezi; sterben = a muri;
- verbele auxiliare: sein = a fi ; werden = a deveni;
- verbul bleiben = a ramane;

In continuare va voi conjuga un verb cu "sein" , unul cu "haben" si un verb cu

particula separabila.

Conjugarea verbului "fahren" = a pleca" la perfect compus:

ich bin gefahren = eu am plecat;

du bist gefahren = tu ai plecat;
er / sie / es ist gefahren = el / ea a plecat;
wir sind gefahren = noi am plecat;
ihr seid gefahren = voi ati plecat;
sie / Sie sind gefahren = ei au / Dvs. ati plecat;

Conjugarea verbului reflexiv "sich waschen" = a te spala" la perfect compus:

ich habe mich gewaschen = eu m-am spalat;

du hast dich gewaschen = tu te-ai spalat;
er / sie / es hat sich gewaschen = el / ea s-a spalat;
wir haben uns gewaschen = noi ne-am spalat;
ihr habt euch gewaschen = voi v-ati spalat;
sie / Sie haben sich gewaschen = ei s-au spalat / Dvs. v-ati spalat;

Conjugarea verbului cu particula separabila "hereinkommen" = a intra "

ich bin hereingekommen = eu am intrat;

du hast hereingekommen = tu ai intrat;
er / sie / es ist hereingekommen = el / ea a intrat;
wir sind hereingekommen = noi am intrat;
ihr seid hereingekommen = voi ati intrat;
sie / Sie sind hereingekommen = ei au intrat / Dvs. ati intrat.
Obs.!!! Daca la prezent sau imperfect particula se desparte de verb, acest lucru nu
se intampla si la perfect compus.
Obs. !!! Verbele de miscare se pot conjuga la perfect compus si cu
auxiliarul "haben" insa in acest caz indica durata unei actiuni si nu directia. => Er
hat drei Stunden geschwommen = El a inotat trei ore.
=> Er ist bis ans andere Ufer geschwommen = El a inotat pana la celalalt mal.
Obs.!!! Perfectul compus si imperfectul sunt timpuri greu de deosebit. Trebuie sa tii
minte ca perfectul compus are legatura cu prezentul si exprima o actiune incheiata
si se foloseste in dialoguri, in viata cotidiana pe cand imperfectul se foloseste in
povestiri, in scrieri literare. Mai mult ca perfectul in Germana

Mai mult ca perfectul se formeaza cu ajutorul verbelor auxiliare "haben" si "sein" la

timpul imperfect la care se adauga participiul II al verbului de conjugat. Verbele care
se construiesc cu "haben" si "sein" ti le-am prezentat in lectia despre formarea
perfectului compus. Acestea sunt valabile si pentru mai mult ca perfectul.

Mai mult ca perfectul ne indica o actiune trecuta si incheiata inaintea altei actiuni
trecute si se foloseste in general in scrieri literare. => Er kam zurück, weil er seinen
Mantel vergessen hatte. = S-a intors, deoarece isi uitase paltonul.

Conjugarea verbului "arbeiten" = a munci" la mai mult ca perfect:

ich hatte gearbeitet = eu muncisem;

du hattest gearbeitet = tu muncisei;
er / sie / es hatte gearbeitet = el / ea muncise;
wir hatten gearbeitet = noi munciseram;
ihr hattet gearbeitet = voi munciserati;
sie / Sie hatten gearbeitet = ei muncisera / Dvs. munciserati; Viitorul in germana.
Viitorul prezent si anterior in germana

Viitorul prezent se formeaza in limba germana cu ajutorul auxiliarului "werden"

conjugat la timpul prezent si infinitivul verbului de conjugat care nu se schimba. Ca si
la perfect compus sau mai mult ca perfect, forma de infinitiv a verbului este plasata la
sfarsitul propozitiei.
Viitorul prezent = auxiliarul "werden" conjugat la prezent + infinitivul verbului de
conjugat care nu se schimba

Conjugarea verbului "machen" = a face" la viitorul prezent :

ich werde machen = eu voi face;

du wirst machen = tu vei face;
er / sie / es wird machen = el / ea va face;
wir werden machen = noi vom face;
ihr werdet machen = voi veti face;
sie / Sie werden machen = ei vor face / Dvs veti face.

Ex.: Ich werde das Buch lesen = Eu voi citi cartea.

Viitorul prezent mai poate fi exprimat si cu ajutorul prezentului, in acest caz se cere
folosirea adverbelor de timp ca :morgen = maine, übermorgen =
poimaine, nächste = urmatorul etc.
Ex.: Morgen lese ich das Buch. = Maine citesc (cu sensul de voi citi) cartea.
Viitorul anterior se formeaza cu ajutorul auxiliarului "werden" conjugat la prezent,
participiul II al verbului de conjugat si auxiliarul "haben" si "sein". Acest timp se
foloseste foarte rar insa nu strica sa-l stiti.
Viitorul anterior = auxiliarul "werden" conjugat la prezent + Participiul II al
verbului de conjugat + auxiliarul"haben" / "sein"

Conjugarea verbului "machen" la viitorul anterior:

ich werde gemacht haben = eu voi fi facut;

du wirst gemacht haben = tu vei fi facut;
er / sie / es wird gemacht haben = el / ea va fi facut;
wir werden gemacht haben = noi vom fi facut;
ihr werdet gemacht haben = voi veti fi facut;
sie werden gemacht haben = ei vor fi facut / Dvs. veti fi facut;

Ex.: Meine Freundin wird gestern ins Gebirge gefahren sein. = Prietena mea va fi
plecat ieri la munte

Conjunctivul 1 (prezent) si Conjunctivul 2 (imperfect) in Germana

Conjunctivul 1 sau conjunctivul prezent se formeaza de la forma de infinitiv prin

inlaturarea terminatiei "-en" la care se adauga terminatia "-e", respectiv terminatiile de
persoana si numar. Atat persoana 1 singular si plural cat si persoana a a-3-a plural,
sunt identice cu cele de indicativ prezent.
De obicei conjunctivul 1 se foloseste in vorbirea indirecta mai ales atunci cand este
singura modalitate de a recunoaste vorbirea indirecta.
Ex.: Er hat mir gesagt, daß er morgen fahre. = El mi-a spus ca pleaca maine

In continuare va voi conjuga doua verbe (verb slab si tare) la conjunctivul 1:

schlafen ( a dormi ) - verb tare

ich schlafe
du schlafest
er / sie / es schlafe
wir schlafen
ihr schlafet
sie / Sie schlafen

hoffen (a spera) - verb slab

ich hoffe
du hoffest
er / sie / es hoffe
wir hoffen
ihr hoffet
sie / Sie hoffen

Obs.!!! Verbele la conjunctivul 1 nu primesc umlaut sau nu prezinta schimbari

vocalice asa cum se intampla la prezent.

Conjunctivul 2 imperfect ne arata faptul ca un lucru s-ar putea intampla sau realiza in
realitate. El se formeaza de la forma de imperfect a verbului la care se adauga
terminatiile de persoana si numar. Formele de imperfect ale verbelor slabe sunt
identice cu cele de conjunctiv.

In continuare va voi conjuga doua verbe (verb slab si tare) la conjunctivul 2:

hoffen (a spera) - verb slab

ich hoffte = eu as spera
du hofftest = tu ai spera
er / sie / es hoffte = el / ea ar spera
wir hofften = noi am spera
ihr hofftet = voi ati spera
sie / Sie hofften = ei ar spera / Dvs. ati spera

schlafen ( a dormi ) - verb tare

ich schliefe = eu as dormi
du schliefest = tu ai dormi
er / sie / es schliefe = el / ea ar dormi
wir schliefen = noi am dormi
ihr schliefet = voi ati dormi
sie / Sie schliefen = ei ar dormi / Dvs. ati dormi

Obs.!!! Verbele tari care contin la imperfect vocalele a, o, u primesc la conjunctivul

2 umlaut :
Ex.: (imperfect) er sang = el a cantat; => (conjunctivul 2) er sänge = el ar canta;
Obs.!!! Conjunctivul 2 a unui verb se mai poate inlocui cu verbul "werden" la
conjunctivul 2 insotit de forma de infinitiv a verbului :

schlafen = a dormi
ich würde schlafen = eu as dormi;
du würdest schlafen = tu ai dormi;
er / sie / es würde schlafen = el / ea ar dormi;
wir würden schlafen = noi am dormi;
ihr würdet schlafen = voi ati dormi;
sie / Sie würden schlafen = ei ar dormi / Dvs. ati dormi;

Adverbul in Germana. Clasificare.

Adverbul este partea de vorbire care determina un verb si ne arata circumstantele in

care are loc o actiune. Cele mai multe adverbe sunt neflexibile, numai cateva pot avea
grade de comparatie.

Dupa structura adverbele pot fi :

- simple
- derivate
- compuse
Dupa sens, adverbele pot fi :
- de loc
- de timp
- de mod

Adverbele de loc pot arata pozitia in spatiu si raspund la intrebarea Wo? (Unde?); sau
ne pot arata directia si atunci raspund la intrebarea Wohin? (Incotro?) sau Woher?
(De unde?).
Adverbele care ne indica pozitia in spatiu
sunt: hier (aici), da (acolo), dort (acolo), oben (sus), unten (jos), vorn (in
fata), hinten (in spate), rechts (la dreapta), links (la
stanga), drinnen (inauntru), draußen (afara) etc.
Adverbele care ne indica directia: hin (incolo), hierhin (incoace), hinunter (in
jos), heraus (in afara), drüber (deasupra),vorwärts (inainte) etc.

Adverbele de timp pot exprima cand are loc o actiune:

Momentul Wann?
(Cand?) : jetzt (acum), gerade (tocmai), heute (azi), gestern (ieri), damals (atunci),
dann (atunci),danach (dupa aceea), vorher (mai inainte), inzwischen (intre timp).
Durata unei actiuni Wie lange? (Cat timp?): lange (de mult timp), seitdem (de
atunci), bisher (pana acum), weiterhin(mai departe);
Frecventa cu care are loc o actiune Wie oft? (Cat de des?): einmal (o
data), zweimal (de doua ori), manchmal (uneori),oft (deseori), meistens (de cele mai
multe ori, deseori), immer (intodeauna), nie (niciodata), wieder (iarasi);

Adverbele de mod definesc modul in care se desfasoara o actiune si raspund la

intrebarea Wie? (Cum?): gern (cu placere), schnell (repede), langsam (incet), so (asa,
astfel), irgendwie (cumva), hinterrücks (pe la spate, miseleste),blindlings (orbeste).

Adverbele derivate:

Pe langa adverbele simple so, gern, oft exista adverbe formate prin derivare.
- cu ajutorul sufixului "-s" se pot forma adverbe de timp sau adverbe care ne arata
ordinea: erstens, morgens, sonntags.
- sufixul "-wärts" formeaza adverbe de directie: ostwärts (spre
est), rückwärts (inapoi);

Adverbele compuse:

Acest timp de adverbe se compun din particula da, hier, wo si o prepozitie.

Prepozitiile care incep cu o vocala primesc un "r" de legatura.
Ex.: daran, dabei, darauf, damit, danach, hierauf, hierfür, worüber, womit;

Clasificarea prepozitiilor in Germana

Clasificarea prepozitiilor in germana dupa sens:

- Sens local:
an; ex: an der Grenze = la granita.
auf; ex: auf dem Tisch = pe masa.
aus; ex: aus Frankreich = din Franta.
in; ex: in dem Zimmer = in camera.
neben; ex: neben dem Haus = langa casa.
über; ex: über den Wolken = deasupra norilor.
vor; ex: vor dem Haus = in fata casei.
hinter; ex: hinter dem Haus = in spatele casei.
gegenüber; ex: gegenüber dem Haus = vizavi de casa.
entlang (Genitiv); ex: entlang der Flußes = de-a lungul raului.
unter; ex: unter dem Tisch = sub masa.

- Sens temporal:
an; ex: an diesem Tag = in aceasta zi.
in; ex: in den nächsten Tagen = in urmatoarele zile.
seit; ex: seit zwei Jahren = de doi ani.
um; ex: um 12 Uhr = la ora 12.
während (Genitiv); ex: während des Krieges = in timpul razboiului.
zwischen; ex: zwischen 1989 und 1996. = intre 1989 si 1996.
für; ex: für einige Monaten = pentru cateva luni.
zu; ex: zum Abendessen = la cina.
nach; ex: nach dem Essen = dupa masa.
vor; ex: vor einer Woche = de o saptamana.
bis; ex: bis Morgen = pana maine.
ab; ex: ab Morgen = de maine.
Obs.!!! Dupa cum ati observat majoritatea prepozitiilor cer cazul Dativ cu exceptia
unora care cer cazul Genitiv.

- Sens cauzal:
wegen (Genitiv); ex: wegen Bauarbeiten = din cauza lucrarilor de constructie.
dank (Dativ); ex: dank seiner Hilfe = multumita ajutorului sau.
aus (Dativ); ex: aus Mitleid = din mila.
durch (Acuzativ); ex: durch die Feuerwehr = de catre pompieri.
zu (Dativ); ex: zu Ihrer Information = spre informarea dvs.

- Sens modal:
ohne (Acuzativ); ex: ohne mein Wissen = fara stirea mea.
mit (Dativ); ex: mit Ihrer Zustimmung = cu acordul dvs.
gemäß (Dativ); ex: gemäß den Vorschriften = conform prevederilor.
gegen (Acuzativ); ex: gegen meinen Rat = impotriva sfatului meu.
Obs. !!! In continuare am notat in fata substantivelor prescurtarea articolului hotarat
la Nominativ (care arata genul substantivului ) => (e)Freundin = die Freundin;
(r)Baum = der Baum; (s)Kind = das Kind; pentru a putea intelege mai bine diferenta
dintre cazuri va recomand sa aveti deschisa in paralel si Lectia - Declinarea
articolului pe langa substantiv. Intrebuintarea sau caderea articolului.

Prepozitiile care cer 100% cazul ACUZATIV:

durch = prin, de; ex: Sie fährt jeden Tag mit dem Auto durch die (e)Stadt. = Ea
merge zilnic cu masina prin oras.
für = pentru; ex: Er kauft für seinen (r)Vater ein Buch. => sein + den = seinen
gegen = impotriva, catre ex1: Mein Sohn ist gegen den / einen (r)Baum gelaufen.=
Fiul meu a alergat catre copac./ catre un copac. ex2: Ich komme gegen acht uhr. =
Vin in jur de ora opt.
ohne = fara; ex: Ohne meine (e)Mutter gehe ich nicht. = Fara mama mea nu ma
duc.
um = in jurul, in, la; ex: Um die (e)Ecke wohnt meine Oma. = Dupa colt locuieste
bunica mea.
bis = pana; ex1: Ich arbeite von acht bis elf. = Lucrez de la 8 pana la 11. ex2: Der
Zug fährt bis Bukarest. = Trenul merge pana la Bucuresti.
Prepozitii care cer 100% cazul DATIV:

aus = de la, din; ex: Camy kommt aus dem (r)Garten. = Camy vine din gradina.
bei = la; ex: Andrei ist bei dem (s)kind.= Andrei este la copil.
mit = cu; ex: Er spricht mit seiner (e)Freundin. = El vorbeste cu prietena lui.
nach = spre,dupa; ex: Nach der (e)Schule gehe ich nach Hause. = Dupa scoala ma
duc spre casa.
von = din, de la; ex: Das Buch ist von meinem (r)Sohn. = Cartea este de la fiul meu.
zu = la; ex: Ich komme zu unserem (r)Vater. = Vin la tatal nostru.
gegenüber = vizavi; ex: Er wohnt gegenüber der (e)Post. = El locuieste vizavi de
posta.
seit = de; ex: Seit einem (s)Jahr lebe ich hier. = Eu locuiesc aici de un an.

Grupele de verbe care cer fie cazul ACUZATIV fie cazul DATIV:

hängen = a agata (Acuzativ) arata directia; ex: Ich hänge das Bild an die Wand. =
Agat imaginea pe perete.
hängen = a sta agatat (Dativul) arata locul. ex: Das Bild hängt an der Wand. =
Imaginea atarnata pe perete.
setzen = a aseza (Acuzativ) arata directia; ex: Ich setze das Kind auf den Stuhl. =
Asez copilul pe scaun.
sitzen = a sta asezat (Dativ) arata locul; ex: Das Kind sitzt auf dem Stuhl. = Copilul
sta pe scaun.
legen = a pune (Acuzativ) arata directia; ex: Ich lege den Teppich auf den Fußboden.
= Pun covorul pe podea.
liegen = a sta intins (Dativ) arata locul; ex: Der Teppich liegt auf dem Fußboden. =
Covorul este intinsr pe podea.
stellen = a pune, a aseza (vertical) (Acuzativ) arata directia; ex: Ich stelle das Regal
an die Wand. = Pun raftul pe perete.
stehen = a sta (vertical) (Dativ) arata locul; ex: Das Regal steht an der Wand. =
Raftul sta pe perete.

Obs.!!! Prepozitii sunt neflexibile si stau intodeauna pe langa alt cuvant (substantiv,
pronume, adjectiv sau adverb).
Obs.!!! Cele mai multe prepozitii cer in limba germana un anumit caz (acuzativul,
genitivul sau dativul) iar altele cer fie acuzativul, fie dativul.
Obs.!!! Prepozitiile care ne indica locul cer cazul Dativ iar cele care arata directia cer
cazul Acuzativ.
Obs.!!! Prepozitiile pot avea sensuri diferite: temporal, local, modal, cauzal.

Prepozitia se poate contopi cu articolul hotarat care insoteste substantivul:

in+dem = im; in+das = ins;
an+das = ans; an+dem = am;
zu+der = zur; zu+dem = zum;
durch+das = durchs; Ordinea cuvintelor in propozitie in Germana. Reguli generale

W-intrebari:

Wie heißen Sie? = Cum va numiti?

Wo wohnen Sie? = Unde locuiti?

Intrebari la care se asteapta raspunsuri afirmative sau negative:

Heißen Sie Monica? = Va numiti Monica? => Ja, ich heiße Monica.= Da, ma numesc
Monica./ Nein, ich heiße Maria.
Wohnen Sie in Mailand? = Locuiti in Milano? => Nein, ich wohne in Paris. = Nu, eu
locuiesc in Paris.
Obs.!!! Intr-o propozitie afirmativa verbul se afla intodeauna pe pozitia nr.2.
Atentie !!! Pozitia nr.2 nu inseamna cuvantul nr.2 din propozitie.

Enunturi afirmative:

Ich heiße Monica. = Ma numesc Monica.

Ich wohne in Paris. = Eu locuiesc in Paris.
Obs.!!! Daca in locul sbiectului apar alte parti de vorbire, verbul isi pastreaza pozitia
nr.2, subiectul trece dupa verb.
Morgen koche ich eine Suppe. = Maine gatesc o supa.
Nach dem Essen lerne ich. = Dupa cina invat.

Propozitia imperativa:

Komm mit! = Vino cu mine!

Ruf mich an! = Suna-ma!
Obs.!!! Este foarte important locul formelor verbale in propozitie. Infinitivul verbului
sau verbul la trecut care insoteste un verb conjugat, se afla intodeauna la sfarsitul
propozitiei.
Morgen will ich in dem Garten essen = Maine vreau sa mananc in gradina.
Ich habe dich nicht gefragt. = Nu te-am intrebat pe tine.