Serviciile de ingrijire medicala la domiciliu sunt servicii oferite, la

recomandarea medicului, de echipe multidisciplinare alcatuite din asistente medicale,

kinetoterapeuti, logopezi, infirmiere si asistenti sociali, persoanelor dependente de domiciliu,
temporar sau permanent.
Serviciile de ingrijire medicala la domiciliu sunt destinate in mod special pacientilor care,
la recomandarea medicului specialist, dupa externarea din spital au nevoie de continuarea
ingrijirii medicale. Pacientii pot fi indrumati spre serviciile de ingrijire la domiciliu si de catre
medicul de familie sau de medicul de specialitate din policlinica.
Familia pacientului beneficiaza de asemenea de aceste servicii, prin limitarea
problemelor aparute in viata de familie atunci cand un membru al familiei este bolnav sau nu se
poate auto-ingriji. In plus, personalul medical invata membrii familiei sa efectueze ei insisi
anumite tipuri de ingrijire, permitandu-le sa aiba un rol active in ingrijirea celor
dragi. Majoritatea bolnavilor vor sa moara acasa. De aceea majoritatea bolnavilor ajunsi in acest
stadiu refuza internarea sau daca sunt internati in spital solicita externarea.
Asigurarea unui sfarsit demn. Desi boala este incurabila si nu se mai poate face nimic
pentru a opri evolutia bolii, bolnavul are dreptul la un sfarsit demn. Dupa cum se arata in Codul
de deontologie medicala, bolnavul incurabil trebuie tratat cuaceeasi grije si atentie ca si ceilalti
bolnavi si dupa cum se arata in Declaratia privind drepturile pacientului, orice persoana are
dreptul la o ingrijire umana si de amuri in demnitate.
Obiectivele ingrijirilor medicale la domiciliu
Sa creasca gradul de independenta al pacientului in mediul familial prin furnizarea de
servicii calificate de ingrijire medicala si prin educatia pacientului si a apartinatorilor.
Sa asigure legatura dintre pacient si medic pe perioada tranzitiei pacientului dinspital in
mediul familial.
Sa reduca anxietatea si frustrarile pacientului si familiei generate de boala.

Servicii de ingrijire la domiciliu

evaluarea starii de sanatate a pacientului
monitorizarea parametrilor fiziologici temperatura, tensiune arteriala, puls,respiratie,
diureza , scaun.
toaleta pacientului cu probleme medicale.
administrarea medicametelor pe cale orala, injectii intramusculare si intravenoase,
perfuzii.
masurarea glicemiei cu glucometrul.
recoltarea probelor pentru laborator.
alimentatia artificiala.
ingrijirea plagilor, escarelor, stomelor, fistulelor, drenajelor.
sondaj vezical cu sonda permanenta sau cu scop evacuator.
terapia durerii.
educatia pacientilor si a familiei.
Echipamentele minime necesare pentru ingrijire

Seringa automat, aspirator secreii, glucometru, trus de mic chirurgie de unic

folosin, trusa medical a personalului, care trebuie s conin: stetoscop, tensiometru, seringi
de unic folosin, perfuzoare, materiale pentru recoltare, pansamente pentru escare,
medicamente: Naloxon, Metoclopramid, Tramadol, Algocalmin,Scobutil, Dexametazon, HHC,
Haloperidol, Lorazepam, Midazolam, Adrenalin, Diazepam.
Materialele sanitare necesare pentru ingrijire sunt:
Materiale pentru pansamente, prevenirea i ngrijirea escarelor, materiale pentru
efectuarea injeciilor i punciilor, canule traheale pentru traheostome, catetere urinare, materiale
pentru proceduri de mic chirurgie, materiale pentru recoltarea produselor biologice, pungi de
colostomie, colectoare urinare, pungi colectoare.
MASURI DE CONTROL AL INFECTIEI LA DOMICILIU
In cursul ingrijirilor la domiciliu, atat pacientii cat si apartinatorii trebuie sa se apere de
infectii.Pasii de mai jos ajuta pacientii sa evita complicatiile:
1. Apartinatorii implicati in ingrijirea unui pacient trebuie sa se spele pe maini cu apa
calda si sapun inainte si dupa acordarea ingrijirilor.
2. Persoana care, in timpul ingrijirii, intra in contact cu fluidele eliminate de pacient (de
exemplu in cursul golirii unei pungi colectoare de urina, schimbarii lenjeriei murdare) trebuie sa
poarte manusi, eventual imbracaminte de protectie, pentru apreveni contaminarea.
3. Rufele murdarite cu secretii, urina, fecale, trebuie schimbate cat mai repede posibil.
Rufele murdarite se colecteaza in saci de plastic si se spala separat de alte haine. Apa de spalat
trebuie sa aiba o temperatura de cel putin 50-60 grade C si in ea trebuie adaugat un pahar de
inalbitor. Dupa folosire, punga de plastic in care s-au colectat rufele trebuie stropita cu solutie de
cloramina 3-5% si aruncata in vasul de gunoi sau, daca este posibil, trebuie arsa. Oala de pat si
plosca pentru urina trebuie golite imediat dupa utilizare, spalate si pastrate curate.
4. Ingrijitorul care are o raceala nu ar trebui sa ingrijeasca pacientul. Daca acest lucru nu
este posibil, ingrijitorul va purta o masca de protectie.
5. Pansamentele folosite in ingrijire se colecteaza intr-o punga de plastic si sestropesc cu
solutie de cloramina 3-5%. Punga se leaga, se pune intr-o a doua pungade plastic si se arunca in
vasul de gunoi .
Combaterea simptomelor care afecteaza calitatea vietii bolnavului.
Deoarece faza incurabila este de obicei intovarasita de niste simptome care afecteaza grav
calitatea vietii bolnavului, chiar daca evolutia bolii de fond nu mai poate fi influentata, asistenta
trebuie sa faca tot ce este posibil pentru a combate aceste simptome si a face viata bolnavului cat
mai suportabila.
Combaterea durerii. Durerea este prezenta in foarte multe boli ireversibile si aproape la
toti bolnavii cancerosi. Durerea poate fi de tip visceral sau de tip somatic. Durerea poate avea
intensitati diferite.
Tratamentul durerii se face in trepte in functie de intensitatea durerii si de raspunsul ei
la tratament:
- Treapta intaia: Durerea usoara sau moderata care nu a mai fost tratata anterior, se va face cu
paracetamol, cu aspirina, brufen, diclofenac, piraxicam, vioox, etc.

- Treapta a doua: Durerea usoara sau moderata, care nu cedeaza la medicamentele anterioare, va
putea fi tratata cu opioide usoare, asa cum ar fitramadolul sau codeina, sau si mai bine in
asociere cu analgezicele
- Treapta a treia: Durerea moderata care nu a cedat la medicamentele anterioara, precum si
durerea severa sau chinuitoare, se poate trata cu opioide puternice, asacum ar fi neafina,
hidromafenul si pentazocinul. Pe langa medicamente, in tratamentul durerii se mai poate apela la
fizioterapie.
Tratamentul dispneei. Dispneea poate fi intalnita la foarte multi bolnavi in faza
incurabila. In tratamentul dispneei se pot folosi bronhodilatatoare, asa cum ar fi salbutanolul,
fenoterolul si miofilinul si corticoizi, asa cum ar fi beclametazonul si triamcinololul. In cazul in
care dispneea nu cedeaza cu bronhodilatatoare si cu corticoizi, se poate apela la opioide, in doze
mici, asa cum ar fi morfina sihidromafenul.
Tratamentul greturilor si varsaturilor intalnite in 42% din bolnavii cu cancer, se pot
administra antidopaminergice, asa cum ar fi haloperidolul si droperidolul, antihistaminice, asa
cum ar fi promethazina, antiserotoninice, asa cum ar fidolasterenul, prokinetice, asa cum ar fi
metoclopramidul, sau anticolinergice asacum ar fi scopolamina.
Tratamentul constipatiei care poate fi accentuata de imobilizarea la pat si de tratamentul
cu opioide, se poate face cu lactuloza, cu laxativ, serina, psylla, galcorinsi triticum, care contin
fibre din tarata de grau. Intrarea in faza terminala poate fi sugerata de faptul ca bolnavul nu se
mai poate alimenta oral, de tulburarile de respiratie, cu horcaituri, de aparitia unor secretii
orofaringiene abundente, de extremitatile reci, de marmorarea pielii, de oligurie si de starea de
confuzie si delir, care anunta faza agonica a bolii, care poate dura 3-5 zile. In aceasta faza trebuie
asigurata alimentatia si hidratarea bolnavului, pe sonda nazogastrica, sau prin perfuzii. De
asemenea trebuie asigurata respecarea conditiilor de igiena personala a bolnavului.
Sustinerea psihologica a bolnavului
Majoritatea bolnavilor din faza ireversibila prezinta o stare de anxietate si de depresie
psihica. De aceea bolnavul aflat in faza ireversibila trebuie sustinut psihologic de ctre asistenta
medical. Desi nu ne putem astepta la o imbunatatire a starii de sanatate a bolnavului, este
necesara o psihoterapie de sustinere, pentru combaterea anxietatii si a depresiei, care agraveaza
starea bolnavului.
Sustinerea psihologica a familiei
Deoarece imbolnavirea unui membru al familiei reprezinta un stres foarte important, iar
decesul unui membru al familiei reprezinta un stres si mai mare, asistenta medical trebuie sa
acorde importanta cuvenita si sustinerii psihologice a familiei. In acest sens, asistenta medicala
trebuie sa informeze corect familia si sa o pregateasca, sa o invete ce are de facut.
Sustinerea spirituala a bolnavului
Desi sustinerea spirituala a bolnavului este necesara in toate cazurile, dar probabil ca in
nici o alta situatie, sustinerea spiritualaa bolnavului nu este mai necesara ca in fazele terminale
ale vietii. Pentru ca in nici o alta situatie a vietii bolnavul nu este mai tentat sa se intrebe asupra
semnificatiei vietii si a mortii. De aceea asistenta medicala trebuie sa il asculte pe bolnavul care

abordeaza aceste probleme. Sa il ajute sa inteleaga sensurile profunde ale vietii si ale mortii. In
acest sens, ar fi bine sa se colaboreze cu preotul, cu psihiatrul si cu psihologul.