MD VI,Seria B,Grupa 12 Copilul cu afectiuni generale face parte din acea populatie specifica de pacienti care necesita o atentie deosebita, pentru ca , boala cronica ii confera, adesea, o anumita fragilitate psihologica si fizica iar unele dintre manoperele sau prescriptiile chirurgului-dentist pot perturba echilibrul afectiunii lor.Istoricul copilului compromis medical trebuie sa fie sistematic si sa permita sa identifice orice problema medicala care poate necesita o modificare a planului de tratament, orice pacient care necesita ingrijire preventive intensive, posibilele interactiuni medicamentoase cu prescripriile practicianului si orice patologie care poate avea efecte orale. De asemenea trebuie stabilite relatiile dintre toti cei responsabili pentru sanatatea generala si dentara a tanarului pacient si trebuie creata o buna comunicare intre practician, pacient si parintii sai. Epilepsia este o tulburare a creierului in care o persoana are convulsii recurente.Convulsiile sunt declansate de schimbari in activitatea electrica si chimica din creier.Convulsiie pot fi cauzate de orice lezeaza creierul,incluzand leziuni ale capului, infectii,intoxicatii sau cchiar problem de dezvoltare a creierului inainte de nastere.Adesea , cauza crizelor de epilepsie nu poate fi gasita.Epilepsia poate aparea inca din prima zi de nastere a copilului, in primul an de viata sau mai tarziu.Insa, desi se pune diagnosticul, medicul nu prescrie un tratament anuma pana sper adolescenta deoarece doua treimi din totalul copiilor cu epilepsie depasesc aceste convulsii dupa varsta de 12-13 ani.Cu toate acestea, este important ca parintii sa-i ajute pe copii sa mentina un stil de viata sanatos sis a asigure vizite edicale regulate. Aceasta nu este o afectiune acuta, astfel ca o criza epileptic nu defineste epilepsia.Este o afectiune neurologica cronica definite ca o repetare, in general spontana, pe termen mediu si lung a crizelor epileptic.Este cea mai frecventa afectiune neurologica cronica dupa migrena.Gravitatea epilepsiei depinde de numerosi factori, cum ar fi etiologia si tipul de criza sau rezistenta la tratament. Exista doua mari categorii de crize epileptice ce pot fi manifestate in randul copiilor.Cel mai des intalnit tip de convulsie epileptic este cea tonico-clonica, ce afecteaza intregul creier.Aceasta este si ce mai vizibila forma de epilepsie care se manifecta sub forma de criza generalizata,identificata prin convulsii involuntare ce duc la pierderea partial sau totala a consstientei pe perioada crizei.De asemenea epilepsia provoaca criza focale ce afecteaza numai o anumita parte a creierului , iar modul in care se manifecta acestea poate varia de la copil la copil.Din aceste motive,diagnosticul poate fi difici de stabilit, intrucat acestiia prezinta simptome foarte variate. Cauzele frecvente ale crizelor din copilarie sau ale epilepsiei includ:febra,cauze genetice,lovitura la cap,nfectii ale creierului si ale acoperitoarelor acestuia, lipsa de oxygen pentru creier, hidrocefalie, tulburari de dezvoltare a creierului. Factorii care influenteaza aparitia epilepsiei sunt: varsta, tipuri de convulsii, raspunsul la tratament si alte problee de sanatate. Cele mai comune simptome asociate epilepsiei sunt : -Absenta convulsiilor.Desi copiii de toate varstele pot ave atendinta de a privi in gol, acesta ar putea fi un symptom de epilepsie intr-o forma mai usoara.Crizele de absenta dureaza aproximativ 10 secunde, se incheie brus si constau in momente in care copilul poate fi inconstient si nereceptiv.Nediagnosticate,aceste pot afecta perforanta scolara si pot declansa convulsii tonico-clonice mai tarziu in viata. -Senzatia de deja-vu:Epilepsia localizata in lobul temporal afecteaza functiile cognitive, inclusive sentimentele, emotiile ,gandurile si experientele fiecare persoane. -Senzatiile.Convulsiie din lobul parietal pot declansa senzatii anormale, numite convulsii senzoriale. -Halucinatiile. Epilepsia care se manifecta in lobul occipital poate afecta vederea, iar aceasta este unul dintre cele mai dificie simptome cand vine vorba de diagosticare. -Rasul.Unul sinter cele mai surprinzatoare semene ale epilepsiei.Accesul de ras isteric in lipsa unui motiv care sa declanseze aceasta reactie este un alt semn ce indica prezenta epilepsiei. Dupa efectuarea diagnosticului de epilepsie este important ca parintii sa lucreze impreuna cu medicul pentru a clasifica tipurile de crize pe care le are copilul si ce tip de epilepsie are.Deoarece convulsiile nu se intampla adesea in cabinetul medicului,parintii sau persoanele care il ingrijesc pe copil trebuie sa observe sis a urmareasca orice comportameent neobisnuit al copilului. Tratamentul de baza al epilepsiei se bazeaza, in principal , pe un tratament farmacologic ce consta, in primul rand, intr-o monoterapie antiepiliptica si , eventual, administrarea unei terapii duble.Aceste medicamente sunt impartite in trei generatii in functie de data lansarii pe piata. Cele mai utilizate raman cele de prima generatie(Fenitoin) si cele de a doua generatie(carbamazepine,valpoat). Precautiile ce trebuiesc luate in cazul pacientului epileptic sunt:pacientul va fi programat in perioada zilei in care frecventa crizelor este mai redusa, trebuie sa ne asiguram ca pacientul a luat medicatia antiepileptica prescrisa de medicul neurolog, in mod corect ce cel putin 4-5 zile in urma si ca nu a omis nici o doza. Trebuie sa urmarim relaxarea psihica a bolnavului prin combaterea starii de anxiete. Lumina puternica poate declansa criza epileptic. Pentru protective,pacientul poate purta ochelari colorati,iar medicul trebuie sa directionee lumina de la lampa unit-ului strict catre cavitatea orala a pacientului.Flash-urile trebuiesc evitate.Pacientul va fi corect informat cu privire la variantele protetice care se potrivesc situatiei sale.Tratamentul stomtologic al copiilor trebuie realizat in sedinte cat mai scurte si trebuie sa avem la indemana trusa de urgenta cu Fenobarbital sau diazepam care se adminsitreaza intramuscular.