CLAS

A A lX-A

LUCRARE SCRISA LA LIMBA SI

LITERARURA ROMANA
SEMESTRUL I

I, Citeste cu atentie' textul

In primavara aceea. liceul Spiru Haret" a organizat o calatorie de trei
saptamani In Italia, la care
puteau participa si fostii elevi. Costa 20 de mii de lei, suma
cpnsiderabila, in 1927, dar mama n-a sovait sa mi-o dea. Nu mai fusese
in Italia din 1909 si era fericita ca macar unul, dintre copiii ei o va
descoperi. Pentru mine, era mai mult d.ecat ce putea insernna Italia
pentru un tanar .de 20 de ani. Era
si prilejul de a intalni cativa dintre scriitorii cu care. eram iri
corespoadenta; Papini, Buonajuti, Macchioro, A. Panzini si altii. In afara
d,e orasele cu nume fabuloase, erau si aventurile pe care "mi le
inchipuiam, limba italiana pe pare ma pregateam s-o vorbesc.peritru
prima oara, librariile si anticariatele unde stiam ca voi gasi carti
inaccesibile la Bucuresti
(Mircea Eliade – Memorii -
1907-1960)

a. Prezlnta elementele situatiei de cornunicare din fragrrientul citit

(emitator, receptor, mesaj. cod, canal conntext
b. Argumenteaza caracterul subiecfiv al textului de mai sus, avand in
vedere ca este extras dintr-un
volum de memorii.
c. Explica, prin referire la fragmentul citit, sensul afirmatiei lui Mircea
Eliade : Pentru mine, era mai mult decat ce putea insernna Italia pentru un
tanar.de 20 de ani.

II. Scrie un eseu de 1 -2 pagini in care sa evidentiezi particuiaritatile de

realizare a unui personaj din
Mara de loan,
In elaborarea eseului vei avea in vedefe urmatoarele repere:
 evidentierea statutului social si psihologic al personajuiui ales/in
relatie cu tema romanului
 relevarea trasaturilor personajului ales, evidentialte in. doua.
momente ale.evolutiei conflictului;
exemplificarea pe baza unor secvente narative sau a unor citate
comentate, a patru modalitati / procedee de caracterizare a
personajului;
 prezentarea relatiei dintre personajul ales si un alt personaj al
romanului.
Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul lucrarji este la alegere.
Pentru continutul eseului vei primi .20 de puncte, iar pentru
redactare 20 de puncte/
CLASA A IX – A

LUCRARE SCRISA LA LIMBA SI

LITERATURA ROMANA SEMESTRULI

I. Citeste cu atentie textul:

,,Dupa opinia mea,in societatea contemporana rolul literaturii

este la fel de important ca si rolul stiintei. Literatura (si aici am in
vedere numai literature majora, valoroasa) reprezinta specificitatea
umana in cel mai inalt grad, impulsioneaza sensibiliistea si educa prin
forta exemplului particular latura generate de noblete si de sublim
a sentimentelor ca act de constiinta.[...]
Atata timp cat oamenii vor comunica prin vorbire, va exists si
literatura.
Cu cat mijloacele tehnice de comunicare se vor perfectiona
(tiparul, radioul, cinematografia, televiziunea), sansele de circulatie
ale literaturii sunt sporite. Literatura, in esenta ei, nu tine neaparat de
cuvantul scris. *
(Nichita Stanescu, Rolul literaturii, in vol. Amlntiri din prezenf)

a. Precizeaza temalica fragmentului citat. .

b.Prezinta particularitaji ale stililului din textul dat.
c. Exprima-ti opinia despre valabilitatea afirmajiei: ,,Atata timp cat
oamonii vcr comunica prin
vorbire, va exista si literatura »

II. Realizeaza un eseu de 1 - 2 pagini cu tema Originalitatea

transpunerii mitului creatiei in cele trei texte studiate din Tablouri
biblice de Tudor Arghezi.
In realizarea eseului vei avea in vedere urmatoarele repere :
  Definirea conceptelor:mitul creatiei si originalitate;
 Identificarea modalitatilor lirice/epice de expresie;
 Stabilirea relatiei dintre textul biblic si cel al lui T. Arghezi
 Relevarea elementelor de fictional / nonfictional prin
raportare la textul biblic.

Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul lucrarilor este. Pentru

continutul eseului vei primi 20 de puncte, iar pentru redactare 30 de
puncte.
CLASA A IX - A

LUCRARE SCRISA LA LIMBA SI

LITERATURA ROMANA SEMESTRULI

I. Citeste cu atentie textul:

Astfel arta, întocmai ca si creatia divina, devine cea mai minunata
taina. Creând oameni vii, cu viata proprie, cu lume proprie, scriitorul se
apropie de misterul eternitatii. Nu frumosul, o nascocire omeneasca,
intereseaza în arta, ci pulsatia vietii. Când ai reusit sa închizi în cuvinte
câteva clipe de viata adevarata, ai realizat o opera mai pretioasa decât
toate frazele frumoase din lume. Precum nasterea, iubirea si moartea
alcatuiesc enigmele cele mai legate de viata omeneasca, tot ele
preocupa mai mult si pe scriitorul care încearca sa creeze viata.
Literatura rezultata din asemenea preocupari nu va multumi, poate,
nici pe superestetii ce savureaza numai rafinariile stilistice sau
extravagantele sentimentale, nici pe amatorii de povestiri gentile de
salon. Nici n-are nevoie. Literatura traieste prin ea si pentru ea însasi.
Durabilitatea ei atârna numai de cantitatea de viata veritabila ce o
cuprinde.

(Liviu Rebreanu, Cred)

a. Identifica referentul si scopul comunicarii in textul de mai sus;
b. Mentioneaza mijloacele lingvistice de realizare a subiectivitatii in
fragmentul dat;
c. Formuleaza o opinie argumentata privitoare la parerea lui Liviu
Rebreanu despre arta

II. Realizeaza un eseu de 1 - 2 pagini cu tema: Relatia

dintre parinti si copii in romanul
Mara de loan
Slavici.
In realizarea eseului vei avea in vedere:
 evidentierea statutului initial al personajelor avute in vedere;
 relevarea trasaturilor personajelor, evidentiate in raport cu tema si
cu aspecte reflectate in roman;
 prezentarea relatiilor dintre personajele avute in vedere si alte
 doua semnificative pentru tema eseului;
 relevarea semnificatiei deznodamantului operei pentru destinul
personaje.
Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul lucrarilor este. Pentru
continutul eseului vei primi 20 de puncte, iar pentru redactare 20 de
puncte.

CLASA A IX - A

LUCRARE SCRISA LA LIMBA SI

LITERATURA ROMANA SEMESTRULI

I. Citeste cu atentie textul:

Puternicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, sa-ti daruiasca,

dupa aceste cumplite vremi anilor nostri, cânduva si mai slobode
veacuri, întru care, pe lânga alte trebi, sa aibi vreme si cu cetitul cartilor
a face iscusita zabava, ca nu ieste alta si mai frumoasa, si mai de folos
în toata viiata omului zabava decâtu cetitul cartilor.
Cu cetitul cartilor cunoastem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu
cetitul lauda îi facem pentru toate ale lui catra noi bunatati, cu cetitul
pentru gresalele noastre milostiv îl aflam. Din Scriptura întelegem
minunate si vecinice fapte puterii lui, facem fericita viiata, agonisim
nemuritoriu nume. Sângur Mântuitoriul nostru, Domnul si Dumnezeu
Hristos, ne învata, zicându: adeca: „Cercati Scripturile”. Scriptura
departe lucruri de ochii nostri ne învata cu, acele trecute vremi sa
pricepem cele viitoare. Citeste cu sanatate aceasta a noastra cu
dragoste osteneala. De toate fericii si daruri de la Dumnezeu voitoriu,
Miron Costin, care am fost logofat mare în Moldova.
a. Identifica referentul si scopul comunicarii in textul de mai sus;
10p
b. Mentioneaza mijloacele lingvistice de realizare a subiectivitatii in
fragmentul dat; 10p
c. Comenteaza in maxim 20 de randuri primul paragraf al textului.
20p
 II.Realizeaza un eseu cu tema Creatie si joc in cele trei texte
studiate din Tablouri biblice de Tudor Arghezi.
In realizarea eseului vei avea in vedere urmatoarele repere :
 Definirea si relatia dintre cele doua concepte avute in
vedere;
 Identificarea modalitatilor lirice/epice de expresie;
 Stabilirea relatiei dintre textul biblic si cel al lui T. Arghezi
 Relevarea elementelor de fictional / nonfictional prin
raportare la textul biblic.
Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul lucrarilor este.
Pentru continutul eseului vei primi 20 de puncte, iar pentru
redactare 30 de puncte.

CLASA A IX - A

LUCRARE SCRISA LA LIMBA SI

LITERATURA ROMANA SEMESTRULI

I. Citeste cu atentie textul:

Poezia nu va reusi niciodata, ea singura, sa aduca nici pace si nici mai

multa prosperitate în lumea contemporana. Ea nu va rezolva niciuna
dintre problemele politice sau economice ale lumii noastre si nu va
conta ca argument pentru asezarea pe un nou fundament a relatiilor
dintre pisici si soareci, dintre câini si pisici, dintre oameni si câini.
Singurul loc în care poezia poate semnifica ceva este lumea
contemporana individuala. Acolo, în firea fiecaruia, poezia mai poate
modela ceva si din aceste mici slefuiri ale cruditatilor noastre intime se
mai poate aprinde o unda de comunicare normala între indivizi având
creiere identice, dar viziuni diferite.
Poezia poate umaniza, dar nu în marsuri si nu în misiuni de umanizare.
Le citesc uneori, câte o poezie, elevilor mei. Îi vad dintr-odata atenti;
chiar daca nu înteleg, devin atenti. Asculta mai degraba din bucuria de
a iesi din rutina zilnica. Aceasta minima atentie este o mare victorie a
poeziei asupra firii lor. Sa
fii atent la comunicarea unui mesaj, chiar daca nu-l întelegi în totalitate,
mi se pare coplesitor pentru o lume normala.
(Matei Visniec,
Despre rolul poeziei în lumea contemporana)
a. Selecteaza. din lista urmatoare, o calitate a stilului, care se
regaseste in textul citat,
motivandu-ti optiunea: claritate, proprietate, precizie, concizie,
corectitudine; variatie stilistica.
eufonie. cursivitate, oralitate.
b. Precizeaza cele doua modalitati ce reprezinta poezia pentru Matei
Visniec
c. Argumenteaza intr-un scurt eseu de 10 – 15 randuri ce reprezinta
pentru tine poezia

II.Realizeaza un eseu cu tema Jocul ca forma de initiere pornind de la

« Dupa melci » de Ion Barbu
In realizarea eseului vei avea in vedere urmatoarele repere :
 Definirea si relatia dintre cele doua concepte continute de
cerinta: joc si initiere;
 Identificarea modalitatilor lirice/epice de expresie;
 Stabilirea elementelor de natura mitologica din textul lui
Ion Barbu
 Relevarea elementelor de fictional / nonfictional.
Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul lucrarilor este.
Pentru continutul eseului vei primi 20 de puncte, iar pentru
redactare 30 de puncte.

CLASA A IX - A

LUCRARE SCRISA LA LIMBA SI

LITERATURA ROMANA SEMESTRULI

I. Citeste cu atentie textul:

,,A discuta va sa zica a compara: argumentele proprii cu cele

ale adversarulul si a distinge cu dezinteresare care e mai tare, care e
adevarat. Dar cand altceva zici. altceva iti raspunde; cand dai aici si
crapa cine stie unde, cand discutia, in loc dn a fi o comparare de
argumente, degenereaza in cearta pentru, vorbe, in subtilitati, discutia e
stearpa. "
(Mihai
Eminescu]
a. Selecteaza. din lista urmatoare, o calitate a stilului, care se
regaseste in textul citat, motivandu-ti opjiunea: claritate,
proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variatie stilistica.
eufonie. cursivitate, oralitate.
b. Precizeaza cele doua modalitati de a discuta, descrise tn text.
c. Opteaza pentru una dintre ceje doua modalitati de a discuta,
prezentand felul In care porti o
conversalie.
 II.Realizeaza un eseu cu tema Jocul ca forma de initiere pornind de la
Dupa melci de Ion Barbu
In realizarea eseului vei avea in vedere urmatoarele repere :
 Definirea si relatia dintre cele doua concepte continute de
cerinta: joc si initiere;
 Identificarea modalitatilor lirice/epice de expresie;
 Stabilirea elementelor de natura mitologica din textul lui Ion
Barbu
 Relevarea elementelor de fictional / nonfictional.
Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul lucrarilor este.
Pentru continutul eseului vei primi 20 de puncte, iar pentru
redactare 30 de puncte.