Ediția: I

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PROCEDURA OPERAȚIONALĂ STANDART

Nr. de ex.:
AL REPUBLICII MOLDOVA Managementul durerii
Instituţia Medico-Sanitară Publică Revizia: 0
SPITALUL CLINIC REPUBLICAN Nr. de ex.:
„Timofei Moșneaga”
Cod: POS: SC - 02
Exemplar nr.: 1

PROCEDURA OPERAȚIONALĂ STANDART

MANAGEMENTUL DURERII
POS: SC - 02

Elemente
privind Numele şi Funcţia Data Semnătura
Nr.
responsabil/ prenumele
crt.
operaţiune
1 2 3 4 5
CC Managementul
1.1. Elaborat pacientului
chirurgical și ATI
Verificat Nadejda Neronova Secția de
Management al
1.2.
Calității serviciilor
medicale
Președintele
1.3 Verificat Alexandru Ferdohleb Consiliului Calității

Conducător IMSP
Spitalul Clinic
1.4 Aprobat Andrei Uncuța
Republican ”Timofei
Moșneaga”

_____________________________________________________________________________________
1
 Ediția: I
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PROCEDURA OPERAȚIONALĂ STANDART
Nr. de ex.:
AL REPUBLICII MOLDOVA Managementul durerii
Instituţia Medico-Sanitară Publică Revizia: 0
SPITALUL CLINIC REPUBLICAN Nr. de ex.:
„Timofei Moșneaga”
Cod: POS: SC - 02
Exemplar nr.: 1

CUPRINS

Denumirea componentei din cadrul procedurii operaţionale Pagina

Coperta 1
Lista responsabililor de elaborarea, verificarea şi aprobarea ediţiei 1
Cuprins 2
Scopul procedurii operaţionale 3
Domeniul de aplicare a procedurii operaţionale 3
Documentele de referinţă aplicabile activităţii procedurate 3
Definiţii şi abrevieri ale termenilor utilizaţi în procedura operaţională 3
Descrierea procedurii operaţionale 3
Responsabilităţi şi răspunderi în derularea activităţii 9
Anexe, înregistrări, arhivări 9
Situatia ediţiilor şi a reviziilor în cadrul ediţiilor POC 11
Lista persoanelor la care se difuzează ediţia sau revizia POC 11

_____________________________________________________________________________________
2
 Ediția: I
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PROCEDURA OPERAȚIONALĂ STANDART
Nr. de ex.:
AL REPUBLICII MOLDOVA Managementul durerii
Instituţia Medico-Sanitară Publică Revizia: 0
SPITALUL CLINIC REPUBLICAN Nr. de ex.:
„Timofei Moșneaga”
Cod: POS: SC - 02
Exemplar nr.: 1

3. SCOPUL PROCEDURII
Scopul acestei proceduri este de stabili o metodă standard pentru identificarea și evaluarea
durerii, îngrijirea şi tratamentul pacientului care prezintă durere.

4. DOMENIUL DE APLICARE A PO
Prevederile prezentei proceduri se aplică de către toți angajații medicali din cadrul IMSP.

5. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ APLICABILE PO:

3.1 Reglementări internaţionale:
3.2 Reglementări naţionale:
3.3. Reglementări secundare:
3.3 Reglementări interne:
3.4 Alte documente:

4. DEFINIŢII ȘI ABREVIERI ALE TERMENILOR UTILIZAȚI ÎN PO

Definiții ale termenilor

Nr. Crt. Termenul Definiţia şi/sau dacă este cazul, actul care defineşte termenul
4.1 Durerea o senzație și o experiență senzitivă și emoțională neplăcută asociată cu
o leziune tisulară existentă sau potențială, sau descrisă ca o astfel de
leziune (International Association for the Study of Pain).

Abrevieri ale termenilor:

Abrevierea Termenul abreviat
POS Procedura opraționala standart
SPC Siguranța pacientului chirurgical

5. DESCRIEREA PROCEDURII
7.1. Întroducere

Intr-o prima clasificare, durerea poate fi localizata, iradiata sau referita.

Se vorbeste de durere localizata atunci cand o persoana indica punctul exact al corpului unde
acuza durerea. In cazul in care, din punctul de origine, durerea pare sa urmeze un parcurs de-a
lungul unei portiuni a corpului (de exemplu, o durere de spate cu o iradiere sciatica) este vorba
de durere iradiata.
Atunci cand persoana care sufera de o durere cutanata mai mult sau mai putin intinsa, fara o
localizare clara, ne aflam in fata unei dureri referite.
Durerea se imparte apoi in:
 acuta, atunci cand apare brusc si are o durata limitata intrucat inceteaza odata cu
eliminarea cauzei care a provocat-o;
 cronica, este mai persistenta decat durerea acuta si dureaza mai mult decat era de
asteptat, afectand viata sociala si personalitatea pacientului.

_____________________________________________________________________________________
3
 Ediția: I
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PROCEDURA OPERAȚIONALĂ STANDART
Nr. de ex.:
AL REPUBLICII MOLDOVA Managementul durerii
Instituţia Medico-Sanitară Publică Revizia: 0
SPITALUL CLINIC REPUBLICAN Nr. de ex.:
„Timofei Moșneaga”
Cod: POS: SC - 02
Exemplar nr.: 1

Durerea acuta tradeaza, din punct de vedere biologic, o distructie tisulara cu potential de
gravitate. Este, de fapt, un semnal de alarma al organismului, menit sa-i permit oprirea unei
activitati distructive, facilitand procesul regenerator.
Indiferent de originea sa, durerea acuta produce reactii de aparare si de protectie, care cuprind:
tulburari de dispozitie (depresie, anxietate, teama) modificari la nivelul sistemului
nervosvegetativ (modificarea ritmulu cardiac si a tensiunii arteriale, greata, varsaturi,
transpiratie), schimbarea posturii.
Cand durerea persista dincolo de procesul de vindecare, aceasta ia forma durerii cronice. In cele
mai multe cazuri, poate fi simptomul care permite medicului sa ajunga imediat la stabilirea unui
diagnostic.
Durerea cronica afecteaza sute de milioane de oameni din intreaga lume si mdifica
capacitatea lor fizica, emotionala si profesionala. In trecut, durerea era denumita cronica atunci
cand dura cel putin sase luni, (apoi trei luni), insa de-acum limita de timp a fost depasita si in
prezent durerea este cronica atunci cand aceasta dureaza mai mult decat era de asteptat.

Exista, de asemenea, durerea somatica si cea psihosomatica.

 Durerea somatica – este o durere care prezinta adesea simptome acute, care implica
organismul si isi are originea in organism, fara a implica sistemul nervos. Se face
distinctia intre durerea somatic propriu-zisa, respectiv excitarea senzorilor de durere
situati la nivelul pielii, muschilor, articulatiilor si oaselor, si durerea somatic viscerala,
respectiv durerea care ia nastere la nivelul organelor interne. In ambele cazuri stimulul
dureros este acut.
De obicei, aceasta poate fi controlata cu anti-inflamatoare si analgezice.
 Durerea psihosomatica – in cazul acesteia, durerea fizica este intotdeauna insotita de o
componenta emotionala care multiplica de multe ori efectele pana cand devine de
nesuportat sau, dimpotriva, reuseste sa o calmeze pana la disparitia completa.

7.2. Derularea operaţiunilor şi acţiunilor activităţii:

7.2.1. Identificarea durerii.

Medicul curant in timpul examinarii primare a bolnavului identifică pacienții internați care au
dureri cu inregistrarea locului dureros, tipului de durere, iradierea durerii cu inregistrarea
acestor date în examenul primar al pacientului. Medicul curant prescrie analgetice în fișa de
indicații a pacientului în dependență de gravitatea sindromului dolor. În caz de dureri refractare
la tratamentul analgetic standard medicul curant solicită consultația medicului reanimatolog în
vederea transferului pacientului în secția de reanimare pentru analgezie intravenoasă continuă.
Asistenta medicală la vizitele repetate a pacienților identifică pacienții care necesită analgezie
suplimentară sau cei care sunt refractari la trantamentul analgetic prescris în fișa de indicații de
către medicul curant. Pentru prescrierea tratamentului analgezic asistenta medicală solicită
consultația medicului curant sau a medicului de gardă.

7.2.2. Evaluarea durerii – este o etapa obligatorie de management al acesteia si se realizeaza

pe baza comunicarii verbale si nonverbale cu pacientul.
Pacientul este evaluat la durere pe parcursul zilei de către medicul curant la vizita matinală, cu
reevaluare periodică de către asistenta de post. Starea pacientului și durerea este descrisă în

_____________________________________________________________________________________
4
 Ediția: I
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PROCEDURA OPERAȚIONALĂ STANDART
Nr. de ex.:
AL REPUBLICII MOLDOVA Managementul durerii
Instituţia Medico-Sanitară Publică Revizia: 0
SPITALUL CLINIC REPUBLICAN Nr. de ex.:
„Timofei Moșneaga”
Cod: POS: SC - 02
Exemplar nr.: 1

zilnicele fișei de observație a pacientului. Seara durerea pacienților este evaluată de către
medicul de gardă cu reeavaluarea ulterioară periodică de către sora de gardă.

Evaluarea durerii este importanta pentru:

 a determina intensitatea, calitatea, tipul, răspîndirea, frecvența, durata durerii, factorii
care duc la accentuarea sau reducerea durerii, percepția în timpul zilei sau a nopţii;
 a stabili diagnosticul;
 a conduce la alegerea tratamentului;
 a evalua eficienta relativa a diferitelor tratamente.
Factori care influenteaza sensibilitatea dureroasa sunt:
 Factori fiziologici
- varsta;
- ritmul cicardian;
- variatia presiunii arteriale;
 Factori psihologici
- anxietatea de baza;
- extroversiunea;
- manipularea atentiei de la stimulul dureros;
- importanta sugestiei;
- fenomenele memoriei dureroase.

Pentru evaluarea durerii sunt utilizate următoarele instrumente:

 Scala numerică verbală (SNV)
 Scala vizual analogică (SVA).

Evaluarea durerii la pacientul care poate comunica.

Principii:
 Pacientul trebuie crezut intotdeauna;
 Daca pacientul prezintă mai multe tipuri de dureri, fiecare durere se evalueaza separat;
 Trebuie incurajata discutia despre durere;
 Nu intotdeauna pacientul cu durere cronica isi arata durerea.

Scala numerică verbală (SNV) este o simplă scară de evaluare a durerii, ușor de înțeles de
către pacient, care pur și simplu alege un număr de la 0 (nici o durere) la 10 (cea mai puternică
durere imaginabilă) pentru a reprezenta nivelul de durere. Durerea este reprezentata printr-o
linie dreapta de 10 cm care uneste doua puncte numerotate – 0 la inceput si 10 la capat – care
simbolizeaza lipsa durerii si respectiv durerea maxima imaginabila.
 Durere usoara (1-3 puncte dupa Scala Vizual Analogica, conform scării OMS).
 Durere moderata (4-7 puncte dupa Scala Vizual Analogica, conform scării OMS).
 Durere severa (8-10 puncte dupa Scala Vizual Analogica, conform scării OMS).

Evaluarea durerii la pacientul care NU poate comunica.

Imposibilitatea acestor pacienti de a comunica este o bariera in evaluarea adecvata a durerii si
implicit in stabilirea managementului si interventiilor ulterioare.
Pacientii care nu pot comunica sunt la mare risc de a nu avea un tratament adecvat al durerii si
disconfortului lor.

_____________________________________________________________________________________
5
 Ediția: I
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PROCEDURA OPERAȚIONALĂ STANDART
Nr. de ex.:
AL REPUBLICII MOLDOVA Managementul durerii
Instituţia Medico-Sanitară Publică Revizia: 0
SPITALUL CLINIC REPUBLICAN Nr. de ex.:
„Timofei Moșneaga”
Cod: POS: SC - 02
Exemplar nr.: 1

In cazul pacientilor care nu pot comunica, evaluarea durerii se efectuează conform fizionomiei /
schimbării fizionomiei (Anexa 1).

Principii:
 De a încerca obtinerea unei evaluari proprii in cazul pacientilor la care capacitatea de
comunicare nu este afectata in totalitate, chiar daca aceasta inseamna un simplu raspuns
da / nu;
 De a căuta potentialele cauze de durere – anumite proceduri sau manevre medicale
uzuale (recoltarea de probe biologice, pansarea escarelor, mobilizarea pacientului etc.)
pot provoca durere; in aceste cazuri, simpla folosire a unui analgezic inainte de
efectuarea manevrei respective poate fi utila;
 De a observa comportamentul pacientului – pozitia, mimica, sunetele scoase, etc;
acestea nu sunt insa intotdeauna reflectii exacte ale intensitatii durerii;
 De a obtine informatii de la familie / persoane apropiate pacientului; familiile trebuie
incurajate sa participe la evaluarea durerii;
 De redus la minimum folosirea indicilor fiziologici (tensiunea arteriala, ritmul cardiac,
rata respiratorie) in evaluarea durerii, acestia nefiind sensibili in diferentierea durerii de
alte posibile cauze de stres.

7.2.3. Algoritmul de evaluare a durerii în perioada postoperatorie

1) pînă la intervenția chirurgicală evaluarea durerii se efectuează fiecare 12 ore.
2) după intervenția chirurgicală
 fiece 30 minute în decurs de 2 ore
 fiece oră în decurs de 4 ore
 fiece 4 ore în decurs de 24 ore după intervenția chirurgicală
 fiece 12 ore.
3) la apariția durerii (SVA ≥4) se efectuează evaluarea repetată a durerii peste 30 minute
după analgezie, pînă la durerea după SVA <4.

7.2.4. Tvaluarea durerii la pacienți cu riscuri specifice

Anumite grupe de pacienti au riscuri specifice in caz de analgezie inadecvata, si necesita terapii
analgetice specifice. Aceste grupe sunt:
1) Pacientii pediatrici,
2) Pacientii geriatrici,
3) Pacientii critici sau pacientii cu alterari de cognitie, sau alti pacienti care au deficite de
comunicare.

1. Pacientii pediatrici – Ingrijirea optima pentru aceasta grupa de pacienti (copii, inclusiv
adolescenti) necesita o atentie speciala datorita naturii biopsihosociala a durerii. Ei pot
dezvolta diferit experientele si expresia durerii si suferintei, ca si raspunsul lor la
farmacoterapia analgezica.
Componenta emotionala a durerii este mult mai puternica la copii. Absenta parintilor,
obiectelor familiale sau a familiei pot cauza aceeasi suferinta ca si incizia chirurgicala.
Importanta este si frica copiilor de administrarea de medicamente intramuscular sau pe orice
alta cale invaziva, chiar si analgezia topica inainte de injectare nu scade teama.
2. Pacientii geriatrici – Pacientii in varsta pot suferi din diferite motive, cum ar fi cancerul
sau artrita, durerea fiind in majoritatea cazurilor prost tratata, aceasta facandu-i mai

_____________________________________________________________________________________
6
 Ediția: I
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PROCEDURA OPERAȚIONALĂ STANDART
Nr. de ex.:
AL REPUBLICII MOLDOVA Managementul durerii
Instituţia Medico-Sanitară Publică Revizia: 0
SPITALUL CLINIC REPUBLICAN Nr. de ex.:
„Timofei Moșneaga”
Cod: POS: SC - 02
Exemplar nr.: 1

vulnerabili. Schimbarile sociale, fizice, emotionale si cognitive asociate cu varsta au un

impact important asupra managementului perioperator al durerii.
Datele din literatura sugereaza ca tehnicile eficiente la adultii tineri sunt benefice si la
pacientii in varsta, fara o crestere semnificativa a efectelor adverse, iar dozele analgetice
perioperatorii sunt mai mici decat la adultii tineri.
3. Alte grupuri – Pacientii aflati in stare critica, cu afectarea cognitiei (ex: boala Alzheimer),
sau care au dificultati de comunicare (bariere culturale sau verbale) prezinta schimbari
individuale ale managementului durerii. Sunt de dorit tehnicile care reduc dozele de
medicament (ex: analgezie regionala sau multimodala). Terapiile comportamentale si
tehnicile cum ar fi PCA, care depind de administrarea de catre pacient sunt mai putin
indicate. Ar trebui considerat un trial de analgezie terapeutic la pacientii cu cresterea
tensiunii arteriale si a frecventei cardiace, sau cei agitati psihomotor, cand se exclude
durerea ca si cauza a acestora.

7.2.5. Principii generale de tratament al durerii

 Analgezia trebuie să fie simplă, evitând polipragmazia
 Folosim administrarea orală de câte ori este posibil
 Tratăm profilactic efectele secundare
 Administrarea antialgicelor se face regulat, la ore fixe, cu suplimentare pentru puseurile
 dureroase
 Tratamentul medicamentos trebuie făcut conform scării de analgezie OMS

Tratamentul farmacologic
Este foarte important a lua in considerare variabilitatea pacientilor in ceea ce priveste
managementul farmacologic. Acesta trebuie sa ia in considerare anumite particularitati ale
pacientilor cum sunt varsta si disfunctia de organe.
Perceptia durerii poate fi influentata de mai multi factori cum ar fi asteptarea unei experiente
dureroase, o experienta dureroasa anterioara, statusul emotional si procesele cognitive ale
pacientului. Este foarte important sa se stabileasca un program adecvat de management al
durerii.

Pornind de la cele 3 tipuri de durere (usoara, moderata, severa, scara de analgezie OMS
clasifica medicatia antialgica pe trei trepte:
 Treapta I de tratament, Durere usoara (1-3 puncte dupa Scala Vizual Analogica,
conform scării OMS): paracetamol + antiinflamator nesteroidian + adjuvante
 Treapta II de tratament, Durere moderata (4-7 puncte dupa Scala Vizual Analogica,
conform scării OMS): paracetamol + antiinflamator nesteroidian + derivati de morfina
(tramadol/DHC) + adjuvante
 Treapta III de tratament, Durere severa (8-10 puncte dupa Scala Vizual Analogica,
conform scării OMS): paracetamol + antiinflamator nesteroidian + derivati de morfina
(tramadol/DHC) + morfina + adjuvante

Analgezia si sedarea sunt utilizate de rutina la pacientii din terapie intensiva de foarte multi ani
mai ales la pacientii ventilati mecanic.

_____________________________________________________________________________________
7
 Ediția: I
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PROCEDURA OPERAȚIONALĂ STANDART
Nr. de ex.:
AL REPUBLICII MOLDOVA Managementul durerii
Instituţia Medico-Sanitară Publică Revizia: 0
SPITALUL CLINIC REPUBLICAN Nr. de ex.:
„Timofei Moșneaga”
Cod: POS: SC - 02
Exemplar nr.: 1

Tratamentul durerii cronice

Durerea cronica pune probleme mult mai complexe si este mai dificil de tratat, fiind necesara
cooperarea mai multor specialisti – reumatologi, neurologi, psihologi, psihiatri, internisti.

7.2.6. Tratamentul nonfarmacologic ar trebui sa fie primul pas in managementul durerii

cronice.
Durerea si anxietatea sunt larg recunoscute ca si factori importanti si de aceea terapia trebuie
sa se focalizeze asupra lor.

La fel de importante ca abordarea specifica a durerii sunt:

 Indepartarea fricii,
 Incurajarea pacientului sa se descurce singur,
 Folosirea masurilor adaptative si orientarea atentiei spre simptomele asociate durerii,
 Asigurarea unui mediu confortabil pacientului in terapie intensiva,
 Recunoasterea si tratarea factorilor predispozanti pentru reducerea stresului si
disconfortului.

Tratamentul nonfarmacologic cuprinde terapii pasive si active.

 Terapiile pasive includ: terapii fizicale, manipulari si mobilizari. Terapiile fizicale sunt
metode care nu necesita consum de energie din partea pacientului si care pot oferi ajutor
pe termen scurt in durerea cronica. Aceste terapii includ: parafina, ultrasunetele;

 Terapii active – activitatea fizica in aproape orice forma este esentiala la toti pacientii
cu afectiuni musculo scheletale.
Exercitiul fizic are multe efecte benefice atat asupra starii fizice, cat si asupra starii psihice la
pacientii cu durere cronica. Activarea mecanismelor descendente inhibitoare este considerata a
fi mecanismul de actiune pentru ameliorarea durerii pentru multe din aceste tratamente. Scopul
principal este pastrarea pacientilor cu durere cronica activi fizic cat mai mult timp posibil.
Inactivitatea este daunatoare, in ciuda ameliorarii temporare a simptomelor.
Exercitiul terapeutic poate fi clasificat in:
 Exercitii de miscare;
 Exercitii de intindere;
 Exercitii de crestere a fortei musculare;
 Exercitii conditionat cardiovasculare.
Terapia activa se bazeaza pe filosofia si exercitiile terapeutice, care sunt benefice pentru
restaurarea flexibilitatii, fortei, rezistentei, functiei si poate atenua disconfortul. Terapia activa
necesita implicarea pacientului pentru a finaliza un exercitiu sau o sarcina.
 Antrenamentul functional
Durerea cronica poate limita chiar si cele mai simple activitati zilnice. Un program activ de
succes se concentreaza pe cresterea capacitati de a efectua sarcini functionale. De exemplu,
aceasta ar putea insemna posibilitatea de a indeplini sarcinile de uz casnic sau de a reveni la
locul de munca. In aceste situatii, recastigarea independentei determina in mod evident o mi
buna calitate a vietii.
Activitatea functionala este la fel de importanta ca si efectuarea unui program de exercitii fizice
zilnic. Ridicarea, transportul, impingerea, tragerea, indoirea, dexteritatea digitala si manipularea
sunt toate exemple de miscari functionale care sunt folosite zilnic. Activitatile de agrement sunt
incluse in aceeasi categorie. Capacitatea de a efectua un nivel mai ridicat al activitaii de

_____________________________________________________________________________________
8
 Ediția: I
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PROCEDURA OPERAȚIONALĂ STANDART
Nr. de ex.:
AL REPUBLICII MOLDOVA Managementul durerii
Instituţia Medico-Sanitară Publică Revizia: 0
SPITALUL CLINIC REPUBLICAN Nr. de ex.:
„Timofei Moșneaga”
Cod: POS: SC - 02
Exemplar nr.: 1

agrement serveste mai multe scopuri: socializarea, utilizarea in mod activ a timpului si crearea
unei stari de bine.

7.2.7. Controlul durerii

Controlul durerii il efectueaza medicul curant in sectiile de profil, in sectiile de reanimare este
efectuat de catre medicul reanimatolog. Instrumente pentru controlul durerii pot fi utilizate
scarile numeric verbala si vizual analogica, descrise mai sus. Procesul de control al durerii se
efectuaeaza pe toata durata aflarii pacientului in stationar.

7.2.8. Instruirea angajaților

Instruirea angajaților în identificarea, evaluarea și controlul durerii se efectuează la
implementarea procedurii operaționale, repetat o dată pe an și la necesitate în cazul apariției
unor modificări în procedura opearațională.

7.2.9. Instruirea pacientului/rudele pacientului

Instruirea pacienților/rudele pacientului se efectuează la externare în vederea controlului durerii
se efectuează de către medicul curant cu prescrierea analgezicului, dozei nictimerale, modului
de administrare și duratei de administrare cu ulterioară reevaluare de către medicul curant sau
medicul de familie.

7.3. Documente utilizate în elaborarea procedurilor

 Neaplicabil

7.4 Valorificarea rezultatelor activităţii

Auditul procedurii va fi efectuat o dată în an.

8. RESPONSABILITĂŢI ŞI RĂSPUNDERI ÎN DERULAREA ACTIVITĂŢII

9. ANEXE, ÎNREGISTRĂRI, ARHIVĂRI

Anexa 1. Scara numerică de evaluare a durerii

_____________________________________________________________________________________
9
 Ediția: I
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PROCEDURA OPERAȚIONALĂ STANDART
Nr. de ex.:
AL REPUBLICII MOLDOVA Managementul durerii
Instituţia Medico-Sanitară Publică Revizia: 0
SPITALUL CLINIC REPUBLICAN Nr. de ex.:
„Timofei Moșneaga”
Cod: POS: SC - 02
Exemplar nr.: 1

Anexa 1
Scara numerică de evaluare a durerii

_____________________________________________________________________________________
10
 Ediția: I
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PROCEDURA OPERAȚIONALĂ STANDART
Nr. de ex.:
AL REPUBLICII MOLDOVA Managementul durerii
Instituţia Medico-Sanitară Publică Revizia: 0
SPITALUL CLINIC REPUBLICAN Nr. de ex.:
„Timofei Moșneaga”
Cod: POS: SC - 02
Exemplar nr.: 1

10. SITUAŢIA EDIŢIILOR ŞI A REVIZIILOR POC

Modalitatea Data de la care se aplică

Ediţia/revizia în Componenta revizuită
Nr. cadrul ediţiei reviziei prevederile ediţiei sau
Crt. reviziei ediţiei
1 2 3 4
2.1. Ediţia 1
2.2. Revizia 1

11. LISTA PERSOANELOR LA CARE SE DIFUZEAZĂ EDIŢIA

Scopul Exemplar Nume şi Data

Subdiviziunea Semnătura
difuzării nr. prenume primirii
1 2 3 4 5 6
1. Informare 1 Vicedirector medical Alexandru
Ferdohleb
2. Informare 1 Vicedirector
exploatare și Dragoș Pidleac
securitatea obiectului
3. Aplicare 1 Departament
Natalia Gaibu
terapie
4. Aplicare 1 Artrologie Oxana Bujor
5. Aplicare 1 Endocrinologie Zinaida Alexa
6. Aplicare 1 Gastroenterologie Raisa Tănase
7. Aplicare 1 Hepatologie Kalina Bugor
8. Aplicare 1 Nefrologie Rodica Pascal
9. Aplicare 1 Reumatologie Nadejda Ganea
10. Aplicare 1 Terapie generală cu Veaceslav
alergologie Moisei
11. Aplicare 1 Medicină fizică Vasile Popa
12. Aplicare 1 Reabilitare medicală Inga Cuşnir
13. Aplicare 1 Victoria Livizoru
Medicina nucleară șef secție
interimar
14. Aplicare 1 Diagnostic funcţional Jozeta Apostol
15. Aplicare 1 Farmacia Irina Croitoru
16. Aplicare 1 Blocul alimentar
17. Aplicare 1 Departament Ruslan
chirurgie Atanasov
18. Aplicare 1 Internare Mihail Ouş
19. Aplicare 1 Chirurgie generală Serghei Cuceinic
20. Aplicare 1 Chirurgie viscerală, Valeriu Bogdan
abdominală şi

_____________________________________________________________________________________
11
 Ediția: I
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PROCEDURA OPERAȚIONALĂ STANDART
Nr. de ex.:
AL REPUBLICII MOLDOVA Managementul durerii
Instituţia Medico-Sanitară Publică Revizia: 0
SPITALUL CLINIC REPUBLICAN Nr. de ex.:
„Timofei Moșneaga”
Cod: POS: SC - 02
Exemplar nr.: 1

endocrină
21. Aplicare 1 Chirurgie
hepatobiliopancreatic Anatol Cazac
ă
22. Aplicare 1 Urologie cu cabinet
Andrei Galescu
endourologie
23. Aplicare 1 Cabinet endourologie Vitalii Ghicavîi
24. Aplicare 1 Chirurgie colorectală
25. Aplicare 1 Angela
Corduneanu
Oftalmologie
șef secție
interimar
26. Aplicare 1 ORL Sergiu Vetricean
27. Aplicare 1 Neurochirurgie Aurel Bodiu
28. Aplicare 1 Hemodializă şi
Sergiu Gaibu
transplant renal
29. Aplicare 1 Chirurgie septică şi
picior diabetic
30. Aplicare 1 Endoscopie Roman Bodrug
31. Aplicare 1 Cabinet transfuzie
Ludmila Moisei
sânge
32. Aplicare 1 Bloc de operații
33. Aplicare 1 Vadim Ţurcan –
Serviciul sterilizare
șef serviciu
34. Aplicare 1 Morfopatologie Eugen Melnic
35. Aplicare 1 Departament
chirurgie Gheorghe
cardiovasculară și Manolache
toracică
36. Aplicare 1 Chirurgia
malformaţiilor Liviu Maniuc
cardiace congenitale
37. Aplicare 1 Sergiu Barnaciuc
Chirurgia cardiacă
Șef secție
viciilor dobîndite
interimar
38. Aplicare 1 Alexandru Toma
Chirurgie toracică Șef secție
interimar
39. Aplicare 1 Emelian Oțel
Chirurgie vasculară șef secție
interimar
40. Aplicare 1 Cabinet chirurgie
Sorin Barat
intervențională
41. Aplicare 1 Perfuziologie cu Ionela Bulat

_____________________________________________________________________________________
12
 Ediția: I
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PROCEDURA OPERAȚIONALĂ STANDART
Nr. de ex.:
AL REPUBLICII MOLDOVA Managementul durerii
Instituţia Medico-Sanitară Publică Revizia: 0
SPITALUL CLINIC REPUBLICAN Nr. de ex.:
„Timofei Moșneaga”
Cod: POS: SC - 02
Exemplar nr.: 1

metode
extracorporale de
tratament
42. Aplicare 1 Departament ATI Alexandru
Botizatu
43. Aplicare 1 Anesteziologie Iana Cotorcea
44. Aplicare 1 Sergiu Ursul
Terapie intensivă
șef secție
generală
interimar
45. Aplicare 1 Terapie intensivă Olga Usatîi
transplant, neuro- șef secție
hepato-bilio chirurgie interimar
46. Aplicare 1 Terapie intensivă
chirurgie Olga Cușnir
cardiovasculară
47. Aplicare 1 Terapie intensivă
Vera Dogotari
chirurgie MCC
48. Aplicare 1 Terapie intensivă Dinu Condrea
chirurgie generală şi șef secție
toracică interimar
49. Aplicare 1 Serghei Salaur
Terapie intensivă
șef secție
chirurgie septică
interimar
50. Aplicare 1 Daniel Mîndrila
Terapie intensivă
șef secție
intermediară
interimar
51. Aplicare 1 Secția Consultativă Vasile Godoroja

_____________________________________________________________________________________
13