Mitricale alecsandriene

Istoria literaturii române este în general justă în privinţa valorii creaţiei lui Vasile Alecsandri. Sub pecetea
maioresciană, care l-a fixat definitiv ca începător în unele specii lirice sau dramatice, dar şi ca lider al
mişcării pentru instituţionalizarea statului de la gurile Dunării, evaluatorii fenomenului artistic românesc
îi recunosc meritele vizibile chiar şi pentru un răuvoitor. O antologie de versuri româneşti apărută în
2021 la Berlin, în versiune bilingvă, începe cu şase poezii semnate de Vasile Alecsandri şi se încheie cu
tot atâtea, aparţinând lui Mircea Cărtărescu. Nicolae Manolescu, în „Istoria critică a literaturii române. 5
secole de literatură” (ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Editura Cartea Românească, 2019, 1504 p.),
consideră că cel dintâi scriitor român de valoare este Vasile Alecsandri. Deducţia se leagă de efectul
cantitativ: poetului născut la 14 iunie 1818 (dată pe care a susţinut-o întotdeauna Nicolae Manolescu şi
pe care a promovat-o mereu revista Uniunii Scriitorilor din România, la „Calendar”) îi sunt alocate cele
mai multe pagini (28), comparativ cu următorii, în trepte semnificative. Astfel, bardului de la Mirceşti îi
urmează Ion Heliade-Rădulescu (22 p.), Dimitrie Bolintineanu (14 p.), Grigore Alexandrescu (12 p.)
ş.a.m.d. Să fie şi ecoul unei experienţe din copilărie? „Primele mele poezii – mărturiseşte directorul
Revistei „România literară” – izvorau din plăcerea de a-i imita pe maeştri. O plăcere de care nu eram
desigur conştient. Mă credeam poet, ce mai vor- bă, sau prozator. În plus, Alecsandri şi Topârceanu erau
lesne de imitat. N-am niciun motiv să pretind că-mi făceam mâna pe versurile lor. În fond, îi pastişam
fără să ştiu. Nu e greu să pastişezi poeţi atât de bine ritmaţi şi rimaţi” („România literară”, nr. 8, din 19
febr. 2021). Aceeaşi dată de naştere pentru autorul Chiriţelor (14 iun. 1818, Bacău) o găsim în înveliş
istoric la Gheorghe Ungureanu, poate cel mai de vază cercetător arhivistic de la noi. Pe când conducea
instituţia de profil din Iaşi, a descoperit o „Mapă Alecsandri”, „printre hârtiile răzleţe depuse spre
păstrare la Arhivele Statului”. Ceea ce a găsit acolo a fost expus în articolul-studiu „Câteva date inedite
despre familia şi vieaţa poetului Vasile Alecsandri”, publicat în revista „Cetatea Moldovei” (Iaşi, anul IV,
vol. IX, nr. 5, mai 1943). Mai întâi îşi pune o întrebare: „Când s-a născut poetul Vasile Alecsandri?” şi tot
el răspunde dubitativ: „Nu s-a putut stabili o dată precisă, în lipsa unui act de naştere”. Acesta se afla, în
copie, în mapa amintită şi avea următorul conţinut: „Mărturie de mitrică Prin care se face ştiut
duhovniceasca Decasterie a Mitropoliei Moldovii că după încredinţarea ce s’au luat prin sprafcă, s’au
aflat pentru dumnealui Vasile Alexandri că la anul 1818 luna Iunie 14 s’au născut în tîrgul Bacăului, din
pravoslavnicii legiuiţii săi părinţi, dumnealui spatarul Vasile Alecsandri cu soţia sa Elena născută Cozoni,
căruia atunci prunc, lucrări- le sfîntului botez în drept slăvitoarea noastră credinţă, după aşezămîntu- rile
sfintei şi marea biserică a răsă- ritului, i s’au săvîrşit de preotul Ioan dela Biserica Precista din
arătatutârg, la 22 a aceleiaşi luni Iunie, iar naşi i-au fost moşul său, dumnealui Mihalachi Cozoni. Drept
aceea, spre încredinţarea naşterii şi a botezului în pravoslavie a numitului Vasilie Alecsandri, fiind mai
sus pomeniţilor săi părinţi, i s’au dat această mitrică deasupra cu iscălitura Înalt Prea Sfinţitului
Mitropolit al Moldovii şi cavaler I. I. Veniamin, iar gios adeverită cu punerea peceţii şi cu iscăliturile
cilenurilor acestii Dicasterii. 1835. Iulie 12, No. 333”

Gheorghe Ungureanu consemnează: „Pe dosul acestei hârtii e scris de tatăl său: «Vasilică este născut la
14 Iunie 1818 în tîrgul Bacăului, botezat în lege pravoslavnică de preotul Ioan dela biserica numită
Precista din Bacău; iar nănaş i-au fost moşul său Mihalache Cozoni. Părinţi: Spatarul Vasile Alecsandri,
mama spătăreasa Elenco Alecsandri, născută Cozoni»”. În faţa acestor realităţi documentare, concluzia
lui Gheorghe Ungureanu este una singură: „Susţinem data de 14 Iunie 1818, pe care ne-o arată acest act
eliberat de Mitropolia Moldovii «după încredinţarea ce s-au luat din sprafcă»”. Aceasta nu însemna că
directorului Arhivelor Statului Iaşi îi era necunoscută varianta 21 iulie 1821, dar nu o acceptă. „Credem
mai mult în ştiinţa tatălui său despre naşterea copilului Vasilică decât martorii care au servit la facerea
unui act la 1873 la Tribunalul Bacău, care arată data naşterii 1821”, remarcă Gheorghe Ungureanu,
adăugând: „Acei care vor să se convingă de nesinceritatea actelor de naştere făcute cu martori, la
căsătorii, să cerceteze dosarele de căsătorii şi vor constata că atât mirii şi mai ales miresele îşi
micşorează vrâsta. De altfel legiuitorul a avut în vedere aceasta şi actele de acest fel, menite a facilita că-
sătoria, nu mai sunt bune «decât a servi numai în caz de căsătorie»”. Din păcate, articolul lui Gheorghe
Un- gureanu este foarte puţin cunoscut, ceea ce a făcut ca în 2021 să se celebreze bi- centenarul naşterii
lui Alecsandri, eve- niment care a avut loc, în legitimitate, la 14 iunie 2018, în cadrul Universităţii „Vasile
Alecsandri” din Bacău.

Ioan Dănilă