Domnitorii fanarioți și elemente ale iluminismului
Principalele trăsături ale regimului fanariot sunt:
1. reducerea autonomiei celor două principate care este grav încălcată prin numirea exclusivă a domnilor de către sultan, prin interzicerea unei politici externe proprii a principatelor prin desfiinţarea armatelor naţionale care sunt înlocuite cu gărzi de arnăuţi, prin impunerea monopolului comercial otoman asupra principatelor etc;
2. creşterea puternică a obligaţiilor materiale către Imperiul
Otoman, atât a celor oficiale, cât şi a celor neoficiale( Mukarer = sumă anuală şi trienală, plătită de domnii români sultanului, pentru confirmarea domniei; Peşcheş = sumă de bani dată drept cadou de domnii români sultanului şi înalţilor demnitari turci, cu diferite prilejuri; Geigeaua = dare în bani plătită de domni înalţilor demnitari otomani, cu prilejul promovării acestora în funcţii).
3. domnii scurte de maxim 7 ani, domnii fiind deseori mutaţi
dintr-o ţară în alta ( fanarioţii sau grecii fanarioţi erau membri ai familiilor aristocratice grecești care locuiau în cartierulfanar, cartier al grecilor din Constantinopol). Morgovan Anne-Marie clasa a IX-a A
Nicolae MavrocordaT
Nicolae Mavrocordat a fost domnul Moldovei de două ori: 17
noiembrie 1709- noiembrie 1710 și 1711- 5 ianuarie 1716 și al Ț ă rii Româ nești, tot de două ori 21 ianuarie 1716- 25 noiembrie 1716 și martie 1719- 14 septembrie 1730. În prima sa domnie a debutat prin asuprirea boierilor și protejarea țăranilor. Dușmanii lui au folosit nemulțumirile boierilor și pârile regelui Suediei, Carol al XII-lea, și au obținut înlocuirea lui cu Dimitrie Cantemir în 1710, pentru ca sa fie reîntronat în 1711, după ce Dimitrie Cantemir a fugit în Rusia. În timpul acestei domnii a obținut expulzarea oștilor suedeze și poloneze, care deveniseră o adevărată pacoste pentru Moldova. În anul 1716, după uciderea lui Ș tefan Cantacuzino, a fost trecut pe tronul din București, unde, datorită înrăutățirii relațiilor dintre turci și nemți, turcii aveau mare nevoie de el acolo. Izbucnind în curând războiul turco - austriac (1716 - 1718), Nicolae a ucis câțiva boieri care erau partizani ai nemților și l-a exilat în Turcia pe mitropolitul Antim Ivireanu, care a și fost omorât acolo. Deoarece Nicolae a fost prins și dus la Sibiu, în locul său, turcii îl numesc pe Ioan Mavrocordat. După Pacea de la Passarowitz din 1718, și moartea lui Ioan Mavrocordat, Nicolae primește tronul din nou, bucurându-se pe lângă încrederea turcilor, de o domnie lungă și liniștită. Deși favoriza elementul grecesc, pe care se putea sprijini mai mult, printr-o bună administrare a țării, prin obținerea scăderii tributului față de turci, prin purtarea prietenoasă față de boieri, prin scăderea anumitor dări, a câștigat încrederea și mulțumirea țării. Acesta a construit lângă București Mănăstirea Văcărești, a obligat episcopia din Bacău să aibă o școală grecească și slavonească în schimbul veniturilor acordate. Nicolae Mavrocordat a încercat fără succes revenirea la un sistem de plată a birului prin plata în sferturi ca să nu mai îmble orânduiali prin țară. Nicolae Mavrocordat a murit de ciumă la 14 septembrie 1730 în București și e înmormântat la Mănăstirea Văcărești. Morgovan Anne-Marie clasa a IX-a A
„Letopisețul Țării Moldovei de la Dabija Vodă până la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat. Domnia lui Constantin Vodă fiiul lui Neculai Vodă Mavrocordat, vă leato 7211, Mai 7”-Studiu de caz clasa a XI-a