Sunteți pe pagina 1din 12

Persoanele care sufer de epilepsie, denumit popular boala copilului, au un regim de viat foarte strict, deoarece crizele pot

fi frecvente. Cea mai des intalnita manifestare a bolii este criza de pierdere de cunostint Grand Mal, cu convulsii, cu sau fr muscarea limbii, cu sau fr emisiune de urin, criz care poate dura de la cinci, pn la 10 minute. La instalarea primei crize de pierdere de cunostint, bolnavul trebuie dus de urgent la medicul neurolog. Acesta va fi diagnosticat si investigat pentru stabilirea formei clinice de boal si a conduitei de tratament. Din pcate, unii nu merg la medic atunci cnd are loc criza inaugural, pentru c nu-si dau seama de ceea ce s-a ntmplat

Reguli stricte
Tratamentul are dou directii importante: *in primul rnd, vorbim de regimul igieno-dietetic si de viat, care exclude complet si categoric consumul de alcool si de cofein, ntruct ele pot declansa crizele epileptice. Crizele pot fi ameninttoare de viat pentru c, fiind inconstient, bolnavul poate suferi n cdere traumatisme severe de craniu si coloan. Din acest motiv, bolnavii nu trebuie s desfsoare activitti la nltime, nu trebuie s conduc autovehivule pe drumurile publice, nu au voie s desfsoare activitti n functii de sigurant a circulatiei, precum si cu utilaje cu risc sau la foc deschis. * Cea de-a doua directie vizeaz tratamentul medicamentos cu antiepileptice, anticonvulsivante. Acest tratament se initiaz si se conduce de catre medicul neurolog.

Cum procedm n cazul unei crize

Dac o persoan bolnav sufer o criz de epilepsie, este indicat s chemm ambulanta. Pn la sosirea acesteia, bolnavul trebuie imobilizat, pentru ca atunci cnd are spasme s nu se loveasc cu capul, sau cu coloana. Trebuie avut ns mare grij ca bolnavul s nu fie traumatizat mai tare de cei care doresc s l ajute n timpul crizei.

EPILEPSIA LA COPII
Majoritatea copiilor care sufera de epilepsie sunt tratati cu medicamente antiepileptice. Acestea nu vindeca boala dar evita recidivarea crizelor. Odata ce descopera medicamentul potrivit sau combinatia potrivita de medicamente, la numerosi pacienti crizele dispar. O alta optiune de tratament pentru copiii ai caror crize nu pot fi controlate cu ajutorul medicamentelor, este dieta cetogenica - bogata in grasimi si cu continut scazut de

carbohidrati. Raspunsul copilului la aceasta dieta va fi atent monitorizat atat de medicul specialist cat si de medicul nutritionist. Uneori crizele copilului sunt provocate de anumiti agenti declansatori: stres, agitatie, plictiseala sau lipsa somnului. Parintii pot tine o evidenta a crizelor pentru a vedea daca se repeta anumiti factori, caz in care se recomanda evitarea pe cat posibil a acestora.

Tratamentul epilepsiei
Tratamentul poate reduce frecventa aparitiei convulsiilor sau le poate preveni in cele mai multe cazuri si determina disparitia crizelor pe toata durata vietii. Convulsiile necontrolate au un impact semnificativ asupra modului de viata: nu se pot obtine permise de conducere de automobile, anumite meserii sunt interzise, precum si anumite activitati. Desi convulsiile, prin ele insele nu afecteaza fizic bolnavii, ele prezinta un risc la traumatisme fizice si chiar si moarte, depinzand de locatia in care se afla si momentul in care bolnavul face convulsii. Convulsiile apar pe neasteptate si pot determina caderea bolnavului, inecarea sau alte accidente. Asa numitul status epileptic (o criza convulsiva care dureaza mai mult decat de obicei, mai mult de 5 minute) duce la coma si moarte. Prin reducerea frecventei sau eliminarea convulsiilor, calitatea vietii bolnavilor se imbunatateste considerabil.

Un diagnostic corect este vital pentru administrarea tratamentului eficient. Deciziile de tratament se bazeaza in primul rand pe tipul epilepsiei si tipul convulsiilor. E posibil ca un tratament care amelioreaza un tip de convulsii sa agraveze altele. Varsta, starea de sanatate si stilul de viata sunt alti factori importanti in alegerea tratamentului. Cu ajutorul medicului, trebuie ca pacientul sa cantareasca beneficiile unui anumit tratament comparativ cu dezavantajele, care include efectele adverse, riscurile si costurile acestui tratament.

Tratamentul medicamentos antiepileptic

Acesta trebuie inceput la orice pacient cu crize recurente, de etiologie cunoscuta sau nu, sau daca nu se poate trata cauza. Alegerea medicamentelor anticonvulsivante se face in functie de tipul convulsiilor astfel: 1. In cazul convulsiilor cu debut focal (crize partiale simple, complexe si generalizate secundar) medicamentele de prima alegere sunt: Carbamazepina, Fenitoina, Acidul valproic, sau ca alternative la aceste medicamente se pot folosi lamotrigina, gabapentina, fenobarbital sau primidona. 2. In cazul convulsiilor tonico-clonice generalizate, medicamentele de prima intentie sunt: acidul valproic, carbamazepina sau fenitoina. Alternativele sunt fenobarbital si primidona.

3. In cazul absentelor se administreaza: Etosuximida. Medicatie alternativa: acetazolamida, clonazepam, fenobarbital. 4. In cazul convulsiilor miotonice si atonice se administreaza acid valproic, iar ca alternativa clonazepam .

Cele mai multe anticonvulsivante trebuie introduse relativ lent si uneori este nevoie de monitorizarea nivelului seric al medicatiei, mai ales in stabilirea orarului initial al administrarilor. Daca un medicament nu are efect nici la doza maxima admisa, se inlocuieste cu alt medicament antiepileptic, primul fiind retras treptat. Pentru intreruperea tratamentului pacientul trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii in totalitate: crizele sa fie complet controlate medicamentos timp de 1-5 ani, crizele sa fie de un singur tip (partiale sau generalizate), examenul neurologic sa fie normal si EEG normala. Doza de medicament se scade gradat timp de 2-3 luni.

Tratamentul chirurgical al epilepsiei refractare


20% din pacientii cu epilepsie sunt rezistenti la tratamentul medical. La acestia se poate opta pentru interventia chirurgicala. La pacientii cu epilepsie de lob temporal se rezeca portiunea anteromediala a lobului sau se rezeca o portiune mica din hipocamp si amigdala. Crizele focale cu origine corticala se rezolva prin excizia focala a neocortexului. La unii pacienti cu crize severe se practica hemisferectomia sau rezectia multilobara. Complicatiile chirurgicale sunt mai mici de 5%, iar ameliorarea este spectaculoasa.

In prezent, in Romania, sunt peste 200,000 de bolnavi de epilepsie.

Proiect realizat de: Manea Claudia si Nicoara Andreea Cls a XI a C, Sub indrumarea doamnei profesoare Eva Ionescu