COLEGIUL ”GHEORGHE ASACHI” DIN LIPCANI

PORTOFOLIUL
LA PRACTICA DE INSTRUIRE: DE VARĂ

SPECIALITATEA: 11210 EDUCAȚIE TIMPURIE

CALIFICAREA: EDUCATOR

ELABORAT:
Nițuleac Dorin

GRUPA: ET 2103

CONDUCĂTOR PRACTICĂ DIN INSTITUȚIA DE ÎNVĂȚĂMÂNT:

Pădurari Nellea

CONDUCĂTOR PRACTICĂ DIN UNITATEA ECONOMICĂ:

Grădinari Arina

Lipcani, 2023
 COLEGIUL ”GHEORGHE ASACHI” DIN LIPCANI

RAPORT
CU PRIVIRE LA DESFĂȘURAREA
STAGIULUI DE PRACTICĂ

TIPUL STAGIULUI DE PRACTICĂ:

PRACTICA DE INSTRUIRE: DE VARĂ
ÎN CADRUL: C.E “Gimnaziu–Grădiniță Criva”

ELABORAT:
Nițuleac Dorin

Elev (-ă) în grupa: ET 2103

Specialitatea: Educație timpurie,
Calificarea: Educator

Conducătorul practicii din instituția de învățământ:

Pădurari Nellea

Lipcani 2023
 CUPRINS

Introducere – 1 pagină
1. Analiza procesului de desfășurare a stagiului de practică (Conţinutul activităţilor şi sarcinilor de
lucru, inclusiv individuale, activitățile desfăşurate şi produsele elaborate) – 2-3 pagini
2. Observații personale – 1 pagină
3. Concluzii şi recomandări personale– 1 pagina
Bibliografie
Introducere
Subsemnatul Nițuleac Dorin, elev în”Colegiul Gheorghe Asachi” din Lipcani, în anul II, grupa ET2103,
specialitatea ”Educație timpurie”, calificarea ”Educator”, am realizat stagiul de practică ”Practica de
instruire: de vară” în cadrul C.E “Gimnaziu–Grădiniță Criva”. Stagiul de practică s-a desfășurat pe
parcursul a 3 săptămâni, în perioada 29.05.2023-16.06.2023.
Educația preșcolară este parte integrată a activității educaționale realizate ca ființă umană pe traiectoria
construcției personalității sale, marcând fazele de început ale ontogenezei.
Stagiul de practică imprimă funcționalitatea și valoarea aplicativă a cunoștințelor și abilităților formate
pe parcursul a doi ani de studii. Este o probă nouă de implicare activă în realizarea procesului
educațional cu copiii preșcolari în perioada de vară. În cadrul stagiului de practică am putut să mă adaptez
la noul statut de educator în instituția preșcolară, având rol de organizator al copiilor. Am învaț să țin cont
de particularitățile individuale și de ritmul de dezvoltare a fiecărui copil. În procesul de realizare a practicii
de instruire: de vară, am avut responsabilitatea de a realiza obiectivele stagiului de practică, de a crea
condiții
pentru întărirea sănătății copiilor preșcolari.
Practica de instruire: de vară este parte intrinsecă a procesului de formare profesională a cadrelor
didactice din instituțiile de educație și dezvoltare timpurie, componentă majoră în pregătirea acestora
ca viitori specialiști în domeniu.
Stagiul de practică a cuprins familiarizarea mea cu activitatea instituțiilor de educație timpurie în
scopul aprofundării cunoştințelor teoretice acaparate la curs și, totodată, de a-mi dezvolta competențe
profesionale, înzestrându-mă cu capacitatea de a fi responsabil pentru viitoarea profesie. Este și o cale de
a-mi acorda șansa de a fi informat direct, permanent, de a avea posibilitatea să aplic și să
valorific ceea ce învaț, să trateze copilul din perspectiva unicității acestuia. Procesul instructiv-educativ
desfasurat in gradinita imbraca forme diferite de organizare, in functie de o serie de variabile:
finalitatile urmarite, gradul de dirijare din partea adultului, caracterul obligatoriu sau optional,
initiatorul lor, momentul din zi in care au loc, materialele folosite. Principalele categorii de activitati
didactice sunt: activitatile comune, activitatile alese, activitatile optionale, la care se adauga activitatile
specifice programului de dupa-amiaza: activitatile recreative si de relaxare, activitatile de exersare a
aptitudinilor individuale, activitatile recuperatorii.

Jocul este modalitatea fundamentala de exprimare si cunoastere a copilului prescolar si de aceea, el este o
prezenta constanta in fiecare din formele de organizare, indiferent de gradul de formalizare al
acestora.Cadrul didactic organizeaza in detaliu fiecare tip de activitate si, desi gradul de dirijare din
partea acestuia este diferit pentru unele din activitati, controlul si rigurozitatea evaluarii lor sunt
 aceleasi.Dincolo de finalitatile specifice pe care le are fiecare tip de activitate, pentru toate tipurile de
activitati, chiar si cele libere sau de recreere educatoarea trebuie sa formuleze si sa urmareasca
obiective formative.
Analiza procesului de desfășurare a stagiului de practică
În cadrul stagiului de practică de instruire -de vară am avut ocazia să acumulez mai multe cunoștințe cee
ace ține de activitatea educatorului în instituția de educație timpurie:
*Planificarea tematică a activităților
*Proiectarea didactică
*Documentele de politică educațională
În cadrul stagiului de practică am învățat și demonstrate abilități și cunoștințe de elaborare a obiectivelor
operaționale:
Pentru a verifica corectitudinea elaborării unui obiectiv operational am încercat să găsesc răspunsul la trei
întrebări:CE? CÂT? CUM?
Ce?-animale ,plante, anotimpuri,numere, ghicitori,poiezii etc.
Cât?-4-5-6, câteva,puține, toate etc
Cum?-în baza imaginilor, în baza povestirii educatorului, ,planșe,
Nivelul cognitiv Tipul obiectivului operațional Verbele de acțiune
Cunoaștere și Cognitive A define, a explica,a enumera, a numi,a
recunoaște, a distinge,a număra, a recita
înțelegere
etc.
Aplicare Psihomotorii A descrie, apovesti, a compara, a selecta,
a clasifica, a utiliza , a alege, a aplica etc.
Integrare Affective A manifesta, a colabora, a analiza, a
concluziona etc.
Verbe vagi A cunoaște ,a înțelege , aconștientiza ,a putea

Proiectarea/planificarea activității educaționale în instituția de educație timpurie se axează pe 4 teme

globale, care sunt:  EU ŞI CORPUL MEU
 EU CA PERSONALITATE
 EU ŞI CEILALŢI
 EU ŞI LUMEA ÎNCONJURĂTOARE
În perioada desfășurării practicii de vară am avut ocazia de a participa la realizarea materialelor necesare
pentru ca preșcolarii din grupa medie Pricgindeii să asimileze mai bine informația nouă.
Practica deţine un rol important în programul de formare pe care specialitatea de educator îl oferă
studenţilor. Ea este menită să prevină dificultăţile de adaptare ale viitorilor absolvenţi la locurile lor de
muncă. Practica fixează cunoştinţele studenţilor şi permite dobândirea deprinderilor care să îi ajute să se
confrunte cu greutăţile profesiei. Pot apare situaţii în care absolvenţi bine pregătiţi la nivel teoretic suferă
un adevărat şoc în momentul în care se angajează în domeniu şi nu ştiu cum să stabilească legături cu
mediul profesional, cum să aplice cunoştinţele pe care le deţin, sau cum să abordeze toate cele învățate. De
aceea este indicat ca studenţii să profite la maxim de oportunitatea pe care stagiul practic o oferă pentru a
intra în contact cu aspectele practice ale profesiei pe care şi-au ales-o.
Pe parcursul practicii, am încercat să mă arăt exclusiv ca un educator chibzuit, responsabil, cu o
perspectivă culturală largă, cultură a vorbirii înaltă și o bază solidă de cunoștințe teoretice, ca o persoană
atentă, receptivă, disciplinată. De asemenea, am încercat, în primul rând, să găsesc contact emoțional cu
copii, pentru ca interacțiunea noastră în cadrul procesului educațional să fie cât mai confortabilă și
eficientă. În plus, învățând din ce în ce mai multe despre fiecare copil, am încercat să găsesc o abordare
individuală a fiecăruia dintre ei, am acordat întotdeauna atenție culturii lor de vorbire, al cărei nivel va
deveni în viitor „cartea de vizită” a fiecăruia dintre ei.
Nu am comentarii speciale cu privire la organizarea practicii didactice. Subliniez că practica didactică a
devenit o etapă importantă în autodeterminarea mea profesională. Mi-a arătat că nu m-am înșelat în
alegerea profesiei, că munca asiduă a unui educator este aproape de mine și sunt gata pe viitor, după
absolvire, să-mi continui creșterea profesională și personală în acest domeniu, străduindu-mă pentru a
deveni un specialist înalt calificat. Lucrul cu o echipă de copii este destul de dificil, dar bucuria de a
comunica cu copiii, disponibilitatea acestora de a răspunde nevoilor unei persoane care depune mult efort
și muncă în dezvoltarea lor este enormă. Dacă trebuie să-mi conectez viitorul cu activitatea pedagogică, cu
siguranță voi ține cont de greșelile pe care le-am făcut în cadrul acestei practici și voi încerca să le
corectez.
Astfel, în timpul practicii de vară am făcut toată munca educațională necesară. Practica pedagogică a avut
un impact pozitiv asupra dezvoltării proprietăților și calităților mele personale profesionale. Am învățat
cum să aplic în mod semnificativ teoria psihologică și pedagogică în condițiile reale ale educației . Am
acumulat experiență în pregătirea și desfășurarea etapizată a acțiunilor de instruire, abilități în
determinarea temei, scopurilor și obiectivelor precum și în selectarea corectă a mijloacelor didactice și
vizuale necesare.
Observații personale
În cadrul acestui stagiu de practică am înțeles următoarele:
Forma de organizare a preșcolarilor pe centre de educație sau grupe mici este una modernă ,benefică atât
pentru copii cât și pentru educatori deoarece preșcolarii pot:
Să dialogheze
*să colaboreze
*să se consulte
*să coopereze
*să se inspire reciproc
*să solicite ajutor
*să ofere ajutor celorlalți din grup
*să se autoevalueze
Copii preșcolari pot fi repartizați în centrele educaționale prin diferite modalități inclusiv metode ludice:
*săculețul fermecat
*bursa muncii
*numărători
*selectarea ecusoanelor
*jocul găsește imaginea întreagă etc.
Tot în cadrul practicii de instruire am putut observa mai îndeaproape cum are loc realizarea unui proiect
didactic realizat de către educatorul din grupă. Proiectarea didactică este o activitate complexă, un proces
deliberativ de fixare a pașilor ce vor fi parcurși în realizarea instrucției și educației. Proiectarea didactică
presupune lectura currriculei și se recomandă a fi făcută ținând cont de următoarele:
Centrarea demersului didactic pe obiective și unități de competență
Activități de învățare
Resurse materiale
Evaluare conform indicatorilor din standardele educaționale de dezvoltare a copilului de la naștere până la
7 ani.
Un rol important în viața și activitatea tuturor actanților din instituția de educație timpurie este JOCUL
Am înțeles că jocul este forma de activitate cea mai accesibilă copilului ,iar ca structură corespunde în
cea mai mare măsură posibilităților sale fizice și psihice. Jocul permite preșcolarilor următoarele:
1 Învățarea și evidențierea anumitor proprietăți ale corpurilor din natură, fenomene, procese naturale.
2 Comparare, clasificare,selectare și analiză
3Antrenarea judecății,capacitatea de a generaliza, de a observa
4Dezvoltarea atenției, memoriei
5 Îmbogățirea vocabularului
6 Perfecționarea culturii senzoriale ale copiilor.
Exemplu de joc didattic ca structură
1Denumirea jocului
2Obiective
3Regulile jocului
4Elemente de joc
5Materiale
6 Organizarea jocului
7Desfășurarea jocului
8Încheerea jocului
Jocul didactic interdisciplinary este o activitate în care se îmbină sarcinile didactice din domeniile de
cunoaștere diverse într-o structură unitară, axată pe învățare în condiții relaxante.
În cadrul acestei practici am putut observa multe jocuri desfășurate de către educatoarele grupei și de mine
personal, un joc care l-am desfășurat cu preșcolarii din grupa mare Romanița a fost ,,Ce profesie sau
meserie are fiecare membru din familia ta?,, unde fiecare copilaș a putut alege care din șirul cu imagini
mesriile membrilor din familia lor și au descries puțin .

Concluzii şi recomandări personale

Societatea de azi si de maine are asteptari din ce in ce mai ridicate de la educatori. De aceea, pregatirea in
specialitate concomitenta cu cea pentru cariera didactica implica o dubla responsabilitate.

Practica pedagogica este activitatea prin care, in anul II de studiu, cele doua laturi ale formarii profesionale
(didactica si de specialitate) interactioneaza cu adevarat. Importanta practicii de instruire de vară deriva si
din faptul ca este singura forma prin care se formeaza aptitudinea pedagogica si se pun bazele unui stil
didactic personal.
Aptitudinea pedagogica este o aptitudine speciala, "o formatiune psihologica complexa care, bazata pe un
anumit nivel de organizare si functionalitate al proceselor psihice - modelate sub forma unui sistem de
actiuni si operatii interiorizate, constituite genetic conform modelului extern al activitatii educationale - ,
faciliteaza un comportament eficient al cadrului didactic prin operationalizarea adaptativa a intregului
continut al personalitatii sale."(E.Grosu, ). Ea intra in structura personalitatii cadrului didactic pe masura
formarii si dezvoltarii in si prin activitatea didactica. Aceasta activitate debuteaza prin calitatea de elev
practicant, prin activitatile de practica de instruire , urmand a fi definitivata in primii ani de invatamant, la
colegiu. Pe acest fapt se bazeaza si motivatia utilizarii notiunilor de obiective si nu de competente, atunci
cand se analizeaza problematica finalitatilor in practica de instruire a elevilor.
Subliniez faptul ca aptitudinile pedagogice se formeaza si se dezvolta prin interiorizarea si generalizarea
modelelor de actiune pedagogica oferite prin activitatile specifice invatarii profesiunii de cadru didactic .
De aici, necesitatea organizarii optime a acestei activitati; subaprecierea sau organizarea defectuoasa au
repercusiuni pe termen lung asupra formarii aptitudinii pedagogice, a invatarii profesiunii didactice.
Cunostintele de specialitate ale elevilor-practicanti se impletesc cu primele elemente de competenta
psihopedagogica. Competenta psihopedagogica este conferita de sinteza acelor insusiri psihopedagogice
prin care se asigura eficienta si eficacitatea procesului didactic. Recomandari actuale pentru activitatea de
formare a viitorilor educatori accentueaza focalizarea pe formarea unor capacitati inalte, care sa includa
motivatia pentru invatare, creativitatea si cooperarea .