CURS 4

ECHILIBRUL ŞI DEZECHILIBRUL MACROECONOMIC

CICLURI ŞI CRIZE ECONOMICE
FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
CICLICITATE
CICLURILE ECONOMICE
POLITICI MACROECONOMICE
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
ECHILIBRUL ŞI DEZECHILIBRUL MACROECONOMIC

 Echilibrul macroeconomic - presupune realizarea echilibrului pe

pia a bunurilor şi serviciilor, pe pia a muncii, pe pia a capitalului,
pe pia a monetar , deci a echilibrului material, financiar-
monetar, bugetar etc., care înseamn de fapt, mai multe
echilibre par iale.
 Economia na ional se afl în echilibru, atunci când ea
realizeaz acel volum al produc iei pe care poate s -l produc ,
dispunând de poten ial productiv necesar şi în condi iile în care
cantitatea respectiv de bunuri este cerut de pia .
 Teoria echilibrului macroeconomic surprinde:
 echilibrul static, care reflect acea stare momentan a economiei,
considerat doar ca o ipotez de lucru, f r coresponden în
realitate (manifestarea unor schimb ri imperceptibile şi
nesemnificative între diferitele mecanisme şi structuri ale economiei,
astfel încât starea general a acesteia s r mân neschimbat ).
 echilibrul dinamic, care se refer la tendin a obiectiv de
adaptare, de corelare în dinamic a ofertei la exigen ele cererii şi
de realizare a concordan ei necesare dintre aceste m rimi, de
fiecare dat la un alt nivel.
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
ECHILIBRUL ŞI DEZECHILIBRUL MACROECONOMIC

 Principalii factori care determin dinamica echilibrului

macroeconomic:
 popula ia,
 comportamentul agen ilor economici,
 progresul tehnico-ştiin ific,
 limitele resurselor naturale.
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
ECHILIBRUL ŞI DEZECHILIBRUL MACROECONOMIC

 Exist dou mari teorii în ceea ce priveşte echilibrul

macroeconomic: teoria clasic (neoclasic ) şi teoria keynesian .
 Conform teoriei clasice şi neoclasice, într-o societate ac ioneaz
mecanisme naturale de schimb, iar produc ia na ional se stabileşte
spontan şi necesar la acel nivel la care to i lucr torii sunt ocupa i
deplin şi toate capitalurile disponibile sunt utilizate de asemenea
integral
 Principalele caracteristici ale modelului Keynesian:
 se bazeaz pe o teorie dinamică a fluxurilor economice, compatibil
cu o pluralitate de echilibre diferite, între care echilibrul ocup rii depline
constituie una dintre posibilit i;
 include mai multe variabile decât modelul clasic şi presupune, în
consecin , mai pu ine constante;
 presupune o abordare în termeni de circuit, astfel c modelul economic
const în relaţii de cauzalitate între variabilele care se influen eaz
reciproc şi care asigur realizarea echilibrului global; d) acest model
eviden iaz importan a cererii globale în asigurarea echilibrului
economic;
 func ionalitatea şi în elegerea modelului keynesian presupun analiza
raportului ce se stabileşte între anticipările agen ilor economici şi
răspunsurile realit ii.
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
ECHILIBRUL ŞI DEZECHILIBRUL MACROECONOMIC

Modelului de echilibru elaborat de J. M. Keynes

 Ecua ii de echilibru (Keynes)s, privind rela iile dintre venit (Y),
consum (C), investi ii (I) şi economii (S), astfel:
Y=C+I
C=Y-I
I=Y-C
S=Y-C
S=I
 S = I => o rela ie fundamental , deoarece transformarea
economiilor în investiţii reprezint cheia problemei în realizarea
echilibrului economic.
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
ECHILIBRUL ŞI DEZECHILIBRUL MACROECONOMIC

Condiţia de echilibru macroeconomic în economia unei ri este

ca oferta globală (Y) s fie egal cu cererea globală (D),
adic Y = D
De precizat, c oferta globală este reflectat de produsul na ional
brut sau venitul na ional, care se repartizeaz pentru consum (C) şi
pentru economii (E).
Dar, cererea globală cuprinde cererea de bunuri de consum şi
cererea de bunuri de investi ii.
Deci,
D = C + I şi Y = C + I
Venitul este folosit, o parte pentru cump rarea bunurilor de consum (C)
şi alt parte pentru economii (S).
Rezult deci c Y = C + S sau C + S = C + I sau S = I.
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
ECHILIBRUL ŞI DEZECHILIBRUL MACROECONOMIC

 Echilibrul economic material - acea stare de concordan relativ între

volumul, structura şi calitatea produc iei (oferta global - Y) pe de o
parte, şi nevoile de consum final şi de produc ie (cerere global - D),
sub aspect cantitativ, structural şi calitativ, pe de alt parte. De pild ,
pentru a asigura o anumit cantitate de energie electric este
necesar o cantitate determinat de combustibili, într-o anumit
structur şi putere caloric .
 Echilibrul economic valoric - concordan a relativ între diferitele
structuri valorice al rezultatelor economice, între acestea şi eforturile
depuse. În cadrul acestuia se disting forme speciale, cum sunt: echilibrul
monetar, echilibrul valutar, echilibrul financiar, echilibrul bugetar.
 Echilibrul resurselor de muncă reflect concordan a relativ dintre
cantitatea, structura şi calitatea factorului uman activ disponibil şi
necesit ile de resurse de munc ale utilizatorilor (agen ilor economici).
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
ECHILIBRUL ŞI DEZECHILIBRUL MACROECONOMIC

 Pe piaţa bunurilor economice, condi ia de echilibru este ca suma dintre

oferta global (Y) şi import (H) s fie egal cu suma dintre cererea
global (D) şi export (E).
Y+H=D+E
sau
C+S+H=C+I+E

adic , S + H = I + E,
sau
S - I = E - H.
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
ECHILIBRUL ŞI DEZECHILIBRUL MACROECONOMIC

 Pe piaţa monetară, echilibrul este asigurat, când cererea de bani (Dm)

este egal cu oferta de bani (Ym), ambele fiind în concordan cu
cererea şi oferta de bunuri economice;
 cei mai importan i factori care ac ioneaz asupra cererii şi ofertei de
bani (masa monetar - M; viteza de circula ie a banilor - V; volumul
global al tranzac iilor pe aceast pia - T; nivelul general al pre urilor -
P);
 condi ia de echilibru devine:
M×V=P×T
adic , oferta real de bani este egal cu cererea real de bani
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
ECHILIBRUL ŞI DEZECHILIBRUL MACROECONOMIC

 Pe piaţa muncii exist o condi ie similar de echilibru: cererea de locuri

de munc (DL) este egal cu oferta de locuri de munc (YL),
astfel: YL = DL
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
ECHILIBRUL ŞI DEZECHILIBRUL MACROECONOMIC

 Dezechilibrul economic general reflect acea situa ie a unei economii,

caracterizat prin dereglarea raportului dintre cererea global şi oferta
global , în cadrul sistemului de pie e (pia a bunurilor, pia a monetar ,
pia a muncii etc.).
 exemple: stagnarea sau contrac ia produc iei; infla ia sau defla ia;
subocuparea (şomajul) sau, mai rar, supraocuparea etc.
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
ECHILIBRUL ŞI DEZECHILIBRUL MACROECONOMIC

Formele fundamentale ale dezechilibrului economic general

 Presiunea este considerat expresia unui dezechilibru normal şi se
caracterizeaz prin existen a unei oferte execedentare, ceea ce
înseamn c vânz torii "alearg " dup cump r tori, adic vorbim de o
pia a cump r torilor
 Absorbţia este reflectarea unui dezechilibru anormal şi se caracterizeaz
printr-o cerere excedentar , ceea ce înseamn o penurie de ofert ,
adic este o pia a vânz torilor
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
ECHILIBRUL ŞI DEZECHILIBRUL MACROECONOMIC

Concluzie:
Cauzele fundamentale ale dezechilibrelor macroeconomice se refer , fie
la excesul de ofert , fie la excesul de cerere.
În func ie de aceste evolu ii ale m rimilor implicate, principalele
dezechilibre economice se manifest în urm toarele cazuri:
a) excesul de ofert pe pia a bunurilor economice, combinat cu excesul
de ofert pe pia a muncii,
b) excesul de cerere pe pia a bunurilor, combinat cu excesul de ofert pe
pia a muncii.
Dac trendul raportului (decalajului) dintre cererea şi oferta global are o
tendin de creştere, economia se afl într-un proces de dezechilibru, şi
este nevoie de politici macroeconomice adecvate pentru stoparea
acestui proces.
Dac îns decalajul dintre cele dou m rimi tinde s se micşoreze,
economia se caracterizeaz printr-un echilibru dinamic, cele dou m rimi
(cererea şi oferta) sunt întrun proces de adaptare una la exigen ele
celeilalte, iar m surile de politic macroeconomic aplicate trebuie s
continue.
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
CICLICITATEA

 Fluctuatiile: ansamblul modificărilor agregate care apar în

activitatea economică, apreciabile la nivel macroeconomic prin
variaţia producţiei şi veniturilor.
pot fi:
 sezoniere,
 aleatoare (întâmplătoare /accidentale) sau
 ciclice.
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
CICLICITATEA

 Fluctuatiile sezoniere:
 varia iile activit ilor economice în interiorul perioadei de un an,
 generate de cauze naturale sau sociale.
 exemple:
 factorii de ordin natural-climatic produc fluctua ii ale produc iei în
agricultur , construc ii, turism, unele ramuri ale industriei etc.
 factorii de ordin social (tradi iile, obiceiurile, s rb torile religioase
etc.) influen eaz ritmul activit ilor productive, al comer ului ş.a.
 fluctua iile sezoniere au loc cu o anumit regularitate, fiind
explicabile şi previzibile.
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
CICLICITATEA

 Fluctuatiile întâmplătoare (accidentale)

 variaţii ale nivelului şi stării producţiei sociale determinate de
evenimente neaşteptate sau neobişnuite cum ar fi: războaie,
calamităţi naturale, evenimente social-politice deosebite, decizii
neaşteptate ale unor mezoagenţi economici, o anumită stare de
spirit a populaţiei ş.a.
 Ele pot afecta în mod direct o ţară sau alta, dar prin efectul de
interdependenţă şi propagare pot genera fluctuaţii ale activităţii
economice într-un grup de ţări, într-o zonă a lumii sau în întreaga
lume.
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
CICLICITATEA

 Fluctuaţiile ciclice
 fenomene repetabile şi constau în variaţii ale activităţii economice
agregate, care se caracterizează, succesiv, prin creşterea
cumulativă a producţiei, veniturilor şi utilizării forţei de muncă, şi prin
stagnările sau descreşterile cumulative ale acestora.
 Cauzele fluctuaţiilor ciclice se află în sfera economicului, ţin de
funcţionarea producţiei sociale, de interdependenţele dintre părţile
sale, iar factorii exteriori economicului le pot influenţa dar nu
determina.
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
CICLICITATEA

 Fluctuarea activităţii economice a avut surse şi forme de

manifestare diferite.
 Astfel, în secolul al XVIII-lea, şi mai înainte, ele au fost legate de
evenimente excepţionale:
 războaie (în Anglia, criza din 1763; în SUA, criza din 1783);
 speculaţii financiare;
 recolte slabe şi foamete (crizele franceze din 1770 şi 1789) etc.
 Crizelor de subproducţie din perioada economiei preindustriale le
urmează crizele de supraproducţie din perioada industrialismului.
 Începând cu deceniul trei al secolului al XIX-lea, fluctuaţiile
economice cu caracter de criză au revenit cu o anumită
regularitate, luând forma pe care economia politică o numeşte
ciclul economic, iar mişcarea respectivă - ciclicitate.
 Cele mai reprezentative oscilaţii cu caracter de criză sunt cele din
anii: 1825; 1836; 1847; 1857; 1866; 1873; 1882; 1890; 1900; 1907; 1913;
1920; 1929-1933 ş.a.
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
CICLICITATEA

 Echilibrul macroeconomic nu este un proces lin şi nici ireversibil. El

se formează în cadrul ciclului economic (fluctuaţiilor
economice).
 În economie, ciclicitatea reprezintă acea formă de mişcare a
activităţii economice, dintr-o ţară, în care fazele de creştere
(expansiune) alternează cu cele de descreştere şi stagnare.
 În decursul unei perioade îndelungate de timp, fiecare
economie naţională cunoaşte o evoluţie oscilantă (fluctuantă),
faţă de tendinţa generală a creşterii economice cunoscută sub
denumirea de trend.
 În cadrul unor perioade mai scurte de timp, evoluţia reală a
rezultatelor macroeconomice poate fi superioară sau inferioară
mediei, adică trendului general crescător.
 Ciclicitatea se apreciază prin analiza unuia sau a mai multor
indicatori macroeconomici: produsul naţional, venitul naţional,
ocuparea forţei de muncă etc.
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
CICLICITATEA

 elemente ce trebuie avute în vedere in caracterizarea calit ii

dezvolt rii şi creşterii economice:
 existen a unor st ri diferite ale economiei na ionale, denumite fazele
ciclului economic, în cadrul c rora performan ele agregate ale
economiei na ionale au anumite caracteristici şi prezint fluctua ii
notabile
 ritmul de creştere a produc iei sociale şi a venitului na ional, nivelul
eficien ei economice, gradul de ocupare a for ei de munc , nivelul de
trai ş.a. sunt foarte diferite;
 st rile sau fazele evolu iei economiei se înlănţuiesc, fiecare faz
preg tind condi iile pentru derularea fazei urm toare; raporturile
dintre faze devin cauzale şi au ca efect schimb ri de ordin
cantitativ în via a economic a societ ii;
 fazele sau st rile evolu iei macroeconomice se repetă dup un
anumit timp astfel c , în linii mari, fazele unui ciclu se aseam n cu
fazele altui ciclu economic.
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
CICLICITATEA

 Ciclicitatea: forma de evolu ie fireasc , normal a activit ilor

economice, iar ciclul economic cuprinde succesiunea în timp şi
schimbarea periodic a condi iilor şi rezultatelor reproduc iei şi
creşterii economice.
 Ciclul economic: acea perioad de timp care separ dou crize
economice, sau, perioada care se scurge de la începutul unei
crize pân la începutul crizei urm toare.
 În general, prin ciclu economic se în elege o durat de timp
determinat , în cadrul c reia activitatea economic parcurge, în
evolu ia sa, anumite faze ce au caracter repetabil şi într-o anumit
succesiune.
 În principiu, elementele componente ale unui ciclu economic sunt
cele dou faze ale sale, care se deosebesc una de alta, dar se
intercondi ioneaz reciproc:
 faza de expansiune (de creştere economic );
 faza de depresiune (de sc dere economic ).
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
CICLICITATEA

 Faza de expansiune:
 este faza de creştere a variabilelor economice care cuantific
procesul economic.
 reprezint un proces de avânt cumulativ, de autoalimentare, de
autoîntre inere şi autoaccelerare a activit ilor economice, fiind un
rezultat imediat al creşterii cererii agregate.
 se propag întotdeauna de la nivelul microeconomic spre nivelul
macroeconomic.
 se bazeaz pe stimularea agentului economic, care s conduc la
o "înc lzire" a economiei.
 Plafonul maxim al expansiunii - cel care precede faza de recesiune -
este determinat de multiple cauze (epuizarea resurselor economice,
creşterea costurilor unitare, fenomene socialpolitice şi militare etc.),
 cauza determinant a fenomenului este evolu ia specific a
randamentului factorilor de produc ie, respectiv legea
randamentelor descrescânde a utiliz rii factorilor de produc ie, la
nivelul economiei na ionale.
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
CICLICITATEA

 Faza de depresiune:
 faza de sc dere a variabilelor economice prin care se cuantific
procesul macroeconomic.
 reprezint un proces de declin cumulativ al activit ilor economice,
de sc dere a surselor de încurajare a creşterii economice, fiind un
rezultat imediat al reducerii cererii agregate.
 se propag întotdeauna de la nivelul macroeconomic spre nivelul
microeconomic. Prin urmare, "r cirea" economiei trebuie s se fac
prin instrumente de politic macroeconomic .
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
CICLICITATEA

 de la expansiune la depresiune se trece printr-un fenomen

denumit contracţie (punctul de contracţie)
 punctul în care factorii ce concur la frânarea sau sc derea
variabilelor economice încep s domine factorii care încurajeaz
creşterea economic .
 din acel moment, economia intr într-o perioad de recesiune
(dac schimbarea este lent ) sau într-o perioad de criză (dac
contrac ia este brusc şi puternic ), ambele caracterizând faza de
depresiune.
 de la depresiune la expansiune se trece prin intermediul relansării
(punctul de relansare)
 punctul în care factorii care concur la încurajarea creşterii
economice devin mai puternici decât obstacolele în calea creşterii
economice.
 acest moment marcheaz sfârşitul fazei de depresiune şi începutul
unei noi faze de expansiune economică.
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
CICLICITATEA

 Măsurarea unui ciclu economic se realizeaz prin indicatorul

denumit amplitudinea ciclului economic
 se refer la m rimea variabilelor specifice activit ii economice (de
exemplu, m rimea PIB) în punctul de relansare, comparativ cu
punctul de contrac ie.
 exprim , aşadar, "distan a" pe care se deplaseaz m rimea PIB între
cele dou puncte ale ciclului economic.
 modul de calcul este:
Ai = PIBc − PIBr

Ai - amplitudinea ciclului economic "i";

PIBc - m rimea PIB în punctul de contrac ie;
PIBr - m rimea PIB în punctul de relansare.
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
CICLICITATEA

 Perioada ciclului economic:

 intervalul de timp pe care se întinde ciclul economic analizat.
 se m soar , fie între dou puncte de contrac ie => se numeşte
perioad închis a ciclului economic,
 fie între dou puncte de relansare => avem o perioad deschis a
ciclului economic.

Trendul creşterii economice reprezint direc ia principal de mişcare

a economiei na ionale într-o perioad îndelungat de timp (30-50 de
ani).
 se prezint ca o dreapt care m soar schimbarea medie a
activit ii economice în cadrul perioadei analizate.
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
Tipologia ciclurilor economice

 ciclurile economice sunt clasificate în trei tipuri, care se

întrep trund şi, pân la un anumit punct, se suprapun
 ciclurile lungi (seculare);
 ciclurile medii (decenale);
 ciclurile mici (scurte).
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
Tipologia ciclurilor economice

 Ciclurile economice lungi (seculare sau cicluri Kondratiev):

 surprind comportamentul sau evolu ia normal a afacerilor în ansamblul
unei perioade de 50 - 60 de ani.
 reflect tipul dezvolt rii economice în decursul unei perioade
îndelungate, în care se afirm şi apoi decade un anumit mod tehnic de
produc ie
 acesta desemneaz nivelul calitativ şi caracteristicile de ansamblu ale
factorilor de produc ie,
 corespunde revolu iilor tehnologice, adic inova iilor tehnologice majore
 când societatea creeaz un nou mod tehnic de produc ie, acesta are o
perioad de 20 - 30 de ani în care func ioneaz eficient şi îşi dezv luie
capacit ile sale de progres economic.
 treptat, el ajunge la un anumit prag, pe care nu-l poate dep şi, intrând
în conflict cu posibilit ile oferite de societate şi natur ,
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
Tipologia ciclurilor economice

 Ciclurile economice lungi (seculare sau cicluri

Kondratiev):
 fazele acestui ciclului economic au o durat de 25 - 30 de
ani:
 faza ascendentă se caracterizeaz prin preponderen a anilor
de prosperitate economic , ritmuri relativ înalte ale creşterii
economice, datorit sporirii continue a venitului na ional, a
produc iei şi desfacerii, a investi iilor şi consumului.
 faza descendentă - are loc o încetinire a ritmului creşterii
economice, a investi iilor şi veniturilor, iar gradul de ocupare se
înr ut eşte. Anii de recesiune sunt mai numeroşi, crizele
economice sunt mai profunde, de amploare, iar persisten a în
economie a unor st ri negative (infla ie, şomaj) se
accentueaz .
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
Tipologia ciclurilor economice

 Ciclurile economice lungi (seculare sau cicluri Kondratiev):

 fazele ciclului secular au o durat de 25 - 30 de ani:
 faza ascendentă se caracterizeaz prin preponderen a anilor de
prosperitate economic , ritmuri relativ înalte ale creşterii
economice, datorit sporirii continue a venitului na ional, a
produc iei şi desfacerii, a investi iilor şi consumului.
 faza descendentă - are loc o încetinire a ritmului creşterii
economice, a investi iilor şi veniturilor, iar gradul de ocupare se
înr ut eşte. Anii de recesiune sunt mai numeroşi, crizele
economice sunt mai profunde, de amploare, iar persisten a în
economie a unor st ri negative (infla ie, şomaj) se accentueaz .
 majoritatea analiştilor şi cercet torilor recunosc c principala cauză a
ciclului secular o formeaz evolu ia ciclic a cercet rii ştiin ifice şi
inova iei tehnologice, în leg tur cu ciclul schimb rilor structurale din
economie.
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
Tipologia ciclurilor economice

 Ciclurile economice lungi (seculare sau cicluri

Kondratiev)
Evolu ia ciclurilor lungi
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
Tipologia ciclurilor economice

 Ciclurile economice medii (decenale)

 se deruleaz pe fondul ciclurilor economice lungi, amploarea lor
depinzând de cele dou faze - ascendent şi descendent .
 ciclu economic reprezint perioada de la începutul unei contrac ii a
activit ii economice de ansamblu pân la începutul urm toarei
contrac ii.
 cuprinde mai multe faze care, dup unii autori, ar fi: criza, depresiunea,
înviorarea şi avântul.
 Prima orientare (I. C. Juglar), sus ine c ciclul economic decenal
cuprinde trei faze: expansiunea, criza şi depresiunea. De asemenea, M.
Didier consider cele trei faze ale ciclului economic: expansiunea, pauza
şi refluxul, asanarea şi reluarea.
 A doua orientare (P . A . Samuelson) distinge patru faze ale ciclului
economic: restrângerea (contracţia), înviorarea, expansiunea şi
apogeul.
 ec.Franco Poma consider c cele patru faze ale ciclului decenal sunt:
expansiunea, punctul de cotitură superior (criza), depresiunea şi punctul
de cotitură inferior (relansarea).
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
Tipologia ciclurilor economice

 Ciclurile economice medii (decenale)

 expansiunea sau boom-ul economic, ce caracterizeaz
tendin a general de creştere a investi iilor, a produc iei, a
gradului de ocupare a for ei de munc , a salariilor şi
profiturilor etc.
 depresiunea ce se caracterizeaz prin tendin a general de
încetinire şi sc dere a investi iilor, a ocup rii, a produc iei, a
profiturilor şi salariilor, a consumului etc.
 Concluzie: faze ale unui ciclu precum criza şi recesiunea se
reg sesc în conceptul de depresiune, iar reluarea şi
relansarea activităţii, respectiv înviorarea şi avântul, se
reg sesc în ceea ce se numeşte expansiune sau boom, ca
expresie a unei evolu ii economice favorabile.
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
Tipologia ciclurilor economice

 Ciclurile economice medii (decenale)

 se deruleaz pe fondul unui ciclu lung (secular),
 evolu ia economiei statelor dezvoltate dovedeşte c la o
faz a ciclului lung corespund cel pu in 2 - 3 cicluri
decenale, fiecare având configura ii şi intensit i diferite,
 in faza ascendent a ciclului secular predomin , ca
durat şi intensitate, fazele de relansare şi expansiune
economic ale ciclurilor decenale,
 in faza descendent a ciclului secular, dimpotriv , fazele
de criz şi recesiune economic sunt mai persistente ca
timp şi amplitudine, iar fazele de relansare şi expansiune
ale ciclurilor decenale sunt mai reduse şi cu intensit i mici.
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
Tipologia ciclurilor economice
 Ciclurile economice scurte (minore, denumite şi cicluri
Kitchin)
 reprezint o mişcare ciclic pe parcursul a circa 40 de luni,
care afecteaz ansamblul ramurilor unei economii.
 ciclul economic scurt se încadreaz în interiorul ciclului
decenal, între dou crize şi contribuie la modificarea
amplitudinii depresiunii sau expansiunii caracteristice ciclului
mediu.
 ciclurile scurte au dou faze:
 expansiunea,
 încetinirea (reducerea) creşterii economice,
 trecerea de la expansiune la încetinire nu presupune declanşarea
unei crize economice.
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
Tipologia ciclurilor economice

 Ciclurile economice scurte (minore, denumite şi cicluri Kitchin)

 const în fluctua ii (oscila ii) ale afacerilor pe termen scurt, determinate
de diferi i factori, în func ie de specificul activit ii economice
(construc ii, agricultur ),
 a fost adesea perceptibil în S.U.A., fiind cauzat, în special, de anumite
practici de gestionare a stocurilor.
• Astfel, în faza de expansiune, dominat de optimismul agen ilor
economici, o dat cu creşterea produc iei, neînso it de creşterea
corespunz toare a cererii efective, încep s se acumuleze stocuri de
m rfuri. Când acestea ating un nivel care îngreuneaz desf şurarea
normal a activit ii economice, începe opera iunea de destocare, în
care vânz rile şi consumul se efectueaz în mare m sur pe seama
stocurilor existente, ceea ce reduce producţia curentă, încetinindu-i
ritmul.
• ciclurile scurte manifestate în faza de expansiune a unui ciclu mediu se
caracterizeaz prin dominarea fazelor de expansiune, ca intensitate, iar
în faza de depresiune sau recesiune a unui ciclu mediu, prin dominarea
fazelor de încetinire sau reducere a creşterii economice.
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
Particularit i ale ciclurilor economice

 ciclurile afacerilor nu se identific unele cu altele; fazele deşi

generale, totuşi se deosebesc între ele atât ca întindere, cât
şi ca intensitate, de la o ar la alta şi de la o perioad la
alta;
 în faza de expansiune, deşi sunt preponderente elementele
pozitive de creştere economic , nu sunt excluse fenomene
de dezechilibru, de sc deri par iale ale produc iei, dup
cum în fazele de criz sau recesiune nu sunt excluse unele
creşteri ale produc iei în unele ramuri;
 în desf şurarea sa, fiecare fază a ciclului decenal creeaz ,
totodat , condiţiile propriei depăşiri şi ale trecerii la etapa
urm toare;
 criza şi recesiunea au, totodat , rolul de a restabili corela iile
economice necesare de reluare a fluxurilor economice.
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
CRIZELE ECONOMICE

 Criza economica:
 este o tulburare brusc a echilibrului economic, o
manifestare a unor perturb ri şi deregl ri de amploare în
desf şurarea activit ii economice şi inversarea de la faza
ascendent la cea descendent a ciclului afacerilor
exprimat prin creşterea stocurilor de produse nevândute şi
reducerea produc iei, prin sc derea pre urilor (pân la cel
de-al doilea r zboi mondial), prin şomaj şi sc derea cursurilor
bursiere.
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
CRIZELE ECONOMICE

 Tipologia crizelor economice:

 crize de subproducţie - deficit sau insuficien de produc ie sau
penurie de bunuri, cauzate de fenomene naturale (secet ,
inunda ii) sau r zboaie, epidemii, migra ii masive ale popula iei
etc.
 crize de supraproducţie - de la începutul secolului al XIX-lea şi
pân în prezent, au avut loc 18 crize ciclice de supraproduc ie
cu întindere, durat şi intensitate diferite.
 crize neciclice sunt st ri de dereglare care nu se caracterizeaz
printr-o anumit regularitate (periodicitate) în timp.
 parţiale, în func ie de ramura în care se manifest (siderurgie,
agricultur , industria extractiv , construc ii, ecologie);
 intermediare, precum: criza materiilor prime, criza energetic , criza
financiarvalutar etc., care se manifest prin insuficien a unor
asemenea resurse în raport cu posibilit ile de acces spre ob inerea
lor;
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
CRIZELE ECONOMICE

 Tr s turi ale crizelor economice:

 în condi iile contemporane întâlnim crize de supraproduc ie
şi nu crize de subproduc ie, ca acum circa 100 de ani.
Aceasta nu înseamn c este exclus posibilitatea ca în
perioada contemporan s nu apar crize de subproduc ie,
în rile subdezvoltate sau în alte condi ii;
 crizele ciclice, în condi ile actuale, nu se rezum la o ramur
sau la un sector de activitate, ci cuprind mai multe ramuri şi
sectoare, economia na ional şi, în anumite condi ii,
economia mondial ;
 crizele sunt periodice şi definesc ciclurile economice,
indiferent dac în analiza teoretic ele sunt situate la
începutul sau la sfârşitul acestora. Ele s-au repetat la
intervale de 8 - 11 ani.
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
CRIZELE ECONOMICE

 Cauzele evolu iei ciclice şi ale crizelor

 J. B. Say (teorie (lege) a debuşeelor)- potrivit careia, fiecare
marf îşi creeaz automat propria pia , asigurându-se în orice
moment deplina folosire a resurselor disponibile, orice
dispropor ie sau fenomen negativ fiind corectat prin
mecanismele automate ale pie ei =>
 deşi o serie de fluctua ii ale activit ii economice erau evidente, s-a
încercat g sirea unor explica ii ale cauzelor crizelor în afara
mecanismelor economice, pe baza unor legi psihologice.
 Marea criz din perioada 1929 - 1933 a spulberat convingerile
privind capacitatea de autoreglare a economiei în asigurarea
echilibrului, recunoscându-se c sistemul economic con ine, în
sine, şi mecanisme destabilizatoare, care genereaz fluctua ii
ciclice, iar factorii exogeni (condi iile naturale, sociale, politice
etc.) pot favoriza sau frâna ac iunea lor.
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
CRIZELE ECONOMICE

 Evolu ia ciclica a crizelor

 teoriile exogene, factorii (cauzele) ciclului economic sunt de
natur extraeconomic , precum: creşterea demografic ,
inven iile şi inova iile, factori naturaliclimatici, conflicte
militare, aspecte social-politice, fenomene de migra ie,
descoperiri de resurse naturale noi ş.a.
 teoriile endogene, factorii (cauzele) ciclului economic sunt
de natur economic , exercitând, într-o manier
alternativ , efecte de stimulare sau de frânare a activit ii
economice.
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
CRIZELE ECONOMICE

 teoriile endogene:
 teoria monetaristă, care încearc s explice evolu iile ciclice
prin evolu ia volumului creditului. Creşterea excesiv a acestuia
stimuleaz expansiunea, dar rupe echilibrul economic,
determinând faza de recesiune.
 teoria subconsumului, dup care inegalitatea veniturilor
(determinat de inechit i şi injusti ii în repartizarea acestora)
blocheaz expansiunea, adic frâneaz oferta şi creşterea
produc iei, prin excesul de economisire la unii şi insuficien a
consumului la al ii;
 teoria suprainvestiţiei explic evolu ia ciclic prin
supraacumularea de capital, într-o perioad scurt , care face
ca pia a s fie inundat de produse noi, dar pe care, treptat,
cererea devine incapabil s le mai absoarb .
 în concepţia keynesistă, succesiunea fazelor de expansiune şi
recesiune poate fi analizat în leg tur cauzal cu evolu ia
productivit ii marginale a capitalului, în interdependen cu
rata dobânzii.
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
CRIZELE ECONOMICE

Concluzii:
 Indiferent de analizele şi interpret rile date ciclurilor
economice de diferite teorii şi concep ii macroeconomice,
elementele comune asupra c rora se axeaz acestea sunt
variabilele economice, determinante în mecanismul
ciclurilor, respectiv: consumul şi investiţiile.
 În afara categoriilor de cauze men ionate, care pot
determina sau influen a evolu ia ciclic a economiei, un
factor cu puternice implica ii în mişcarea economic dintr-o
ar este autoritatea publică (guvernul).
 Activitatea guvernului, prin măsurile de politică economică,
influen eaz în mare parte ciclul economic.
 Guvernul folosindu-şi puterea de a cheltui şi de a impozita
(putere bugetar-fiscală) şi apoi reglând oferta de bani şi
volumul creditului aflate în circula ie (putere monetară),
poate influen a intensitatea sau amplitudinea fazelor unui
ciclu economic.
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
POLITICI ECONOMICE ANTICICLICE

 atenu rii fenomenelor de instabilitate din via a economic

actual a rilor lumii, guvernele şi agen ii economici
specializa i concep şi adopt m suri pentru limitarea
acestora.
Tipologii:
 politici de influenţare a cererii agregate - este necesar
interven ia statului în economie prin urm toarele ac iuni:
politica cheltuielilor publice, politica monetar şi de credit şi
politica fiscal (au la baz teoria lui J. M. Keynes)
 politici de influenţare a ofertei agregate - se bazeaz pe
aplicarea a dou grupe de m suri:
 realizarea de reforme structurale, care s permit afirmarea
concuren ei şi pre urile libere, prin eliminarea centrelor de
putere economic (oligopoluri), care pot ob ine venituri
independent de evolu ia ofertei;
 manevrarea unor pârghii economice, care s ofere perspective
bune de profit pentru produc tori, stimulându-i astfel s
men in sau s sporeasc oferta de bunuri.
 FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICE
POLITICI ECONOMICE ANTICICLICE

Concluzii:
 ambele grupe de m suri se bazeaz pe func ionarea
deplin şi normal a mecanismelor pie ei.
 alterarea mecanismelor pie ei libere creeaz
disfunc ionalit i între cerere şi ofert , instabilitate, fluctua ii
ciclice, infla ie şi şomaj.
 cele dou categorii de politici anticiclice (bazate pe cerere
şi ofert ), se refer la raportul dintre economie şi stat, dintre
interven ie şi noninterven ie în via a economic , inclusiv
pentru dep şirea fenomenelor de criz .
 in condi iile contemporane, al turi de politicile monetare şi
de credit, de cele fiscale şi cheltuielile publice, statul
intervine (indirect) în economie şi prin alte instrumente cum
ar fi: programarea economic , planificarea activit ii
economice în sectorul public, politica subven iilor etc.