PETRE

CONSTANTINESCU-IASI

AA.

IN ANII
SOCIALISMULUI
VICTORIOS

editura
www.dacoromanica.ro
politics
 4.42,')0(

REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA

D I PLOMA

Prin Decretul prezidential nr. 152 19.VI11.1974

se confers titlul de

EROU
AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

tovarasului PETRE CONSTANTINESCU-1A$1

Pentru indelunqata si rodnica activitate desfasura:
in miscarea revolutionara, pentru contributia deoseb,.-,
adusa la intarirea Partidului si a unitatii sale, la faun-
rea si dezvoltarea statului nostru socialist, precum si
la infaptuirea politicii Partidului si Statului de faurire a
societatii socialiste multilateral dezvoltate in patria
noastra. ,,
Cu prilejul aniversarii a 30 de ani de la eliberarea
Romaniei de sub dominatia fascists.

N. CEAU$ESCU 4,
Presedintele
Republicii Socialiste Romania

www.dacoromanica.ro
 P. CONSTANTINESCU -IASI

IN ANII
SOCIALISMULUI
VICTORIOS

EDITURA POLITICA, BUCURE$T1-.1976

www.dacoromanica.ro
Coperta: SAGA ANDREI

Ingrijitor de editie: Dr. ION BABICI

www.dacoromanica.ro
 PREFATA
A fi profesor universitar ci om de stiinta
este un avantaj evident. A fi istoric, militant
comunist ci publicist pasionat este, cred eu,
un privilegiu. Iata gindurile ce mi-au survenit
in minte atunci cind am Intocmit antologia de
articole in trei volume scrise pe parcursul
multor ani, din care au vlizut lumina tiparului
in Editura politica : Pagini de lupta din tre-
cut. 1914-1936" (1972) si De la eliberare la
socialism. 1944-1955" (1974).
Volumul de fata' cuprinde o ultima cute-
gere selectivii de articole apa'rute intre 1956-
1974, cind am detinut functii importante de
ordin politic )ci stiintific. Ele reflecta o in-
treaga si tumultuoasa etapa istorica marcata
de congresele at IX-lea, al X-lea ci al XI-lea
ale Partidului Comunist Roman, inscrise ca
momente de o deosebita importanta in innoi-
rea Intregii noastre vieti social-politice si de
stat. Prin amploarea realizarilor, prin ritmu-
rile inalte ale dezvoltarii economice ci sociale,
prin perfectionarile aduse organizdrii societa-
tii, relatiilor sociale, tuturor sectoarelor de ac-
tivitate, anii care au trecut de la Congresul at
IX-lea al partidului constitute perioada cea
mai dinamica ci mai fertila nu numai in an-
samblul celor peste trei decenii de la Elibe-
rare, ci in Intreaga istorie a patriei. Programul
partidului adoptat de Congresul al XI-lea re-
prezinta chezasia ca realizarile istorice dobin-
dite in opera de faurire a noii orinduiri vor fi
mereu amplificate ci ca natiunea noastra va
inainta neablitut, cu paci tot mai maxi, pe
5

www.dacoromanica.ro
drumul progresului si prosperitatii, al fduririi
comunismului.
Articolele apiirute in diferite ziare ci reviste
sint prezentate cronologic. In activitatea de
selectare am efectuat unele eliminbiri pe care
le-am marcat prin puncte de suspensie in pa-
ranteze drepte.
Din textele cuprinse in volum se desprind
spiritul de abnegatie si avintul cu care po-
porul roman, sub conducerea inteleaptd a par-
tidului, isi fdurecte un destin nou, socialist,
preocuparea sa neabdtuta pentru intdrirea so-
lidaritatii cu toate ;drile socialiste, cu lupta
clasei muncitoare, a partidelor comuniste si
muncitoresti, a fortelor democratice, antiim-
perialiste si a popoarelor din lumea intreaga
pentru o viata mai bung, democratie, indepen-
denta nationald, pentru triumful cauzei socia-
lismului si pdcii in lume.
Multiplicitatea activitatii mele s-a eviden-
pat si in deplasbirile peste hotare, uncle am
facet cunoscute pagini din lupta eroicd a po-
porului nostru ci realizarile remarcabile ale
Rombiniei socialiste, aducind o contribu(ie la
stringerea legaturilor oamenilor de stiinta din
patria noastrbi cu colegii din alte taxi.
Tin sd exprim multumiri dr. Ion Babici pen-
tru sprijinul acordat in culegerea textelor, se-
lectarea for ci alcdtuirea volumului de laid%

www.dacoromanica.ro
 ARTIC OLE
INTER VIURI
AMINTIRI
(1956 1974)

www.dacoromanica.ro
 ROMA - UN VECHI ORA$
ISTORIC
Nu poi pasi pe pamintul incarcat de mi-
lenii al Italiei fara a incerca emotia intilniri-
lor revelatoare cu marturiile trecutelor vre-
muri, fara a cunoaste acele pietre ale civili-
zatiei romane a caror faima a ramas nestir-
bita, in ciuda scurgerii implacabile a timpului.
Daca trenul nu are nici o intirziere, indata
ce ai trecut frontiera italiana esti salutat de
una din acele dimineti proaspete ale Italiei
de nord-est cu tot farmecul specific. Cimpia
Venetiei si Lombardiei se desfasoara ping de-
parte asemenea unui covor multicolor, ofe-
rindu-ti imaginea vechilor castele medievale
si a satelor cu aspect de tirguri, in inima ca-
rora se inalta siluetele zvelte ale cunoscutelor
campanele (turnuri de biserica), aidoma aceleia
din vestita plata San Marco. Privelistea aceasta
altemeaza cu nesfirsitele alei de duzi, pe
care cei din partea locului le numesc pe drept
cuvint raiul gindacilor de matase". Milioane
de fire diafane produse aici se transforms apoi
in acea seta pura italiana" (matase pura ita-
liana), atit de cautata.
Pe neasteptate ne aflam in laguna vene-
liana. Totul pare aici neschimbat : aceeasi for-
fota a gondolierilor, acelasi du-te-vino al tra-
surilor si taxiurilor de... apa. La o privire
-mai atenta iti dai seama ca ceea ce nu s-a
schimbat cu adevarat este tocmai frumusetea
Venetiei, cu toate ca nu poll trece cu vederea
-mizeria ce salasluieste in ulicioarele inguste
si intunecoase ce contrasteaza cu palatele stra-
lucitoare.
Sa poposim putin la Padua. Tata aici cele-
bra universitate unde in veacul al XVII-lea a
invatat stolnicul Constantin Cantacuzino. Si
astazi se poate vedea placa de marmura pur-
tind inscris numele stolnicului, care la vremea
9

www.dacoromanica.ro
lui a fost la Universitatea din Padua cap de
promotie.
Trecem apoi prin Ferrara, unde au trait ce-
lebrii duci, iar putin dupa aceea admiram mi-
nunatele constructii edilitare pentru populatia
muncitoare, infaptuite de primarul comunist
din Bologna.
Dupa ce strabatem prin bezna tunelul ce
traverseaza, pe kilometri in sir, Apeninii de
la nord la nord-vest, patrundem in valea riu-
lui Arno, de unde se deschide privelistea ne-
asemuita a peisajelor toscane, care au inspirat
cu atita generozitate penelul maestrilor Re-
nasterii : Rafael, Leonardo da Vinci, Fra An-
gelico si altii.
Iata-ne acum trecind ?in goana pe drumurile
de fier ale vechiului Latium, unde fiecare pia-
tea vorbeste despre istoria framintata a Ro-
mei de odinioara.
Italienii se mindresc cu monumentala for
capitala si cred in... eternitatea Romei, pentru
ca de mai bine de 2 000 de ani in orasul acesta
n-a incetat nici o clipa sa pulseze viata si pen-
tru ca nici o clipa fiii Romei nu si-au precupe-
lit eforturile pentru faurirea operelor de arty
si cultura. In timpul imperiului, in evul me-
diu, in era Renasterii si in zilele noastre, for-
tele creatoare ale poporului si-au spus necon-
tenit cuvintul, zamislind minunate podoabe
ale civilizatiei.
De la Capitoliul roman, Termele lui Cara-
calla, Coloseum §i forurile lui Traian si Au-
gust si pina la operele nemuritoare ale Re-
nasterii, totul se datoreste muncii omului. Tot
omul muncitor italian a construit si moderna
gara centrals din Roma, cu toate Ca ea apar-
line uneia dintre cele mai mari banci ale Va-
ticanului : Banca de San Spirito". A spune ca.
Roma este un oras al contrastelor inseamna,
poate, a spune prea putin, pentru ca. orastd
etern" iti ofera la tot pasul cele mai felurite
10

www.dacoromanica.ro
imagini, not Si graitoare intilniri Intre veacuri.
Roma cetatea eterna, cum a fost de-
numita este intr-adeva'r cea mai veche ce-
tate din Europa ; a5ezarea omeneasca de acolo
are o continua vials, cunoscuta istorice§te §i
prin monumente de circa 2 500 de ani. Fosta
capitala a Imperiului roman, cel mai Intins
imperiu din toate imparatiile antice, §i-a pas-
trat puterea Inca 1 000 de ani, de-a lungul evu-
lui mediu intreg, ca cetate de scaun a pa-
pilor, domnii spirituali ai Europei. De la 1870,
prin reducerea statului papal la Vatican, Roma
devine capitala noului stat unificat, Italia,
pastrind numeroase monumente din toate
aceste epoci.
Dinaintea infiinlarii imperiului lui August,
de cind calendarul socoate era noastra, adica
cu 1956 de ani in urrna, s-au pastrat rama§i-
tele zidurilor vechi ale Romei republicane §i
cele mai vechi urme ale cladirilor de pe Capi-
toliu, pe care-1 salvasera cindva de invazia ga-
lilor celebrele gI to sacre capitoline.
Dar Roma devine glorioasa prin monumen-
tele sale arhitectonice : bazilici, tribunale, fo-
rumuri (adica piete publice cu cladiri), tem-
ple, teatre i felurite localuri de spectacole,
bai publice, arcuri de triumf. Dintre localu-
rile de spectacole, cel mai celebru este colo-
salul Coloseum, cel mai mare §i pind azi,
uimitor de impozant chiar sub forma de ru-
ina. Zidurile inconjuratoare to silesc sa ridici
privirea spre culmi, iar interiorul impresio-
neaza prin nenumb.'ratele loji imperiale, fai-
moasele celule subterane, de unde apareau gla-
diatorii sau fiarele ce aveau sa-i sfi§ie in
.aplauzele cruzilor spectatori. In centrul vechii
Rome, Forul roman era piata publics cea mai
importanta. Nu departe apare Forul lui Traian,
care-§i pastreaza, printre diferitele mini, in-
tacta Coloana lui Traian, cu minunatele sale
pla'ci sculptate ce inconjoard in spirals co-
11

www.dacoromanica.ro
loana de la baza ping la virf. Aceste basore-
liefuri constituie cele mai vii documente scri-
se in piatra" despre viata stramosilor nostri,
dacii, §i luptele for inversunate pentru liber-
tate, impotriva cotropitorilor romani.
Pe drumul atit de plastic denumit Prome-
nada arheologilor se ajunge la constructia
mareata Terme le lui Caracalla, care Intrece
prin dimensiuni si perfectiune pe toate cele-
lalte terme (bai publice), care abundau in
Roma antics.
Din timpul Romei crestine s-au p5strat nu-
meroase biserici. Putine apartin stilului ro-
manic, cele mai glorioase flind capodoperele
Renasterii sau cele in stilul baroc.
Impunator §i infricosator in acelasi timp se
pastreaza asa-numitul castel San Angelo, fo-
losit mult timp drept Inchisoare impotriva ce-
lor ce luptau sa darime puterea papala. Din
turnul inalt §i larg circular s-a aruncat acum
mai bine de un veac Tosca, eroina lui Puccini
din opera cu acelasi nume, in tragica ei soared
de a fi iubit un partizan al miscarii de elibe-
rare nationals si republicans.
In diferite colturi ale orasului, pe inaltimile
celor sapte coline, se inalta biserici maies-
tuoase : Santa Maria Maggiore (Sfinta Maria
cea Mare) ; Santa Maria in Cosmedin, cu o
frumoasa campanela in sapte etaje ; Santa
Maria della Pace, care vorbeste de la sine prin
frumosul apelativ ; Santa Maria del Popolo,
inceputa Inca din secolul al XI-lea ; Santa Ma-
ria della Vittoria, frumoasa cladire in barocur
secolului al XVII-lea.
$i in plina Roma se afla maiestuoasa piata
cu galerii de cea mai grandioasa armonie, care
pornesc sau strajuiesc una din capodoperele
Renasterii europene, bazilica San Pietro, ca-
tedrala papilor, centrul celebrului Palat aI
Vaticanului, cu comorile sale de arta de la
arhitectul Bramanti, la Michelangelo si Rafael.
12

www.dacoromanica.ro
Biblioteca Vaticanului si arhivele sale cuprind
colectii de valoare istorica mondiala.
Pelerinii mai vin si astazi sa sarute degetul
de marmura al statuiei Sfintul Petru, ros de
buzele a milioane de credincio$i ce s-au pe-
rindat din toate colturile lumii catolice ince-
pind din veacul al XVI-lea.
Vile bogate $i luxoase, proprietatea senio-
rilor feudali ai Romei medievale si moderne,
au fost transformate apoi in muzee, cuprin-
zind bogatii de arta aleasa : vila Borgheze, in-
tr-un pare odihnitor, unde poposesc mii $i mii
de vilegiaturi$ti ; vila Medicis, devenita pe
timpul lui Napoleon Accademia de Francia ;
Palatul Colonna, cuprinzind azi o frumoasa ga-
lerie de arta. Nu departe se-ntinde una din cele
mai frumoase gradini din lume, Pincio, de care
si-a legat numele Ion Paun-Pincio, poetul pri-
mei mi$cari socialiste de la noi.
In apropierea imediata a Romei, monumen-
tele stravechi strajuiesc alaturi de cele mo-
derne. Mai multe drumuri, unele practicabile
in parte $i azi, duc spre mare, spre vechiul
port Ostia sau spre diferitele a$ezari minu-
nate, col Puri de gradini $i vile confortabile,
de la romani ping la stapinitorii capitali$ti de
azi.
Cea mai bine pastrata este celebra Via
Appia, care conduce de la Roma la Neapole,
marginita de vile elegante, locuinte luxoase ale
senatorilor romani. $i astazi ingusta $osea
de asfalt din loc in loc e intrerupta de rama-
$itele anticei constructii rutiere romane.
Nu departe sint catacombele, foste galerii
folosite de cre$tini ca adapost practicarii cul-
tului lor, persecutat pe vremea imparatilor ro-
mani. Sint galerii in citeva etaje, care pas-
treaza sarcofagele primilor sfinti cre$tini si
frumoase fresce ale iconografiei primitive
cre$tine.
13

www.dacoromanica.ro
 In marginea Romei troneaza azi cea mai
mare constructie a Romei moderne : palatul
E.U.R. (Esposizione universale di Roma),
adaptat pentru gazduirea congreselor interna-
tionale de mare capacitate. [...]
$TI1NTA $1 TEHNICA" NR. 9 DIN SEPTEMBRIE 1956

[AMINTIRI]
In viata mea mult framintata in domeniul
activitatii culturale vi politice, amintirile mele
sint strins legate §i de orasul Birlad, Indeosebi
de Liceul de baieti Codreanu", care -vi merita
numele fondatorului sau, boierul progresist
Gheorghe Rosca-Codreanu.
De Liceul din Birlad sint legati o parte din
primii ani ai meseriei mele didactice. Devi
mi-am inceput cariera de profesor Inca din
ianuarie 1914 ca suplinitor la Iasi, primii ani
plini de dascalie (1919-1926) i-am petrecut ca
profesor de istorie la acest liceu, cu vechi
trecut vi bun renume.
Paseam pentru prima oara in orasul stra-
vechi, cindva capitala tinutului de jos al Mol-
dovei, cu mare dor de munca, patruns de
constiinta Implinirii unei indoite datorii.
Mi-era draga meseria de profesor, mai ales
profesor de istorie, pe care doream s-o pre-
dau asa cum demult Inca, din vremea studen-
tiei, o intelesesem. Si asa am Incercat sä pre-
dau istoria pe cit imi permiteau regulile
strimte ale programei vi regulamentelor sco-
lare de atunci timp de vase ani, cit am
functionat ca profesor la Liceul Codreanu"
vi la alte scoli secundare din Birlad.
Strecuram de-a dreptul sau pe ocolite in-
vatamintele materialismului istoric, indeosebi
la elevii vi elevele de curs superior. Nu folo-
seam decit explicatiile mele vi o anumita lite-
14

www.dacoromanica.ro
ratura istorica, pe care o recomandam elevi-
lor drept lecture individuals pentru vacante
sau timpul for liber. Neglijam manualele, pe
care nu le consideram obligatorii, pentru ca
toate erau patrunse de un spirit ingust.
$i dace pentru acest mod de predare am
avut de indurat urmariri din partea organelor
de control ale invatamintului de atunci in
anul 1924 am fost judecat de comisia de dis-
cipline a Ministerului invatamintului Public
si pedepsit cu transferarea , in schimb am
avut o mare satisfactie morals ca invatamin-
tul meu patrunsese in sufletul a sute si sute
de elevi, dintre care unii au devenit mai tirziu
activisti ai miscarii comuniste sau progresisti
de vaza. Nu rareori intilneam ani de-a rindul
fosti elevi, unii urmind chiar istoria la facul-
tate, care-si depanau amintirile for cu dra-
goste sincere despre diferitele momente ale
lectiilor de istorie, recunoscind efectul for
puternic asupra gindirii lor.
Fructul acestor incerari de a interpreta is-
toria conform conceptiei marxist-leniniste s-a
concretizat si in citeva lucrari de-ale mele din
acea vreme de istorie universals sau nationala.
Printre cele mai importante amintesc de patru
lucrari, din care cloud tiparite la Birlad. In
anii 1920-1921 (lucrarea se tiparise inaintea
grevei generale din octombrie 1920, cind s-a
oprit din cauza arestarii mele, si apare in mar-
tie 1921, dupe eliberarea mea) in Editura so-
cialista" de la Bucuresti apare Uncle duce
colaborarea. Pagini de istorie contemporana".
Era o scurta prezentare istorica a roadelor
nefaste pentru clasa muncitoare aduse de co-
laborarea partidelor social-democratice cu gu-
vernele burgheze in timpul primului razboi
mondial. A fost considerate ca prima lucrare
leninista in istoriografia romaneasca si a ser-
vit cu eficacitate la lamurirea membrilor par-
15

www.dacoromanica.ro
tidului socialist, pe atunci in framintare, in
problema aderarii la Internationala a III-a,
intarind convingerile comuniste ale multora.
In 1923 si 1924 apar la Birlad, intr-o colec-
tie pe care o conduceam, Biblioteca muncito-
rului", lucrarea Reforma Constitutiei", o ana-
liza istorica a problemei Constitutiei, la or-
dinea zilei atunci, cu concluzia superioritatii
Constitutiei Sfaturilor din Uniunea Sovietica,
si brosura Lenin !", tiparita in grele condi-
tiuni numai la doua saptamini dupa moartea
marelui Lenin. Si, fiindca sintem la amintiri,
tin sä marturisesc ca pentru imprimarea aces-
tei brosuri, urmarita imediat dupa aparitia ei
de catre Siguranta generals, am folosit dra-
gostea ce mi-o aratau doi elevi de-ai mei, care
conving pe tatal lor, tipograf- proprietar din
Birlad, sä tipareasca o lucrare a profesorului
for cu toate riscurile legate de acest fapt.
In 1926 apare la Iasi lucrarea Caracteriza-
rea si impartirea istoriei romanilor. 0 noua
conceptie". Asa cum arata subtitlul lucrarii,
prezentam pentru intiia oars un punct de ve-
dere nou in problema mult discutata a perio-
dizarii si caracteriz6"rii diferitelor epoci ale
istoriei Romaniei, care consta din reliefarea
rolului important al factorului social-econo-
mic ca determinant al istoriei poporului ro-
man. Mai mult oarecum decit celelalte lu-
crari, aceasta din urma era strins legata de
conceptia materialists a preocuparilor mele
istorice, pe care o aplicam si-n predarea lec-
tiilor de la Liceul Codreanu".
Cu toate ca in afara catedrei de istorie de
la Liceul Codreanu" mai predam acelasi su-
bject si la Liceul de fete si Scoala corner-
ciald, imi consacram timpul atit de putin liber
studiilor mele stiintifice, fiind inscris pentru
doctorat la Facultatea de litere din Iasi. Din
aceste motive mi-am trecut doctoratul
magna cum laude" mai tirziu decit as fi
16

www.dacoromanica.ro
dorit, dar 1-am trecut alergind de la catedra
de la Codreanu" la Facultatea de la Ia$i.
,Si iarasi o amintire legate de elevii mei din
Birlad. Succesul doctoratului meu, trecut in
anul 1925, s-a datorat in primul rind lucrarii,
contributie fundamentals in istoria artei ori-
entale, Nartexul in artele bizantine, sud-slave
si romane" (lucrare de 292 pagini cu 201 fi-
guri). In text am folosit o serie de reproduceri
de planuri de biserici dupd diferite alte lu-
crari, prelucrate de mine. La finele cartii, in-
tro note explicative am aratat bibliografia uti-
lizata, pe care o terminam a$a : La intocmi-
rea for am fost ajutat de fo$tii mei elevi :
Gh. Cazan $i N. Roman ".ndeosebi, de E. Miha-
lache, Joan V., Alexiu, Calapod, carora le aduc
si pe aceasta cale multumiri". Ajutorul mo-
dest dat de elevii mei buni desenatori de
la sectia reala am tinut sa-1 mentionez pu-
blic, cu atit mai mult cu cit nu exista in prac-
tica oamenilor de $tiinta de-atunci, care-$i in-
su$eau uneori in intregime munca studentilor
Bra ru$ine.
Lucrarile $i doctoratul mi-au adus numai
dupa un an (1926) chemarea mea la o cate-
dra universitara de specialitate, pentru care
am parasit, nu fara" parere de eau, Birladul,
Liceul Codreanu" $i multimea elevilor mei,
in mijlocul carora m-am simtit totdeauna bine
$i mereu titian

De Birlad, in epoca profesoratului meu la

Liceul Codreanu", ma mai leaga si alte amin-
tiri, de alts nature. Aici am activat ani in-
tregi pe tarimul ob$tesc, de la conducerea So-
cietatii literare a elevilor de la Liceul Co-
dreanu" la conducerea mi$carii socialiste din
Birlad si judetul Tutova.
17

www.dacoromanica.ro
 Debi vechi in mi§carea muncitoreasca
m -am inscris in Partidul Social-Democrat ime-
diat la infiintarea sa in 1910 in sectia de la
Iasi, fiind Inca elev in ultimul an de liceu --,
la Birlad am depus ani de larga activitate in
sectia partidului socialist, apoi comunist, din
localitate. Aid am candidat pentru intiia oara
pentru Camera Deputatilor de-atunci pe lista
partidului socialist la alegerile din mai 1920,
alaturi de Iacomi §i alti muncitori, reuOnd sa
stringem pe lista noastra voturi mai multe ca
ale altor partide cu trecut in Birlad. Aici am
candidat la alegerile comunale din martie
1926 din partea Blocului muncitoresc-tara-
nesc, organizatie legala condusa de partidul
comunist.
In ambele imprejurari, pe listele de candi-
daturi si -n cursul campaniei electorale decli-
nam mereu calitatea de profesor secundar",
titlu ce 1-am folosit de altfel in numeroasele
mele articole publicate in diferitele foi ale pre-
sei socialiste de-atunci. Am facut sa se cu-
noasca in lumea muncitoreasca, in opinia pu-
blica progresista Liceul Codreanu" din Bir-
lad, care a dat in trecutul sau multi absol-
venti de cinste pentru cultura romaneasca.
De Birlad, in ordinea aceasta de idei, mai
este legata si o alta amintire : prima mea ares-
tare §i inchisoare.
La 20 octombrie 1920, dupd o sumard per-
chezitie de catre organele Sigurantei, am fost
dus la politie, retinut acolo trei zile si trei
nopti ca un simplu borfa§, apoi la arestul pre-
ventiv, ce se gasea in fata liceului. Mai bine de
trei luni, impreund cu citiva din cei mai vred-
nici conducatori ai muncitorimii din Birlad
in frunte cu Iacomi, am fost tinuti inchisi,
eliberati fiind abia dupa un violent protest de
greva a foamei, cu r5sunet in presa noastra.
In timpul detentiunii am reuit sa strecor o
scrisoare adresata colegilor mei, printre care
18

www.dacoromanica.ro
se afla i directorul unui saptaminal local,
Libertatea". Acesta public. scrisoarea, atins
de accentul ei, in ziarul sail de la 9 decembrie,
dup5. care o reproduce in intregime §i So-
cialismul", organul central al partidului, in
numarul sat' de la 20 decembrie.
1mi permit sä reproduc acest document in
intregime :

Iubiti colegi,
Prizonier, inchis intre zidurile pusceiriei",
sint framintat de ginduri si tulburat de sim-
tiri, asa cum in rare clipe din viata mea am
fost. Pe linger convingerea cd, dupei insei le-
gile existente, nu sint vinovat de incelicarea
vreuneia, sint turmentat de chinuri puternice,
fund obligat la o neactivitate cum poate nicio-
data in viata mea nu mi s-a intimplat. Dv.,
obisnuiti cu munca rodnica de fiecare an, va
dati seama lesne ce inseamnd pentru un pro-
fesor tindr si dornic de muncd, cum imi place
a crede ca sint, detentiunea de mai bine de
case seipteimini la care sint supus de legile so-
cietatii actuale.
.Si pentru ca chinul sa fie mai dureros, ares-
tul preventiunii mele stet asezat drept in fata
scolii unde profesam si de unde reisunii zgo-
motul vesel al copiilor in recreatie sau acordu-
rile melodioase ale vreunui exercitiu de mu-
zicd al colegului Bulbuc.
Am tinut sa v-adresez aceste citeva cuvinte
si din alt motiv.
De0 ncideijduiesc ca -n cele din urma lumina
limpede ca adeveirul se va face asupra cazului
meu, totusi doresc ca-n mintea dragilor mei
elevi sa nu Adtrundei simburele indoielii asu-
pra cinstei si demnitatii unora din profesorif
lor.
19

www.dacoromanica.ro
 Am tinut totdeauna ca sa scidesc in sufletul
Ior increderea in mine, ca unul din cei ce le
cer indeplinirea coli§tiincioasei a datoriei. Si
pentru ca aceastd incredere sei nu le fie zdrun-
cinata neideijduiesc ea poate ma voi rein-
toarce in mijlocul lor rog pe aceia dintre
dv. care aveti posibilitatea si cind imprejurd-
rile vor aduce vorba de mine sa le explicati cd
nu sint un delincvent de drept comun, cd n-am
contravenit acelor legi ce mi-ar zdruncina
stima lor.
Sint doar un luptator politic din aceia ale
cdror convingeri sincere nu pot fi intr-un mo-
ment pe placul stilpinirii timpului.
Amintiti-le doar cd .i-n istoria neamului nos-
tru, peistrind proportiile bine-nteles, au sufe-
rit multi pentru idealul lor politic, care s-a in-
deplinit mai curind sau mai tirziu.
Si chiar de -ac fi un ideolog, intrucit prin ide-
ile mele nu da'unez celor multi, incriminarea
mea, excluderea temporary din sinul societatii
si mai ales indepeirtarea din mijlocul elevilor
mei dragi nu trebuie sei ma arunce din stima
.i dragostea lor.
Faceti-le aceastei deosebire de ob4nuitii de-
lincventi a fostului lor profesor, purtat astazi
printre baionete pe ulitele Birladului.
Cu saluta'ri colegiale,
PETRE CONSTANTINESCU -IA$I

Un an am stat sub amenintarea unui proces,

flind trimis spre judecata in fata Curtii mar-
tiale de la Galati, care a trebuit in cele din
urma sa dea ordonanta de neurmarire in urma
protestelor in favoarea noastra.
Dar intreg acest an am fost smuls de la ca-
tedra ; abia in octombrie 1921 am fost repus
20

www.dacoromanica.ro
in drepturi, reluindu-mi munca la Liceul Co-
dreanu", primit cu dragoste de elevii mei.
Anii trecura. Din primavara lui 1927 am pa-
rasit definitiv Birladul si liceul, stabilindu-ma
la Chisinau ca profesor universitar. Rareori
mai treceam prin Birlad, dar deseori intil-
neam fosti elevi de-ai mei la Iasi, la Bucuresti
sau in alte colturi ale tarii si uneori chiar in
strainatate, mai des la Paris, plecati fiind ei
acolo pentru studii.
Anii trecura : inchisori, lagare si alte avata-
rii pentru mine, ping cind zorile se luminara
pentru not toti, incepindu-se era cea noud de
dupa 23 August 1944. Ca fruntas al Partidului
National Popular, mi-a fost incredintata sar-
cina de a organiza sectia de Tutova a acestui
partid.
Mi-am revazut o parte din colegii profesori
$i mai ales din fostii elevi, de-acum cetateni
liberi, cu grai deschis pentru adincirea noii
ordine ce se introducea in lard. Am tinut nu-
meroase intruniri publice, printre care unele
in aula Liceului Codreanu", in prezenta mul-
tora dintre cei ce prinsesera pe vremuri de la
mine citeva fire de juste judecata politica.
$i cind s-au fixat alegerile pentru cel dintii
parlament democratic al tarii in toamna anu-
lui 1946, am candidat in fruntea listei B.P.D.-
ului, reusind de data aceasta a fi ales deputat
de Tutova, 26 ani dupa prima candidature. Li-
ceul Codreanu" a servit drept unul din loca-
lurile de vot ; cu nespusa satisfactie am cal-
cat iarasi in localul unde de data aceasta ce-
tatenii alegatori si-au exprimat increderea for
in mine $i-n programul ce-1 propovaduiam.
La ultimele alegeri din toamna anului 1952,
cind orasul Birlad si-a trimis un deputat al
sal in Marea Adunare Nationale, candidatura
mea a fost depusa de catre cetatenii circum-
scriptiei electorale a cartierului zis al $colilor.
21

www.dacoromanica.ro
 Pentru mine, Liceul Codreanu" insusi a fost
o §coala. Am invatat eu insumi multe din prac-
tica profesiunii dascalesti, am cunoscut inde-
aproape sufletele miilor de copii, nazuintele si
nevoile lor, am fost aproape de ei si de pa-
rintii lor.
Am cautat sa cunosc si sa pastrez traditia
acestui centru scolaresc de la cercetarea bi-
bliotecii si arhivei bogate a liceului si pina
la activitatea deosebita, in afara programului
obisnuit, a elevilor sai, careia am incercat sa-i
imprim o anumita tendinta.
In biblioteca liceului, de pilda, am dat peste
un exemplar rar dintr-o lucrare pe care am fo-
losit-o intr-un studiu al meu, Aseza'mintul co-
loniilor bulgare din 1858", publicat in Arhiva"
de la Iasi si reprodus in lucrarea mea recenta
Studii istorice romano-bulgare", Bucuresti,
1956.
Amintirile curg mereu si n-ar conteni, atit
sint de bogate. E bine ca viata sa ne-ndrepte
pe toti cei legati o clipa macar de focarul de
cultura, batrin de mai bine de-un veac, din ve-
chiul oral moldovenesc, ca.'tre implinirea ide-
alului de lumina pe care regimul de democra-
ie populara it deschide tuturor.
ANUARUL LICEULUI .CODREANU. BIRLAD", BIRLAD,
DECEMBRIE 1956

PROMOVAREA
CONCEPTIEI MATERIALISTE
IN ROMANIA
In ultimele cloud decenii ale secolului al
XIX-lea, miscarea muncitoreasca din Romania
cunoaste o perioada de dezvoltare deosebita.
Anul 1880 marcheaza o data insemnata in pro-
movarea conceptiilor materialiste, stiintif ice,
in Romania veche. Apar primele cercuri si ma-
22

www.dacoromanica.ro
nifestari marxiste ca urmare a activitatii pri-
milor reprezentanti ai miscarii muncitoresti :
dr. Zubcu-Codreanu, C. Dobrogeanu-Gherea,
dr. Russel. Sub influenta curentului de idei
produs de cresterea miscarii muncitoresti si
patrunderea socialismului stiintific, apar in
acea vreme in tara noastra o serie de publica-
tii, dintre care cea mai insemnata a fost Con-
temporanul".
Contemporanul" $i-a propus de la inceput
ca obiectiv principal sa prezinte in mod sti-
intific problemele sociale, politice si culturale
si sa slujeasca progresului. $i cum o putea
face mai bine decit pornind de la invataturile
intemeietorilor socialismului stiintific, Marx
si Engels, decit infa'tisind in mod stiintific lu-
mea si problemele sociale care framintau pe
atunci societatea, decit combatind cu energie
tot ce era conceptie antistiintifica ? De aceea
in coloanele sale, in care intilnim pe Gherea,
pe dr. $t. Stinca, pe N. Beldiceanu, pe
Constantin Mille, pe I. Nadejde si pe altii, se
publics articole de popularizare a stiintei, pa-
gini in care se combat superstitiile si concep-
tiile retrograde sau sint demascati pretinsii in-
vatati ai vremii, a caror unica productie sti-
intifica" erau plagiatele dupa diversi autori
straini.
In cuvintul Catre cititorii nostri", publicat
in primul numar (iulie 1881), redactia arata
clar drumul pe care intelege sa se angajeze
noua publicatie. Scopul ei era de a face cu-
noscut publicului roman cum priveste stiinta
contemporana lumea" si de a purta o lupta
inversunata in contra productiunilor stiintifice
gresite".
Contemporanul" $i-a dezvoltat activitatea
impotriva pozitiei reactionare a burgheziei si
mosierimii pe tarimul spiritual in mai multe
directii. Am socotit in primul rind larga acti-
23

www.dacoromanica.ro
une de culturalizare a maselor si cunoastere
a adevarurilor stiintifice.
Tinuta, ca si continutul articolelor, au fault
ca revista sa se bucure de un binemeritat
prestigiu si sa fie apreciata ca atare. La 1 ia-
nuarie 1882, deci dupes case luni de la apari-
tie, Contemporanul" se scotea in 3 000 de
exemplare, iar mai tirziu ajunge la 6 000, tiraj
mare pentru acel timp. Contemporanul" pri-
meste de la Engels in 1888 o scrisoare de sa-
lut, in care-si arata interesul pentru miscarea
muncitoreasca din Romania, pe care dot ea s-o
cunoasca mai de aproape, invatind limba ro-
mans.
In gindirea filozofica, Contemporanul", ca
adept al conceptiei materialist-stiintifice, ataca
deschis junimismul" [...].
Contemporanul" pune bazele unei not scoli
critice in literatura si arta, militind pentru o
estetica materialists, pentru dezvoltarea rea-
lismului critic in literatura noastra. Impotriva
artei pentru arta", idee al carei caracter idea-
list reactionar este demascat cu vehementa,
se inalta conceptia artei cu tendinte. Gherea
si tinarul Raicu Ionescu-Rion s-au ridicat im-
potriva artei decadente, insistind asupra cri-
ticii bazate pe gindirea materialists, manifes-
tind dragoste pentru literatura populara, ra-
dacinile realismului de azi.
Literatura proza si poezia Contempora-
nului" cauta sa fie legates de popor, de via-
tä, sa dezvolte cele mai bune traditii realiste.
Desi unii poeli, ca Ion Paun-Pincio, nu se eli-
bereaza complet de aspecte deceptioniste, al-
tii, cum sint Constantin Mille si Nicolae Bel-
diceanu, isi cauta izvoarele inspiratiei in rea-
litatile vielii, exprima revolta maselor, a po-
porului impilat.
Contemporanul" a luptat pentru intro duce-
rea unui spirit cu adevarat stiintific si in tra-
tarea problemelor de istorie si filologie. Astfel,
24

www.dacoromanica.ro
lui A. D. Xenopol ii reproseaza la un moment
dat ca a indulcit lucrurile, n-a avut curaj sa
arate trecutul asa cum a fost".
Intr-un articol purtind titlul Crestinismul
si desfiintarea robiei" se demonstreaza ca.
progresul productiunei era impiedicat prin
servaj si, indata ce a inceput a fi vatamator,
au inceput a se gasi si moralisti care sa strige
ca servajul este lucru nemoral". O schita de-
spre omul preistoric" urmareste sa prezinte
viata omului in epoca comunei primitive in lu-
mina invataturii lui Engels si a cercetarilor lui
Lewis Morgan. Trebuie subliniat cu acest pri-
lej faptul deosebit de important ca revista a
publicat traducerea romaneasca a lucrarii lui
F. Engels Originea familiei, a proprietatii pri-
vate si a statului". Ideile acestei lucrari au
avut o extrem de mare influents in lupta din-
tre materialism si idealism, data si in tara
noastra ca pretutindeni.
Un studiu stiintific al limbii romane" se pu-
blics pe intinderea a 11 articole.
Desigur ca la baza intelegerii si explicarii
stiintifice a fenomenelor sociale se afla inter-
pretarea stiintifica a fenomenelor lumii na-
turale. De aceea si Contemporanul" acorda
o mare atentie clarificarii problemelor natu-
rii in lumina celei mai inaintate conceptii, a
celor mai not descoperiri ale stiintei.
Pentru atingerea acestui scop se publics ar-
ticole stiintifice redactor pentru partea sti-
intifica era I. Nadejde , ca acelea Despre
darvinism", Consideratii asupra tipurilor
omenesti", Despre vulcani", Originea fiinte-
lor vietuitoare" si altele. Intr-un articol despre
darvinism se arata ca nu mai e permis unui
om care vroieste sa treaca drept cult a nu cu-
noaste ideile lui Darwin". Iar atunci cind, in
aprilie 1882, a murit Ch. Darwin, Contempo-
ranul" ii inching un articol in care-i prezinta
25

www.dacoromanica.ro
opera §tiintifica, accentuind asupra caracte-
rului ei progresist.
Mare interes trezete §i astazi ciclul de arti-
cole intitulat Ce tim despre lume ?". Inca de
la inceput se arata ca rostul acestor articole
este a face cunoscut tuturor cum e lumea,
cum a fost i cum are sa ajunga". Apoi, intr-o
forma care sa nu fie prea greu de inteles §i
pentru acei care nu prea §tiu multa carte", sint
prezentate cu multa claritate notiuni ca spa-
tiu, materie, molecule, atomi, electricitate,
magnetism, corpuri cereti etc. In aceste arti-
cole se arata ca materia este ve§nica §i ca se
afla in neincetata mi§care, sau, cu vorbele au-
torului, de la particica de eter i pind la
Soare, totul se mica ".
Vorbindu-se despre inertie, se arata ca tot-
deauna cauza e in alts materie i nu vreo pu-
tere neinteleasa". Dupa ce arata formele dife-
rite pe care le imbraca materia, autorul ras-
punde la intrebarea : cum au aparut fiintele pe
Parnint ? i articolul explica aparitia vietii, a
primelor plante i animale de la protozoare
pina la animalele superioare. De aici autorul
se ridica la explicarea inceputurilor societatii
umane, aratind cum s-au riascut limbile §i reli-
gia. Ultimul articol conchide : Materia este
cauza §i a fenomenelor psihice".
Cele 12 articole publicate sub titlul Ce tim
despre lume ?" probeaza din plin orientarea
materialists, §ffintifica, a revistei.
Nu este lipsit de interes nici articolul
Evolutiunea", publicat in trei numere ale
revistei din anul 1887 i in care autorul dove-
de§te originea materials §i evolutia naturii i
societatii (Nu gasim nemica in univers decit
materie in mi§care §i spatiu"). Dupa un scurt
istoric al formarii Pamintului este abordata
problema originii §i evolutiei organismelor
vii, §i in special problema aparitiei omului
din maimutele antropoide. In ultima parte a
26

www.dacoromanica.ro
articolului este analizata originea $i evolutia
societatii omenesti de la comuna primitive
'Dina in orinduirea capitalists. Argumentarea
judicios stiintifica, folosirea celor mai not
descoperiri ale stiintei dau posibilitatea auto-
rului sa desprinda urmatoarea concluzie : Pe
scurt facutu-ne-am idee despre lumea in-
treaga : nebuloasa, stele, planete, pamint ga-
zos, lichid, solid, grupari de particele mate-
riale din ce in ce mai complicate ; fiinte vie-
tuitoare simple, plante, animale, animale cu
inteligenta ; apoi om salbatic, om barbar, om
civilizat... Formele sociale s-au schimbat de la
inceputul for si pind azi, trecind din forme
mai joase in forme mai perfecte. Acest mers
evolutiv al societatii nu va putea fi oprit ".
Este fare indoiala ca asemenea articole,
dare ca expunere $i interesante in continut,
au contribuit foarte mult la patrunderea con-
ceptiei materialiste in societatea romaneasca
de acum trei sferturi de veac.
Atentia data de Contemporanul" interpre-
tarii filozofice materialiste a fenomenelor din
nature si societate apare deosebit de data
din cele case articole purtind titlul Incer-
cari de metafizica materialists" de Vasile
Conta, ca si din articolul scris cu ocazia mor-
tii lui Conta. Ele prezinta ideile filozofice
materialiste ale lui Conta, pe care-1 numesc
intiiul si singurul filozof roman", iar la sfir-
sit sint facute o serie de observatii critice.
Este combatuta ideea lui Conta ca intre spi-
ritualisti si materialisti ar exista abia ceva
mai mult decit o sfada pentru cuvinte", ara-
tindu-se ca spiritualismul se reduce la zero,
iar materialismul ii is locul", ea nu pot ad-
mite ca spiritualismul se va impaca cu ma-
terialismul ; unul va omori pe celalalt, si in-
vingatorul, chiar de acum se vede, va fi ma-
terialismul". Si mai departe. Nu ne miram
27

www.dacoromanica.ro
daca mai gaseste spiritualismul credinciosi,
caci vedem ca si fetisismul gaseste, dar ade-
varatul sistem filozofic de acum este mate-
rialismul". Articolul se incheie cu afirmatia
plina de incredere ca viitorul este al stiin-
tei, prin urmare al materialismului".
Revista Contemporanul" a dus o lupta
necrutatoare impotriva pseudostiintei, prezen-
tarilor vulgarizatoare. Din acest punct de ve-
dere trebuie mentionat mai ales efortul depus
pentru a inlatura aspectele negative din ma-
nualele scolare. Chiar in primul numar al re-
vistei se spune ca e ceva grozav cind to gin-
desti cite superstitii, cite greseli grosolane,
cita ignoranta se arata la iveala in cartile me-
nite a lumina inteligenta copiilor". Apoi in nu-
meroase articole sint demascate reaua intoc-
mire a manualelor, limba sau greselile groso-
lane strecurate in tratarea materiei. Strada-
niile Contemporanului" nu au ramas farce re-
zultat ; multe din imbunata'tirile aduse ma-
nualelor i se datoresc. [...]
Prin promovarea ideilor inaintate, ca si prin
influenta pe care a avut-o asupra oamenilor de
stiinta, a intelectualilor si a opiniei publice
in general, Contemporanul" reprezinta in is-
toria tradi4iilor culturale progresiste din lara
noastra un moment dintre cele mai impor-
tante. Astazi, la 75 de ani de la aparitia pri-
mului sau numar, publicatia progresista de la
1881 ne apare ca un inaintas glorios al revis-
telor noastre stiintifice.
CONTEMPORANUL" DIN 13 IULIE 1956

40 DE ANI
DE LA ASASINAREA
LUI MAX VEXLER
Unul dintre teoreticienii vechii miscari so-
cialiste din Romania, unul dintre luptatorii
28

www.dacoromanica.ro
clasei muncitoare, legat de cauza ei pins la
jertfirea vietii, este Max Vex ler, asasinat mi-
§ele§te acum 40 de ani.
L-am cunoscut indeaproape i mi-a fost
arecum dascal in anii studentiei mele la Ia0
in invatatura socialists. I-am cunoscut inde-
aproape familia, dupes moartea lui tragica ;
i-am cunoscut prietenii §i admiratorii sal., care
mi-au transmis amintirile §i dragostea for fata
.de Max Vexler.
Locul lui Max Vexler in micarea socialists
este demult fixat §i rolul sau bine determinat.
Generatiile de azi, care traiesc vremea fericita
a implinirii idealurilor pentru care au luptat
atitia in trecut, trebuie sa cunoasca viata 5i
activitatea unuia dintre inainta§ii, dintre inva-
-tatorii §i pregatitorii lumii pe care cei de azi
,o traiesc.
Max Vexler a cazut in lupta pentru faurirea
unei lumi not tocmai cind zorile ei apareau la
.orizontul de rasarit, in vara lui 1917, §i tocmai
pentru Ca indraznise sa salute cu entuziasm
aparitia lor. In acest chip, numele sau se leaga
prin jertfa sa de revolutia ruses, care pregatea
Marea Revolutie Socialists din Octombrie, de
la izbucnirea careia vom sarbatori 40 de ani
tot anul acesta.
Max Vexler s-a nascut la Ia§i in ziva de 3
noiembrie 1870. Trebuia sä implineasca 47 de
ani la pulin timp de cind a fost asasinat.
Era fiul unor evrei saraci, care cu truda 10
ci§tigau existenta, astfel ca de mic el a cunos-
cut mizeria. Temperament studios, a infrint
prin propria lui vointa toate piedicile ca sa-i
faces posibila asimilarea cuno§tintelor, multe
§i frumoase, care i-au innobilat viata i care ne
fac sä plingem §i mai mult moartea lui tim-
purie.
A avut ca institutor pe Ion Creanga, de la
care si -a apropiat umorul placut §i dragostea
pentru copii. Strain la toate placerile adoles-
29

www.dacoromanica.ro
centei rezervate altora, el si-a continuat stu-
diile, urmind cursurile superioare ale liceului..
Inca de pe atunci era un cercetator neobosit,
care cauta sa pa'trunda rostul adevarat al lu-
mii prin studierea problemelor sociale si a ce-
lor stiintifice. Si, urmind aceasta cale, a ajuns
la conceptia materialists, care 1-a inrolat in
mi5carea socialists, unde a ramas. A fost mili-
tant credincios in momente grele, cind altii
tradau interesele muncitorimii ; teoretician
erudit, colaborind la toate revistele 5i ziarele
socialiste ; bun tovaras, impartind din sara-
cia lui banul, cartea, piinea cu oricine.
Existenta cistigat-o din greu ; muncea.
fara intrerupere 10 ore la birou, munca grea
care nu-i placea, 5i totusi, intors acasa seara
obosit, mai gasea buna dispozitie pentru a se-
intretine cu un tovaras, gasea putere ca sä ci-
teasca, iii rupea din orele de odihna pentru a
se instrui 5i a instrui pe altii. $i toate le facea
cu entuziasm 5i cu speranta in mai bine.
Activitatea lui Max Vexler era insotita de un
atit de puternic optimism, de o ardoare atit
de increzatoare, incit toti din jurul lui erau
insufletiti de el, erau cistigati de bunatatea sa.
A fost in corespondents cu Bayer din Lon-
dra, Mehring si Cunow din Berlin, Ledebour si
Rosa Luxemburg. A colaborat la Neue Zeit"
si la alte reviste de studii 5i ziare socialiste din
strainatate. A tradus carti de socialism si din
scrierile lui Emile Zola. A fost pionierul mul-
tora dintre revistele si ziarele miscarii, unde
a scris abundent si substantial.
In toate articolele sale, din care uncle de o
structura stiintifica care se apropie de puterea
lui Gherea, al carui prieten si colaborator a
fost, a intrebuintat un stil de o cristalina cla-
ritate. Studiile si articolele raspindite in Mun-
ca", Romania muncitoare", Lumina", Lup-
ta", Viitorul social", Convorbiri sociale",
dintre care uncle le-a infiintat 5i le-a condus,
30

www.dacoromanica.ro
se caracterizeaza prin adincimea tratarii pro-
blemelor sociale, prin marea sa dragoste pen-
tru socialism, in care credea si de a carui rea-
lizare nu s-a indoit o clips. Max Vex ler isi
fixase ca sarcina de capetenie educarea si for-
marea ideologica, politica si morals in spiri-
tul marxismului revolutionar a cit mai multe
cadre necesare miscarii muncitoresti din Ro-
mania. A publicat de obicei sub pseudonim :
Argeseanu, Luca, Gentilis, Neuschatz si altele.
In cercetarile de preistorie a fost initiat din
literatura timpului, a consultat revistele de
antropologie si etnologie din toata lumea.
Schemele sale preistorice, cu studiul de geolo-
gic, istoria Pamintului, cuprind schite de cer-
cetari asupra perioadelor dezvoltarii omenirii,
asupra datelor geografiei, tehnicii, ocupatiei,
tipurilor antropologice, a familiei, a cultului
si artelor popoarelor.
Studierea adinca a problemei nationals,
combaterea de pe pozitiile socialismului tiin-
tific in conferinte si studii a diferitelor aspecte
ale nationalismului burghez (antisemitismul,
sionismul etc.), care s-au manifestat atit de
acerb in Para noastra in timpul regimului bur-
ghezo-mosieresc, a constituit una dintre pre-
ocuparile de seamy ale Jul Max Vexler, deli
nu a fost lipsit de greseli in expunerile si in
scrierile sale.
Asemenea multora dintre protagonistii mis-
carii socialism, el a fost un umanist si un en-
ciclopedist.
Fire cercetatoare, iubind adevarul, Vexler
s-a ocupat cu filologia si a fost in legatura cu
filologul Tiktin din Berlin si Gaster de la Lon-
dra, de la care primea lucrari si de a caror
stima si pretuire s-a bucurat.
Era un perfect cunoscator de limbs ger-
mana, engleza, franceza, poloneza, idis si rusa.
In toate aceste limbi a studiat si a publicat in
tars si in strainatate.
31

www.dacoromanica.ro
 Munca lui de migala, dorinta lui de perfec-
tionare, respectul pentru opera de cercetare
§i de creare sint caracteristicile lui Vex ler.
In mi§carea muncitoreasca, Vex ler a fost o
personalitate cunoscuta mult inainte ca aten-
tatul criminal sa-i fi curmat zilele.
Din casa lui Max Vex ler pornea peste Prut
literature ilegala in limbile ruse, poloneza $i
idis, venita din Elvetia, alteori tiparita chiar
la Iasi. El a tinut multi ani legatura cu cercu-
rile revolutionare ruse $i era cunoscut in stra-
inatate. Politia si Siguranta suspectau §i ur-
mareau activitatea lui Max Vex ler, §i aceasta
lamure$te de ce el a fost pus primul pe lista
periculoWor" atunci cind a izbucnit revolu-
tia ruse.
Reorganizator al miscarii muncitoresti dupe
anul 1900, al sectiilor politice §i al cercurilor
de studii sociale, el a adus in aceasta munch
o forte §i un tact care au contribuit la rena§-
terea $i dezvolt area socialismului in tara
noastra.
Organizator al m*arii sindicale, Max
Vex ler a fost din anul 1896 pre§edinte al So-
cietatilor de functionari, o organizatie care an.
ticipa sindicatul, §i in aceasta calitate a lucrat
cu Vintila Rosetti din Bucure$ti pentru unifi-
carea actiunilor de revendicari, pentru 8 ore
de lucxu, pentru repaus duminical, pentru sa-
larii omene$ti, toate greu de acordat pe atunci
de catre patronat. Impreuna cu B. Brani§-
teanu, el a fost delegat la o conferinta pe tara
a slujbaWor, a functionarilor din comert, fi-
nante si industrie.
Intr-o conferinta intima din 11 august 1903,
el a pus la Iasi bazele Cercului de studii soci-
ale, din care avea sa porneasca noua viata so-
cialists si sa se ridice elemente de valoare. In
acest cerc, dupe primele edinte administra-
tive, Max Vex ler conferentiaza despre Tac-
32

www.dacoromanica.ro
tica in genre ", in care cerceteaza tactics. socia-
lista. Aici el studiaza amanuntit conditiile so-
ciale necesare aparitiei si dezvoltarii misca-
rii socialiste Si formarii de cadre pentru mis-
carea muncitoreasca. Acest cerc de studii a
fost cu adevarat o universitate, in care Vex ler
a avut un rol de capetenie. Intr-un rastimp de
doi ani, in care au fost tinute multe confe-
rinte, numai Vex ler a tinut 16, din care no-
tam : Programul de la Erfurt", Originea
crestinismului", Evolutia ideii socialiste'',
Problema evreiasca", Sionism si socialism".
In acest cerc, Vexler a analizat lucrarea. lui
A. C. Cuza Despre poporatie" si a stabilit in-
tregul plagiat pe care 1-a facut profesorul hu-
ligan si a adunat toate dovezile care au facut
cuprinsul lucrarii Plagiatul A. C. Cuza" [...].
Dupa reorganizarea Partidului Social-Demo-
crat in 1910, a fost unul dintre cei mai activi
conducatori ai sectiei de la Iasi, unul dintre
membrii de vaza ai miscarii din anii 1910-
1916. In anii premergatori razboiului, Vexler
a ocupat o pozitie gresita in problema razbo-
iului.
A doua zi dupes ce izbucnise revolutia ruses
din februarie 1917, armatele rusesti aflate pe
teritoriul roman se revoltasera si instituisera
Soviete. Oligarhia romaneasca, refugiata in
Moldova, tremura prinsa de fiorii sfirsitului,
iar starea de spirit revolutionara a armatelor
ruse innebunea si mai mult mintile conducato-
rilor roman.
Pentru 1 Mai 1917 ostasii revolutionari rusi
hotarisera o manifestatie grandioasa pe stra-
zile Ia$ului. Regimentele defilau in deplind or-
dine. In frunte, automobilele frumos impodo-
bite deschideau drumul, iar un cordon de sol-
dali rosii inlantuiau sirurile de oameni in
mers, cu drapele $i cintece.
33

www.dacoromanica.ro
 Max Vex ler aderase din toata inima la revo-
lutia rusa, constient ea aduce partidului mun-
citoresc singura indrumare si nadejde de drum
inainte. In ziva de 1 Mai, el defileaza, alaturi
de Bujor, in fruntea coloanelor [...].
A doua zi Max Vex ler a fost arestat $i, sub
escorta puternica, trimis la Bacau pentru a
fi expediat in primele rinduri pe front. A fost
tinut sub supraveghere, indepartat de familie,
torturat. In acest rastimp se planuia fin birou-
rile Marelui Stat-Major si in incaperile Clubu-
lui liberal asasinarea lui. Din ordinul lui Bra-
tianu, cu complicitatea intregului guvern si cu
ajutorul generalului Vasilescu, Max Vex ler a
fost incredintat capitanului Virtejanu, care im-
preuna cu maiorul Iacobini a pus la cale aten-
tatul. In noaptea de 12 spre 13 mai 1917, Max
Vex ler este trimis spre postul de comanda,
unde it asteapta locotenentul Roma lo impre-
una cu maiorul Marinescu, care 1-au pus sub
focul gloantelor caporalului Ciubuc. Capora-
lul a tras in Vex ler, rasplatit fiind apoi cu o
sticla de rom, zece lei si un galon de sergent.
si trupul insingerat a ramas cu creierul im-
prastiat pe o piatra, creier care a gindit atit
de maret in spiritul stiintei marxiste.
Asasinii n-au fost pedepsiti, dar clasa din
care faceau parte este acum la parnint. Pro-
cesul nu a fost judecat atunci, cu tot apelul
si toata interventia opiniei publice muncito-
resti si internationale, dar dreptatea cauzei
pentru care a cazut a izbindit.
Astazi muncitorimea stie a pretui, a invata
pe deplin din jertfa scumpilor nostri morti. A
triumfat ideea de adevar si de progres pentru
care Max Vex ler s-a straduit si s-a jertfit.
ANALELE INSTITUTULUI DE ISTORIE A PARTIDULUI
DE PE LINDA C.C. AL P.M.R.", NR. 4, 1957

34

www.dacoromanica.ro
 UNIREA
TARILOR ROMANE
OGLINDITA IN ARTELE
PLASTICE
Unirea celor doua tari romane, Moldova §i
Muntenia, de la a carei infaptuire s-a Implinit
o suta de ani, s-a reflectat Si in numeroase
opere de arta plastics. Pictorii revolutionari
de la 1848 Ion Negulici, Constantin Daniel
Rosenthal §i Barbu Iscovescu au raspindit,
Inca din anii revolutiei burghezo-democratice,
ideea unirii prin picturile Si desenele lor.
Theodor Aman, participant tinar de tot la
miFarea revolutionary din Craiova, Gheorghe
Tattarescu, de la primele sale opere, Carol
Popp de Szathmary, ardelean stabilit la Bucu-
reti, i mai putin cunoscutul Petre Alexan-
drescu au luat parte la campania din anul 1857
in favoarea unirii, pictind tablouri. Unele din
acestea au fost litografiate §i folosite drept
excelent mijloc de agitatie vizuala. Prin lito-
grafiere, majoritatea tablourilor iii aflau o
larga putere de circulatie. Operele de arta
care oglindeau nazuintele maselor erau iubite
de popor. S-a faurit astfel o lega'tura intre
arti§tii cetateni §i oamenii din popor ; arta a
intrat in casele lor, aducindu-le un mesaj mo-
bilizator.
Chiar §i Nicolae Grigorescu, care pe vremea
aceea nu Implinise Inca douazeci de ani, a pic-
tat doua tablouri cu scene din viata lui Mihai
Viteazul, eroul din trecut al unirii. Unul din
acestea, o pima in culori de ulei, reprezinta
Intrarea lui Mihai in Alba-Iulia" ca domnitor
i al Transilvaniei, Mihai flind redat in trasti-
turile cunoscute, in fruntea boierilor §i ostai-
lor sal.
Tablourile in ulei sau desenele din perioada
premergatoare unirii, care slujesc direct sau
indirect mareata idee nationals, se disting in
35

www.dacoromanica.ro
primul rind prin aparitia termenului si per-
sonajului unic Romania". Compozitiile ale-
gorice : Romania rupindu-si catu§ele pe Cim-
pia Libertatii", reprodusa in litografie de Le-
roy de la Paris, si Romania revolutionary ",
pictate de Constantin Daniel Rosenthal in 1848
si 1850, ambele lucrari aflate in prezent la Mu-
zeul de Arta al R.P.R. ; Renasterea Romaniei"
de Gheorghe Tattarescu, lucrare terminate la
Roma in 1850 si reprodusa in litografia lui
Wannenberg ; acuarela din 1848 a lui Costache
Petrescu Sefii revolutiei de la 1848 in Mun-
tenia", au afirmat pentru prima oars in arta
plastics romaneasca idealul revolutionar al
unirii.
Tabloul Renasterea Romaniei" de Gheorghe
Tattarescu, care reprezinta doua tinere tinin-
du-se de mina sub o large esarfa pe care este
scris cuvintul Romania" noul stat visat
a inspirat un autor dramatic, care a scris o
piesa de teatru intitulata Visul unui pastor",
jucata pe scena Teatrului National din Iasi la
28 aprilie 1857 cu marele actor Matei Millo in
rolul principal. Figura alegorica a Romaniei
apa.'rind in acest tablou, ca si simbolul drape-
lului tricolor sau al esarfei tricolore, rezultat
din contopirea celor doua stindarde ale Mol-
dovei si Tarii Romanesti, au talmacit pentru
prima oars intr-o imagine plastics ideea aces-
tei uniri.
Din aceeasi perioada s-a pastrat compozitia
lui Carol Popp de Szathmary Solemnitatea
deschiderii divanurilor ad-hoc" la 29 septem-
brie 1857 la Bucuresti, o compozitie large, in
care apar deputati in frunte cu taranii, pe care
artistul ii asaza in primul plan, in planul ultim
aflindu-se tribuna autoritatilor.
Artistii au infatisat deopotriva figurile isto-
rice din trecut, pe capii miscarilor revolutio-
nare de la 1848, cit si pe unionisti. Intre ta-
blourile alegorice merits sa fie amintit tabloul
36

www.dacoromanica.ro
lui Constantin Lecca Impacarea dintre Bog-
dan cel Orb si Radu cel Mare". El reprezinta
intilnirea dintre Bogdan cel Orb, domnul Mol-
dovei, Si Radu cel Mare, domnul Munteniei, in
mijlocul taberei de ostasi §i capetenii, care
privesc cu drag cum cei doi domni iii dau
mina in semn de prietenie Si de unire.
Lui Tattarescu i se datoreste minunatul por-
tret al lui Nicolae Balcescu", figura centrals
a revolutiei de la 1848 din Muntenia, marele
ginditor, redat in ultimii sai ani de viata, cu
chipul ravasit de suferinta. Tabloul, pictat la
Paris in 1851, are o reusita replica, descope-
rita si identificata recent, care se gaseste In
noul Muzeu de istorie al orasului Bucuresti, re-
deschis cu prilejul centenarului. Ace lasi artist
picteaza la Venetia in 1851 Portretul genera-
lului Magheru in exil" ; chipul aceluiasi frun-
tas al revolutiei de la 1848 a fost redat si in
litografia lui I. Wifelich de la Viena de catre
P. Mateescu.
Dintre figurile unioniste din Moldova, lito-
grafia Bielz din Bucuresti a popularizat por-
tretele lui Mihail Kogalniceanu din vremea
cind acesta detinea functia de prim-ministru
al Romaniei. Ace lasi chip a fost redat si de
catre pictorul Misu Popp Intr -un tablou in
ulei foarte expresiv de mai tirziu.
Tot Bielz a litografiat portretul lui Costache
Negri, reprezentantul Romaniei la Constanti-
nopole pe atunci ; I. Sieger a redat portretul
lui Vasile Alecsandri, reprezentantul principa-
telor la Paris. Dimitrie Bolintineanu, cel din-
tii ministru al cultelor si al instructiunii pu-
blice al Principatelor Unite, a fost infatisat in
aceasta calitate de I. Bielz in editura cunos-
cuta D. Pappazoglu. Acelasi, in cabinetul sau
de lucru de la minister, a mai fost redat intro
litografie originals a unui autor rb'mas Inca
necunoscut.
37

www.dacoromanica.ro
 Figura centrala a unirii, domnitorul ales prin
vointa poporului, Alexandru Joan Cuza, apare
in mai multe chipuri cu o iconografie variata.
Cea mai cunoscuta reprezentare a sa se dato-
rete lui Popp de Szathmary, care 1-a repre-
zentat intr-o maiestuoasa poza de §ef militar,
cu mantia domneasca §i cu un decret desf4u.-
rat intr-o mina, inchipuind pe reformatorul
Cuza. Lui Szathmary i se datorete si chipul
Doamnei Elena, blinda imagine a sotiei lui
Cuza intr-un elegant costum de epoca. Ambele
au fost reproduse in Imprimeria Lemercier"
din Paris §i foarte mult raspindite.
Un alt chip al lui Cuza, mai putin cunos-
cut, dar raspindit pe vremuri, it aflam in-
tr-un ulei de mai tirziu, datorat lui Mi§u
Popp. Totodata Danielis a lucrat pentru lito-
grafia Bielz acel* chip mai aparte al
lui Cuza, incadrat in chenarul marcilor jude-
telor ce compuneau tara Principatelor Unite
Romaneti" la 30 august 1859. Un portret mai
vechi, Portretul maiorului Alexandru Cuza",
se datore§te litografului I. Pernet din Bucu-
reti, iar lui A. Strixner portretul litografiat
Alexandru Ion I, domn al Principatelor Unite
Moldova-Tara Romaneasca", in 1861. 0 ima-
gine originals prezinta litografia lui Popp de
Szathmary (1861) care reds chipul lui Cuza
intr-un medalion fixat pe partea superioara
a unui turn medieval Si care incadreaza la
partea inferioara un citat din Kogalniceanu :
La legi noi, om nou".
0 idee centrala care a stapinit conceplia
despre unire a arti§tilor plastici contemporani
evenimentelor este aceea ca adevaratul fauri-
tor al unirii a fost poporul. In compozitia
Unirea Principatelor" de Gheorghe Tatta-
rescu, ideea calauzitoare este aceea ca unirea
apare ca un vis al pastorului ce intruchipeaza
intreg poporul. In fund licaresc zorile unei
38

www.dacoromanica.ro
lumi noi, in nori doua tinere ce se in de
mina simbolul unirii primesc o coroana,
pe fundalul unui steag pe care e scris cu-
vintul UNIRE".
In tabloul lui Petre Alexandrescu Uniunea
Principatelor", Moldova si Tara Romaneasca
sint redate ca doua taranci, subliniind aceeasi
idee ca poporul reprezinta tara. Tot doua ta-
ranci apar in litografia lui D. Papazoglu Uni-
rea" ; la mijlocul tabloului, pe o lespede, sint
reproduse citeva cuvinte din mesajul lui Cuza
din 11 decembrie 1861.
In numeroase litografii arta populara
prin excelenta grupul de doua tinere din
popor este reprodus cu aceeasi semnificatie
alegorica. Calendarul prosperitatii" pe 1860
reda o litografie pe coperta in imaginea a
doua tinere ce se tin de mina, una sustinind
un stindard cu marca §i numele Romania".
Multimea apare §i in citeva compozitii largi.
Sosirea domnitorului Principatelor Unite
Alexandru Joan I in catedrala capitalei Bucu-
resti", pentru deschiderea Camerei Deputati-
lor la 29 februarie 1860, infatiseaza $i popu-
latia Bucurestiului venita sa asiste la acest
act. Panorama larger a orasului acopera al
doilea plan al lucrarii. Este opera lui K. Da-
nielis in editura D. Papazoglu. Aceiasi autori
redau scena deschiderii Adunarii in litografia
Deschiderea Camerei Nationale din Romania
de catre domnitorul ei, Alexandru Joan I, la
29 februarie anul 1860". Aceeasi schema larger
a fost redata intr-un desen in creion al lui
Popp de Szathmary.
Lui Theodor Aman i se datoreste cunoscu-
tul tablou Hora Unirii la Craiova", in care
se vede multimea jubilind la aflarea eveni-
mentului pentru care se luptase pretutindeni ;
interesant este efectul de culori al noptii, lu-
minata de faclii. Lui Aman i se mai datoreste
39

www.dacoromanica.ro
si o alts compozitie, intitulata Votul de la
24 ianuarie", ulei pastrat la Muzeul Aman din
Bucuresti, in care se vad membrii Adunarii
votind pentru unire.
Catre sfirsitul secolului trecut, ecourile uni-
rii s-au pierdut un timp, datorita evenimente-
lor politice care au adus pe tronul cinstit de
Cuza un domn strain, strain de neam si de
nazuintele poporului romanesc. [...]
La Bucuresti, unde s-au ridicat atitea sta-
tui in piete publice cu figurile unor politicieni
in slujba claselor exploatatoare, nu s-a gasit
nici macar un singur loc pentru un monu-
ment al lui Alexandru Joan Cuza. Iar la Iasi,
o astfel de lucrare de netagaduit rost patrio-
tic a fost incredintata unui sculptor strain de
mina a doua, Romanelli.
Dupa 23 August 1944 si mai ales dupa alun-
garea dinastiei strain si hapsine, actul unirii
tarilor romane iii recapata vechea si marea
sa insemnatate istorica, iar fauritorii ei sint
cinstiti astazi cum se cuvine. Amintesc doar
citeva din lucfa."rile nou create pe aceasta
tema : Camil Ressu : portretul lui Alexandru
Ioan Cuza" ; D. Stoica : Mos Ion Roata si Cu-
za" ; Eugen Ispir : Divanul ad-hoc al Mun-
teniei", aflat azi in Muzeul Unirii de la Iasi.
Dan Hatmanu de la Iasi picteaza Divanul
ad-hoc al Moldovei" si compozitia Cernisev-
ski, Dobroliubov si Herzen", democrati revo-
lutionari rusi, care au sustinut ideea unirii ce-
lor doua principate.
Hotarirea partidului si a guvernului de a se
ridica un monument al unirii in Piata Uni-
rii" din Bucuresti raspunde unei indatoriri cu
multiple semnificalii, pe care poporul munci-
tor de azi a inteles-o prin reprezentantii ei cei
mai chemati.
ARTA PLASTICA", NR. 1/1959

40

www.dacoromanica.ro
 SESIUNEA
DE PRIMAVARA
A UNIUNII
INTERPARLAMENTARE
Dupe cum s-a anuntat, recent s-a inapoiat
in Capita la venind de la Nisa delegatia grupu-
lui national roman at Uniunii Interparlamen-
tare care a participat la lucrarile Consiliului
Uniunii Interparlamentare.
Presedintele comitetului de conducere al
grupului national roman al Uniunii Interpar-
lamentare, acad. prof. P. Constantinescu-Iasi,
a avut o convorbire cu un redactor al Agentiei
Romane de Presa Agerpres".
Sesiunea de primavara a Uniunii Interpar-
lamentare care s-a desf4urat intre 30 martie
§i 5 aprilie a declarat acad. prof. P. Constan-
tinescu-Iasi a avut drept scop sa stabileascd
ordinea de zi §i sa pregateasca proiectele de
hotariri ale celei de-a 48-a conferinte interpar-
lamentare, care va avea loc in luna august,
la Var§ovia.
Reuniunea de la Nisa, la care au partici-
pat delegatii a 44 de grupuri nationale par-
lamentare, a marcat un progres pe linia luarii
in consideratie §i dezbaterii de catre Uniunea
Interparlamentara a unor importante pro-
bleme internationale. La initiativa delegatiilor
grupurilor parlamentare din Wile socialiste,
membre ale Uniunii, care au participat activ
la elaborarea proiectelor de hotariri si carora
li s-au raliat §i delegati din numeroase alte
tari, Consiliul a dezbatut in cele 7 comisii ale
sale probleme ca : Politica de neutralitate",
Masuri de ordin general sau regional suscep-
tibile de a contribui la solutionarea problemei
clezarmarii", Politica de neutralitate ca fac-
tor de pace", Masuri in vederea impiedicarii
propagandei de razboi", Educatia tineretului
intr-un spirit de pace, prietenie internationals
41

www.dacoromanica.ro
si de civism", Eliminarea obstacolelor in co-
mertul international" etc.
Multe din aceste probleme au fost aprobate
de Consiliu, grupate in citeva teme generale
si inscrise pe ordinea de zi a conferintei Uniu-
nii Interparlamentare ce se va tine la Var-
sovia.
Delegatia Uniunii Sovietice a prezentat o
serie de proiecte de rezolutie urmarind sla-
birea incordarii in relatiile internationale si
asigurarea unei paci durabile in lume, care au
stirnit un larg interes si au fost acceptate ca
baza de discutie.
Un factor activ de pace it reprezinta poli-
tica de neutralitate promovata de o serie de
tari din Asia si Africa, care se ridica impo-
triva politicii de forty si promoveaza princi-
piile coexistentei pasnice. Delegatia romana
a propus un proiect de rezolutie in comisia
politico-organizatorica, in problema politicii
de neutralitate ca factor de pace. Totodata,
conducatorul delegatiei romane a fost ales
in comitetul de redactare a rezolutiei acestei
comisii. In proiectul de rezolutie se subliniaza
necesitatea ca parlamentele sa faca uz de
toate mijloacele accesibile pentru a crea in
lume o situatie de incredere, care sa contri-
buie la lichidarea divergentelor existente si sa,
faciliteze rezolvarea pe cale pasnica a pro-
blemelor litigioase.
Nu intotdeauna insa in urma discutiilor
purtate s-a putut ajunge la o unanimitate de
pareri ; asa s-a intimplat la discutarea pro-
blemei neutralitatii ca factor al pacii, a pro-
blemei interzicerii propagandei de razboi si a
altor probleme importante unde uncle dele-
gatii s-au opus cu perseverenta adoptarii unor
atitudini comune, constructive.
In incheiere acad. prof. P. Constantinescu-
Iasi a aratat ca in afara sedintelor de lucru
un fapt pozitiv 1-au constituit contactele per-
42

www.dacoromanica.ro
sonale dintre membrii delegatiilor prezente
la aceasta reuniune. Membrii delegatiei ro-
mane au avut intilniri cu membrii delegatiilor
Belgiei, Iranului, Indoneziei, cu unii delegati
din grupul francez si italian, contribuind la
discutarea unor probleme de interes comun,
la o mai bung cunoastere reciproca. Prezenta
delegatiei romane in Franta a constituit de
asemenea un prilej pentru deputatii romani
de a se intilni cu membri ai grupului parla-
mentar franco-roman nou ales, care activeaza
in domeniul stringerii relatiilor de colaborare
si cunoasterii reciproce intre parlamentarii
celor doua tari.
ROMANIA LIBERA" DIN 15 APRILIE 1959

UN ROMAN IN GRUZIA
ACUM 250 DE ANI
Cu prilejul unei recente calatorii prin R.S.S. Gruzina
La mijlocul lunii octombrie 1959 au avut
loc la Tbilisi, vechea capitals a Gruziei, ma-
nifestari oficiale si populare inchinate aniver-
sarii a 250 de ani de la infiintarea primei ti-
pografii gruzine de la Tbilisi. Pe scurt faptul
s-a petrecut astfel.
La finele veacului XVII si inceputul veacu-
lui urma'tor, domnea in Gruzia, tars cu ye-
che traditie culturala, regele Vahtang al
VI-lea. Vrind sa-si intareasca domnia prin re-
forme culturale, Vahtang s-a indreptat cu
gindul ca'tre Constantin Brincoveanu, domnul
Tariff Romanesti renumita pe atunci in in-
treg rasaritul pentru cultura ce prindea ra-
dacini tot mai adinci pe meleagurile ei
rugindu-1 sa-i trimita mesteri pentru a infiinta
acolo o tipografie. Se gindise regele Vahtang
,
43

www.dacoromanica.ro
si la Antim Ivireanul, mitropolitul Tani Ro-
manesti [...] Asa se face ca in 1709 ajunge in
Gruzia Mihail Stefanovici, cel mai bun disci-
pol al Ivireanului, care in acelasi an tipa-
reste si primul tom in limba gruzina, un li-
turghier, in a carui prefata introduce si citeva
frumoase versuri romanesti.
Pentru sarbatorirea acestui eveniment s-a
alcatuit un comitet national, care din timp a
pregatit aceasta aniversare, invitind si dele-
gati din Cara noastra. Delegatia a fost for-
math din acad P. Constantinescu-Iasi, Scarlat
Callimachi, scriitor si istoric, si Valerian Stan,
prim-secretar al Ambasadei R. P. Romane la
Moscova.
Pentru noi, delegatia romans, atentia ara-
tata Orli noastre de acest popor cu strave-
che cultura a constituit un prilej de placute
Si neuitate impresii.
La solemnitatea aniversara de la Teatrul
Rustaveli", la care au participat personalitati
de seams ale Gruziei, intre care acad. Gh.
Djotzenidze, presedintele Prezidiului Sovietu-
lui Suprem al Gruziei, prof. Isidor Donidze,
secretar al C.C. al P.C. din Gruzia, M. I. Ku-
ceava, prim-vicepresedinte al Consiliului de
Ministri al Gruziei, David Tcicisvili, ministrul
culturii Gruziei, poetul acad. Gh. Leonidze
etc., au fost subliniate cu cdldura traditiona-
lele legaturi prietenesti care leaga cele doud
OH. Cu viu interes a fost ascultat referatul
prezentat de delegatia noastra in legaturd cu
imprejurarile in care a avut loc faptul isto-
ric, cu marele interes al oamenilor muncii
din Romania fats de cultura Gruziei. A doua,
zi, evenimentul a fost din nou sarbatorit cu
prilejul dezvelirii unei pietre comemorative,
puss pe locul unde a fost infiintata prima ti-
pografie gruzina.
44

www.dacoromanica.ro
 Numele lui Mihail $tefanovici, ungrovla-
hul", este astazi tot a$a de cunoscut ca $i al
marelui sail patron, Antim Ivireanul, fiu al
Gruziei, dar reprezentant ilustru al vechii cul-
turi romane§ti, pretutindeni in Gruzia sovie-
tied in urma popularizarii sale cu prilejul ani-
versarii amintite. M-am convins de aceasta
cu prilejul fie al adunarilor consacrate infiin-
-Orli Asociatiei de prietenie gruzino-romans,
fie al unor intilniri ce le-am avut in noul ora$
Rustavi, la Telavi, fosta capitals a regilor Ca-
hetiei, si pins in bogatul colhoz Kurdghelauni
de la poalele Caucazului.
Despre evenimentele culturale amintite am
publicat doua articole in Zarea Vostoke",
organul guvernului si Comitetului Central al
Partidului Comunist din Gruzia, $i in Litera-
turnaia gazeta" (in limba gruzina), $i am vor-
bit in conferintele tinute la Tbilisi cu prile-
jul infiintarii Asociatiei de prietenie gruzino-
romane $i in ora$ul Rustavi.
In presa noastra, faptul a prilejuit articole
scrise de Dan Dumitrescu, candidat in $tiinte
de la Universitatea din Moscova, cu disertatia
cuprinzind activitatea lui Mihail $tefanovici
in Gruzia, Gh. Pop, directorul fondului de
stat al R.P.R., $i altii.
STUDII, REVISTA DE ISTORIE", NR. 5, 1959

CONSTANTIN
BALMUS

L-am cunoscut pe Constantin Balmu$ in

anii de dinainte de primul razboi mondial, ca
elev in cursul superior al Liceului internat
din Ia$i, unde eram profesor de istorie, $i
mi-a ramas in amintire figura destoinicului
elev, cel mai bun din clasa sa la obiectul is-
torie.
45

www.dacoromanica.ro
 Am aflat apoi de fructuoasele sale studii de
specializare la Bonn, Paris si Roma, devenind
unul din cei mai buni cunoscatori ai antichi-
tatii clasice, literaturii si istoriei. Rezultatul
s-a aratat imediat prin numeroase lucrari pu-
blicate si in limbi straine.
In anii dintre cele doua razboaie mondiale,
cind eram profesor al Universitatii din Iasi,
am avut legaturi mai strinse cu Constantin
Balmus.
Balmus a luat atitudine fatisa impotriva le-
gionarismului, patruns in rindurile studenti-
mii de la Iasi si sustinut chiar de unii din
profesori. El a facut parte din grupul de pro-
fesori universitari din Iasi, in frunte cu Radu
Cernatescu, Iorgu Iordan si ceilalti, care s-au
alaturat organizatiilor de masa democratice
de sub conducerea Partidului Comunist Ro-
man. Cum printre acestia ma aflam si eu,
mi-am putut da seama de aportul personal
al profesorului Balmus.
Aceste convingeri democratice ale lui Bal-
mus 1-au facut ca imediat dupe 23 August sa
se inscrie in organizatia Uniunea patriotilor",
in sinul ca'reia a dus o vie activitate la Iasi
si in alte centre din Moldova. In aceeasi pe-
rioada si-a pus talentul sau redactional la
dispozitia presei democratice care aparea la
Iasi.
A luat parte in 1945 la infiintarea Partidu-
lui National Popular si a fost unul dintre cei
mai activi membri din conducerea partidului,
incredintindu-i-se sefia organizatiei de Vaslui.
Am cunoscut bine aceasta activitate a sa mai
ales in timpul campaniei electorate din toam-
na anului 1946.
A fost ales deputat pe listele P.N.P. in pri-
ma Mare Adunare Nationale din aprilie 1948.
Ca deputat a luat cuvintul de citeva ori, in-
deosebi in problemele de culture.
46

www.dacoromanica.ro
 A fost delegat la citeva congrese internatio-
nale pentru apararea pacii.
Dupd reorganizarea Academiei, in toamna
anului 1948, a fost ales membru titular activ,
ca dovada a aprecierii lucrarilor sale de spe-
cialitate in domeniul antichitatii.
A fost un valoros colaborator al muncii
noastre de innoire pe tarimul istoriei, bazata
pe inVatatura materialismului istoric. A par-
ticipat asiduu la lucrarile sectiei, a colaborat
la buletinul sectiei $i la revista Studii $i cer-
cetari de istorie veche". A facut parte, ca
delegat al subsectiei, din Comisia de organi-
zare a sapaturilor arheologice $i a adus con-
tributii la indeplinirea planului stabilit de
sectie.
Prin intreaga sa activitate politica $i $tiin-
tifica, Balmus a participat activ la lupta pe
frontul ideologic, precum Si la marea actiune
pentru instaurarea socialismului in Cara noas-
tra.
ANALELE ACADEMIEI R.P.R.", VOL. VIII, BUCURE$TI, 1960

ADUNAREA GENERALA
A COMITETULUI INTERNATIONAL
AL ISTORICILOR
DE LA LONDRA
In zilele de 31 mai-4 iunie 1962 au avut
loc la Londra lucrarile biroului $i adunarii ge-
nerale a C.I.S.H. (Comitetul international al
$tiintelor istorice). Au participat membrii co.
mitetului, reprezentind cea mai mare parte
din cele 38 de comitete nationale si 9 orga-
nizatii internationale de istorici, care fac par-
te din C.I.S.H. Fiecare comitet $i organizatie
internationals are cite un reprezentant titu-
lar si un adjunct ca membri ai adunarii gene-
rale. Tara noasted a fost reprezentata prin
subsemnatul, in calitate de presedinte al Co-
47

www.dacoromanica.ro
mitetului national al istoricilor din R.P.R. si
membru titular al adunarii generale a C.I.S.H.
In primele doua zile au avut loc lucrarile
biroului C.I.S.H., care a pregatit ordinea de
zi a adunarii generale. Dupa cuvintul de des-
chidere al presedintelui, profesorul Heinrich
Schmid, care propune un moment de recule-
gere in amintirea celor doi disparuti
Charles Welster din Anglia si Torvald Hojer
din Suedia, membri ai biroului C.I.S.H.
Michel Francois, secretarul general, prezinta
darea de seama a activitatii C.I.S.H. pe peri-
,
sir

oada de dai ani de diva congresul de la Stock-

holm. Aminteste si despre participarea sa la
lucrarile C.I.P.S.H. (Comite international de
philosophie et sciences humanistes), organi-
zatie din care face parte C.I.S.H. $i care apar-
tine de UNESCO.
Congresul C.I.P.S.H. a avut loc in 1961 la
Tokio, hotarindu-se intre altele sä se trimita
doi delegati la viitorul Congres al istoricilor
de la Viena (1965) ; s-a stabilit ca la viitorul
Congres al C.I.P.S.H., ce va avea loc la
Mexico in 1963, unul din subiectele tratate sä
fie din domeniul istoriei.
Dupa darea de seama a casierului general,
profesorul Junod din Elvetia, se trece la punc-
tul de pe ordinea de zi privind admiterea
de not membri : Comitetul national al istori-
cilor din Australia si Comitetul recent creat al
istoricilor din Cipru.
Un alt punct al ordinei de zi se ocupd cu
publicatiile C.I.S.H. A aparut nr. 6 al Buleti-
nului", ce cuprinde date interesante cu privire
la activitatea diferitelor comitete ; este insa in-
suficient difuzat. A aparut volumul 27 din Bi-
bliografia istorica", foarte putin cunoscuta la
not ; este in lucru volumul 28, care va cuprinde
peste 17 000 notice. De asemenea, volumul II
din Mélanges", care cuprinde bibliografia lu-
crarilor de istorie din fiecare tarn ; a aparut
48

www.dacoromanica.ro
volumul III din Excerpta nordica", ce se
ocupa cu bibliografia istorica a tarilor scandi-
nave ; au aparut doua volume din Repertoriul
reprezentantilor diplomatici". Comisia misca-
rilor sociale a publicat doua volume asupra is-
toriei misca'rilor sociale in secolul al XIX-lea ;
volumul III va cuprinde actele oficiale ale tu-
turor organizatiilor sociale intre 1884 si 1914.
Cu privire la organizatiile internationale
s-a luat legatura cu noul birou al Asociatiei
internationale a studiilor bizantine, ales la
ultimul Congres de la Ohrida. Mai complicate
este problema cu slavistii, deoarece sint mai
multe organizatii internationale ce se ocupa
cu studiile slave ; C.I.P.S.H. propusese o fe-
deratie a societatilor de studii slave. La lu-
cradle de la Londra a participat insa prof.
Gunnarsson, noul presedinte al Asociatiei in-
ternationale a slavistilor, din care face parte
si tara noastra. La acest punct s-a discutat si
s-a admis functionarea unei comisii interne,.
comisie de istorie economics.
Cel mai important punct la ordinea de zi a
fost pregatirea Congresului al XII-lea, ce va
avea loc la Viena in 1965. Inca de la sedinta
adunarii generale de la Upsala, imediat dupe
Congresul de la Stockholm, ca si cu prilejuT
sedintei biroului de la Istanbul din 1961, s-a
pus problema unei not organizari a congrese-
lor internationale a istoricilor, avindu-se in
vedere experienta congreselor anterioare de
la Roma si Stockholm. Inca in cuvintul in-
troductiv al presedintelui si din raportul se-
cretarului general s-au subliniat greutatile de
organizare sistematica a unui congres cu un
numar atit de mare de participanti (intre
1 200 si 1 600). De multe ori, la uncle sectii,
lucrarile s-au redus la expunerea rezumatelor
rapoartelor, publicate din timp in intregime,
49.

www.dacoromanica.ro
la lectura comunicarilor numeroase si uneori
,departe de tema raportului respectiv, discu-
tiile fiind reduse.
Luindu-se in consideratie propunerile co-
mitetelor nationale pentru reorganizarea lu-
crarilor congresului s-a ajuns la un nou pro-
fil, cu mult mai potrivit unui for internatio-
nal stiintific. Am avut satisfactia atit eu,
cit si delegatii comitetelor nationale din Wile
socialiste sä constatam ca noul profil co-
respunde cerintelor mentionate in observatiile
noastre inaintate biroului dupa Congresul de
la Stockholm.
Lucrarile congresului se vor desfa' §-Lira in
trei sectii mari, la care se va putea alatura o
a patra, cuprinzind citeva teme, in ordinea
cronologica a vechiului sistem $i numai in se-
clinte de dupa-amiaza.
S-au adunat cele peste 200 de propuneri de
teme inaintate la timp de fiecare comitet na-
tional si organizatie si s-au retinut 97, gru-
pate pe baza inrudirii, pentru a fi tratate in
cele patru sectii care-si tin lucrarile simultan.
Prima sectie va fi consacrata marilor pro-
bleme de cercetare istorica : Aculturation",
termen aproape creat adhoc prin care se in-
teleg formele de cultura si interdependenta
istorica Toleranta religioasa si erezii in epo-
:

ca moderns" ; Nationalism si internationa-

lism in secolele XIX $i XX", Clasele diri-
gente din antichitate $i pins in epoca moder-
ns" ; Structurile sociale si literatura socials
in secolele XIX si XX" si Bilantul lumii in
1815".
Sub prima titulatura s-au grupat propune-
rile fa'cute cu privire la diferite teme, ca :
transformarile conceptiei oamenilor datorita
descoperirilor geografice (Portugalia), Marea
Neagra in istorie (Romania), cultura orientala
in Europa occidentals in evul mediu (Spania),
relatiile culturale dintre Occident si Orient
50

www.dacoromanica.ro
dupa aparitia islamului (Turcia), fenomenul
colonizarii (Franta), colonialismul de la 1600
la 1900 (Olanda). La problema toleranta re-
ligioasa" s-au grupat temele : humanism 5i re-
formatie (comisia de istorie bisericeasca), pro-
testantismul radical german ([R. F.] Germa-
nia), minoritas israelitana" in Occident in
epoca moderna (Israel), erezii 5i toleranta (An-
glia). In cadrul celei de-a treia probleme s-au
grupat temele : dezvoltarea noilor state natio-
nale (Finlanda), mi5carile revolutionare in Aus-
tro-Ungaria (Polonia), rolul micilor natiuni in
istoria moderna (Cehoslovacia), nationalism
modern si internationalism (S.U.A.), luptele
pentru independents 5i unitate nationals in
Europa in secolul al XIX-lea (Romania), mi5-
carile nationale de eliberare in Balcani (Bul-
garia), criza 5i dezagregarea monarhiei austro-
ungare (Ungaria), importanta internationals
a revolutiei de la 1848 (Cehoslovacia).
Cu privire la rolul claselor diriguitoare s-au
retinut temele : rolul claselor dirigente in
Imperiul roman tirziu ([R. D.] Germand), no-
bilitas" in istorie (Anglia), procesul dezvoltarii
claselor conduca'toare (Belgia). Un singur su-
biect a fost retinut la problema literara si
structura socials in secolele XIX 5i XX, pro-
pus de S.U.A. si Franta. Tema Bilantul lumii
in 1815", propusa de Comitetul francez, va dez-
volta un tablou larg al situatiei politice, eco-
nomice si culturale din Europa in timpul Con-
gresului de la Viena.
A doua sectie va dezbate subiecte din isto-
ria extraeuropeana, ceea ce inseamna un pro-
gres, urmarindu-se a se da atentie istoriei
popoarelor din Asia, Africa Si America, atit
de neglij ate in genere de istoriografia de azi
5i de congresele anterioare. Amintim citeva
teme retinute : institutiile chineze din epoca
Sin 5i T'ang 5i influenta for in Asia (Japonia),
schimbarile economice 5i politice din Asia 5i
St

www.dacoromanica.ro
Africa in secolul al XX-lea (U.R.S.S.), Africa
neagra ping la cucerirea europeand (Norve-
gia), geneza si continuitatea vechilor civilizatii
americane (Austria), problema izvoarelor afri-
cane pind la colonizarea europeand (Franta),
structura politico- administrative spaniola ca
baza a statelor Americii Latine (Spania).
A treia sectie va cuprinde lucrarile comi-
siilor, care vor fi astfel integrate congresului,
inlaturindu-se vechiul sistem, cind comisiile
lucrau in afara congresului, de cele mai multe
on bucurindu-se de o asa-numita indepen-
denta, care a dus la lipsa de control din par-
tea conducerii C.I.S.H. si a congresului, la
lipsa de raspundere.
Din cele 15 comisii care functioneaza in ca-
drul C.I.S.H., 12 iii vor tine lucrarile lor, cite
(loud pe zi, paralel cu celelalte lucrari ale se-
siunii congresului. Din temele propuse enume-
ram citeva din cele retinute : rolul Bizantului
intre Orient si Occident (Iugoslavia), influen-
-ta culturala a Imperiului bizantin (Romania),
relatiile economice si culturale ale Bizantului
( U.R.S.S.), Bizantul si Europa (Bulgaria), et-
nogeneza slava ; productivitate si productie
agricola in trecut (Belgia) la comisia de isto-
rie economics originea si formarea oraselor
-medievale (Ungaria), institutiile urbane (An-
glia), orasele comerciale in evul mediu si re-
latiile for internationale (U.R.S.S.) la comisia
istoriei oraselor ; problema emigratiei (S.U.A.),
ca si alte teme propuse de comisiile de istoria
presei, de istoria maritime, istoria universita-
tilor, istoria demografica, istoria miscarilor
sociale (la aceasta din urma, clasele popu-
lare" $i miscarile pentru independenta natio-
nals in secolele XIX si XX in Europa, Ame-
rica Latina, Asia si Africa).
La sectia a IV-a s-au retinut teme de meto-
dologie si istorie cronologica, dupe vechea or-
ganizare a congreselor. La metodologie : con-
52

www.dacoromanica.ro
ceptii despre istoria lumii in secolul al XX-lea
(S.U.A.), evolutie si revolutie in istorie
([R. D.] Germany si Romania), rolul revolutii-
lor in istoria umanitatii (Bulgaria, Suedia, Ce-
hoslovacia). Pentru istoria veche legatu-
rile politice intre orasele grecesti antice
([R. D.] Germany), miscarile romane in epoca
elenistica (Polonia si Cehoslovacia), antichita-
tea si crestinismul. Pentru evul mediu : geneza
statelor lin Europa centrala in evul mediu (Ce-
hoslovacia), formarea popoarelor in centrul si
sud-estul Europei (Romania), formarea state-
lor in Europa centrala (Polonia), rolul ara-
bilor in istoria culturala ([R. D.] Germany),
conceptii si metode ale istoriei oraselor me-
dievale in ultima jumatate de veac (Belgia).
Pentru istoria moderns si contemporana : mo-
narhiile absolutist $i particularithtile dezvol-
tarn for in diferite tad (U.R.S.S.) ; absolutism,
oligarhii si miscari democratice in secolul al
XVIII-lea (Norvegia) ; bazele economice si so-
ciale ale absolutismului (Romania si Ungaria) ;
miscarile sociale in secolele XV si XVI si im-
portanta for (Cehoslovacia) ; miscarile tara-
nesti in secolele XVXVIII (U.R.S.S.) ; mis-
carile taranesti din centrul si sud-estul Euro-
pei in secolele XVIIIXX (Romania) ; impor-
tanta miscarilor populare in perioada de tre-
cere de la feudalism la capitalism (Cehoslova-
cia) ; problemele politice si sociale ale primu-
lui ra'zboi mondial (U.R.S.S. si Polonia).
Din expunerea generals a temelor retinute
rezulta un caracter stiintifie al subiectelor, ele
raportindu-se la evenimente sociale, politice
si culturale de caracter mai general, inlatu-
rindu-se sau, in once caz, micsorindu-se nu-
marul temelor de stricta eruditie tehnicizanta
de la congresele anterioare. Aceasta trebuie
considerate ca un progres, rezultat al influ-
entei crescinde a istoricilor din Wile socia-
liste, a istoriografiei marxiste. Au fost reduse
53

www.dacoromanica.ro
subiectele legate de antichitate, dindu-se aten-
tie epocii moderne Si contemporane. Nu in-
timplator reprezentantul grupului istoricilor
de la Vatican, nemultumit, a cerut sa se ma-
reasca numarul temelor cu subiecte din anti-
chitate si evul mediu.
Avind in vedere ca aceste schimbari cores-
pund cu cerintele comitetelor nationale ale
istoricilor din tarile socialiste, putem consi-
dera modificarea de profil si de continut asi-
gurata viitorului congres ca un succes al isto-
ricilor marxist-leninisti. Putem aprecia ca un
succes al comitetului nostru faptul ca parti-
ciparea istoricilor romani la lucrarile congre-
sului a fost asigurata cu cinci teme din acele
propuse de noi.
Situatia generals a temelor admise a fost
urmatoarea : din cele 97 de teme totale, 29 de
teme sint cele propuse de comitetele din tarile
socialiste, adica 1/4, deli numarul acestor co-
mitete este de 7 fata de 38 de membre ale
C.I.S.H., adica 1/6.
La propunerea delegatului polonez, s-a apro-
bat ca viitoarea sedinta a biroului (1963) sa
se ling la Varsovia ; este pentru intiia oars
cind are loc o sesiune a unuia din organele
C.I.S.H. intr-o tara socialists.
STUDII, REVISTA DE ISTORIE", NR. 4, 1962

PRESA - PARTE INTEGRANTA

A ISTORIEI
PARTIDULUI NOSTRU
Om de giintei progresist, strins legat de
miccarea muncitoreasca, participant la ma-
rea bcitidie istorica pentru feiurirea partidu-
lui comunist, acad. prof. univ. Petre Constan-
tinescu-Ia0 a desf4urat o bogatii activitate
publicisticd. Istoricul nu s-a rezumat nici-
54

www.dacoromanica.ro
odatd numai la munca stiintificd si didacticl
Incepind din primul an de universitate si pink
in zilele noastre, Petre Constantinescu-Iasi a
scris peste 1000 de articole, reportaje, note
etc. in diferite publicatii muncitoresti. Nu-
mdrul publicatiilor la care a colaborat se ri-
dicti la circa 180 de ziare si reviste.
Solicitindu-i citeva amintiri pentru Presa
noastrii" in legaturd cu activitatea presei mun-
citoresti in lupta pentru crearea partidului
comunist, Petre Constantinescu-Iasi a inceput
discutia printr-o m'arturisire ineditd : maestrii
de la care am invatat cum un militant socia-
list trebuie si poate sti foloseasca presa ca o
army de lupta au fost pentru mine M. Gh. Bu-
jor ci dr. C. Racovski, care s-au afirmat in ve-
chile publicatii muncitoresti Romania mun-
citoare" i Viitorul social".
Cum apreciati ca istoric rolul presei in
istoria miccarii muncitoresti din Romania ?
A§ dori sa citez mai intii cuvintele lui
Lenin, semnificative pentru rdspunsul la
aceasta intrebare. Intr-o Para cit de civili-
zata arata V. I. Lenin nici o miscare de
masa nu se poate lipsi de un aparat publicis-
tic". In lumea burgheza este cunoscuta ex-
presia potrivit careia presa este a patra pu-
tere in stat. Nu voi face o analiza 5i o carac-
terizare a acestei formule, pozitia marxistilor
in legaturd cu presa burgheza 5i rolul ei fiind
bine cunoscuta. Pentru revolutionari, presa
este una din cele mai puternice arme de ras-
pindire a adevarului. In acelasi timp, ea con-
stituie o arms de lupta pentru ridicarea si
mobilizarea la actiune a clasei muncitoare, a
maselor populare. Asa se explica de ce Marx,
Engels si Lenin au acordat o deosebita atentie
cuvintului tiparit, ei insisi fiind marl publi-
cisti. In Romania, desfasurindu-si activitatea
55

www.dacoromanica.ro
In conditiile unei aprige confruntari cu presa
burgheza, publicatiile muncitoresti au militat
cu consecventa pentru apararea intereselor
vitale ale poporului, pentru libertate, progres
social, independenta nationala, pace.
Prin urmare, trecutul de luptd al presei
muncitoresti, socialiste si comuniste, este par-
te integrantd a istoriei nzisceirii noastre revo-
lutionare. Pornind de la faptul cd, in urmd
cu patru decenii si jumdtate, prin crearea Par-
tidului Comunist Roman s-a produs o coti-
turd istoricd in dezvoltarea miccdrii muncito-
resti din Romania, in viata poporului roman",
am vrea sd vd referiti la rolul presei munci-
torecti in lupta pentru crearea partidului co-
munist, partid revolutionar al clasei munci-
toare, care a asezat la baza activitdiii sale in-
vdttitura marxist-leninistd.
Perioada avintului revolutionar, relateaza
P. Constantinescu-Iasi, din anii care au prece-
dat crearea P.C.R. s-a caracterizat si printr-o
vie activitate publicistica. In presa socialists
apareau cu regularitate articole, comentarii,
discutii privind situatia si perspectivele mis-
carii revolutionare in tara noastra. Printre
publicatiile de seamy aparute in acea vreme
mentionez : Socialismul", Lupta de class ",
Calendarul socialist", Lupta socialists"
Ploiesti.Faklya" Cluj, Social-democra-
tia" Iasi, Dreptatea" Brasov, Foaia ti-
narului", Tineretul socialist", Munca gra-
fica", Semnalul" Cluj, Elore" Tg. Mu-
res, Iasul socialist" s.a. In unele din gazetele
centrale si locale, indeosebi din Iasi, am pu-
blicat o serie de articole consacrate probleme-
lor importante ale timpului.
P. Constantinescu-Thsi imi aratd o colectie
de decupdri din presei, ingeilbenite de ani, cu
56

www.dacoromanica.ro
articole personale. Spicuiesc din multimea
acestora citeva titluri : Cdtre tinerimea mun-
citoare" ( Social-democratia", Iasi, 2 decem-
brie 1918), Democratia burghezd ci social-de-
mocratia" (idem, 30 decembrie 1918), Evolu-
tie ci revolutie" (idem, 31 mai 1919), Un li-
terat socialist" ( Socialismul", 19 aprilie 1919),
Educatia si scoala" (Tineretul socialist", 19
octombrie 1919) etc. Remarc cd majoritatea ar-
ticolelor erau publicate cu multe spatii albe.
Tata, concret, cum s-a manifestat cenzura
in acei ani, explica profesorul. Pentru ca sa
apara, presa muncitoreasca trebuia sa infrunte
rigorile aparatului represiv burghezo-mosie-
resc : cenzura, confiscari si suprimari de ziare,
arestari de redactori etc. Activitatea presei
muncitoresti a fost insa ingreuiata dupd pri-
mul razboi mondial Si de lipsa unor conde-
ieri calificati care sä exprime aspiratiile fun-
damentale ale proletariatului. In vederea ame-
liorarii acestei situatii, in preajma crearii par-
tidului de tip nou, s-au organizat in intreprin-
deri, prin intermediul sectiunilor partidului
socialist, grupuri de corespondenti voluntari
ai presei muncitoresti. Redactia gazetei con-
stituia o scoala politics si profesionala pentru
ziaristul-muncitor.
V-am ruga sd ne amintiti citeva figuri
de publicicti care s-au afirmat in acei ani in
presa socialistd.
Din pleiada de publicisti care au militat
in acea vreme pentru realizarea idealului so-
cialist, arata P. Constantinescu-Iasi, as cita
citeva nume de prestigiu : D. Fabian, G. M. Va-
silescu-Vasia, Alexandru Dobrogeanu-Gherea,
Const. Manescu, Th. Iordachescu, Ion Pas si
multi altii. Personal am publicat peste o suta
de articole in anii avintului revolutionar. Pen-
57

www.dacoromanica.ro
tru clarificarea ideologica a membrilor par-
tidului socialist am scris de pilda : Spirit re-
volutionar" (Socialismul", aprilie 1921), In-
temeietorii socialismului stiintific Si comunis-
mul" (Socialismul", 16 aprilie 9 mai 1921)
si altele.
Deci unul din obiectivele presei socia-
liste a fost popularizarea principiilor marxist-
leniniste despre partidul revolutionar al pro-
letariatului.
As adauga la aceasta, spune profesorul,
campania sustinuta dusa de aripa de stinga
din partidul socialist impotriva oportunismu-
lui. La rubrica Tribuna libera" din ziarul So-
cialismul" aveau loc dezbateri inflacarate pe
tema necesitatii transformarii partidului so-
cialist in partid comunist. In brosura mea
Unde duce colaborarea de class" (avind ca
subtitlu Pagini de istorie contemporand"),
aparuta la 25 februarie 1921 in Biblioteca so-
cialists", aratam pe baza de documente rezul-
tatele nefaste ale acestei colaborari.
De aceea revista Lupta de class ", ex-
primind vointa majoritcitii membrilor partidu-
lui socialist, cerea ca delegatii sa voteze la
congres pentru crearea P.C.R.
Intr-adevar, arata Constantinescu-Iasi,
chemarea organului teoretic al sectiei Bucu-
resti a partidului socialist a gasit un puternic
ecou in rindurile participantilor la congres.
Astfel presa muncitoreasca si-a adus o contri-
butie de seams la faurirea partidului comu-
fist. De la inceput, forta presei comuniste a
constat in conducerea si indrumarea ei de
Care partid, in strinsa legatura cu masele largi
populare, in dragostea pentru adevar. Presei
comuniste in primii sai ani i-a fost proprie
58

www.dacoromanica.ro
faza tineretii, cu greutatile cre§terii, cu limi-
tele sale.
Dupd ilegalizarea P.C.R. (1924) cum ati
continuat colaborarea la presa comunistil ?
Activitatea pentru editarea presei ilegale
se desf4ura in conditii extrem de grele. Se
intelege ea o redactie propriu-zisa nu putea
exista ; ne adunam intr-un colectiv foarte re-
strins in case conspirative, care se schimbau
mereu. Articolele nu erau semnate decit foarte
rar i cu pseudonime scurte ; dupa citirea
for se trimiteau la tiparit, iar cele care nu
intrau in sumar de obicei se ardeau pe loc.
Materialul se scria cu mina §i cu mare aten-
tie, foarte rar se dactilografia. Pe linga colec-
tivul redactional functionau tehnicii", oame-
nii de legatura, care nu cuno§teau identitatea
precisa a redactorilor. Foile redactate cu
multa truda erau incredintate multiplicarii
prin §apirograf, iar cele mai importante erau
imprimate la mici ma5ini de tiparit rudimen-
tare, procurate insa cu mari sacrificii. S-au
identificat ping in prezent numeroase case,
mare parte din Bucure§ti, care au servit pen-
tru redactii i tipografii.
In afara ziarelor centrale, in acei ani au apa-
rut numeroase publicatii ale organizatiilor de
partid, ale organizatiilor revolutionare de ti-
neret, sindicatelor, precum §i gazete editate de
celulele de partid in diferite fabrici, uzine i
intreprinderi industriale. Presa de partid, sin-.
dicala §i de tineret a contribuit la organiza-
rea luptei maselor §i la educarea for revolutio-
nara in spiritul patriotismului §i intemationa-
lismului proletar.
P.C.R. are marele merit de a fi reu§it sä
sprijine activitatea diferitelor organizatii de
masa cu un mare numar de publicatii demo-
cratice legale. Ele se intitulau independente",
59

www.dacoromanica.ro
culturale, umanitare" §i on de cite on erau
interzise apareau de fiecare data altele noi,
in stare sa-§i indeplineasca rolul de mobilizator
colectiv al maselor. In istoria presei romane
se situeaza la loc de frunte gazetele legale edi-
tate din initiativa §i sub indrumarea parti-
dului comunist. Printre acestea se numara :
Buletinul mi§carii antifasciste", Arena",
Orizont", Alte zari" Cluj, Clopotul"
Boto§ani, Ecoul" Ia§i, Inainte" Bacau,
Cuvintul nou" Bra§ov, Studentul roman",
Era noud", Blocul" §.a.
Partidul, a continuat P. Constantinescu-Ia§i,
a atras colaboratori valoro§i al caror talent
publicistic era apreciat de opinia publics din
tara §i de peste hotare. Gazetele legale in care
semnau Ilie Pintilie, Grigore Preoteasa, Ale-
xandru Sahia, N. D. Cocea, Ilie Cristea §i multi
altii erau cele mai citite de masele populare.
In paginile publicatiilor legale au semnat ar-
ticole numero§i oameni de §ffinta §i cultures,
scriitori §i arti§ti : C. I. Parhon, G. Enescu,
M. Sadoveanu, Tudor Arghezi, Radu Cerna-
tescu, Iorgu Iordan, Geo Bogza, I. Calugaru,
T. Teodorescu-Brani§te, A. Joja, Gaal Gabor,
Demostene Botez, Zaharia Stancu, E. Jebe-
leanu, Miron Radu Paraschivescu §i multi
altii.
In anii luptei impotriva pericolului fas-
cist intern si extern, presa democraticti legates
din Romania, creates i condusd de partidul
comunist, s-a bucurat de o inaltd apreciere nu
numai in lard, ci si peste hotare. V-am ruga
sci ne imptirt4iti astfel de aprecieri la adresa
presei democratice romane.
In vara anului 1934, i§i aminte§te profe-
sorul Constantinescu-Ia§i, am participat la o
serie de Intruniri internationale antifasciste
la Paris. La plenara Comitetului mondial de
60

www.dacoromanica.ro
lupta impotriva fascismului §i razboiului (pe
scurt Comitetul Amsterdam-Pleyel"), in da-
rea de seams, mi§carea antifascists din Ro-
mania a fost evidentiata printre altele pentru
faptul ca a reuit sa editeze o bogata, variata
§i puternica press democratica, antifascists
legala, situindu-se astfel printre primele tari
din Europa in acest domeniu de activitate.
Este necesard, asadar, studierea in con-
tinuare a tematicii acestor ziare in scopul cu-
noasterii temeinice a problemelor de istorie a
presei muncitoresti si democratice.
Publicarea de catre revista Presa noas-
tra", a relevat la sfirit Petre Constantinescu-
Ia§i, a unor articole consacrate trecutului de
lupta al presei muncitore§ti democratice, an-
tifasciste din Tara noastra reprezinta o contri-
butie la cunoa§terea istoriei presei romane. De
aceea, ca istoric §i publicist, salut cu caldura
initiativa intreprinsa.
*

Discutia care ne-a prilejuit evocarea unor

momente de neuitat din trecutul presei mun-
citorecti s-a incheiat cu unele consideratii ge-
nerale ale profesorului: exemplul presei re-
volutionare dinainte de eliberare reprezintd in
zilele noastre un indemn pentru publicatiile si
ziarictii din Republica Socialist'ci Romania,
in munca plind de abnegatie pe care o desfd-
,soard pentru infeiptuirea programului multi-
lateral de dezvoltare a patriei, adoptat de Con-
gresul al IX-lea al partidului.
,,PRESA NOASTRA" NR. 4 DIN APRILIE 1966

61

www.dacoromanica.ro
PE TEMELIA
LUMINOASELOR TRADITII
ALE STIINTEI
SI CULTURII ROMANE5TI
Sarb5.torirea centenarului Academiei, mo-
ment de seama in viata tarii noastre, a prile-
juit, o data cu trecerea in revista a rezultate-
lor si sarcinilor $ffintei noastre in perioada de-
savirsirii constructiei socialiste, o ampla evo-
care a traditiilor inaintate, patriotice, ale $tiin-
tei si culturii romanesti, cinstirea infaptuiri-
lor inainta$ilor, care, calauziti de idei avan-
sate, animati de un patriotism inflacarat, $i-au
inchinat talentul, energia, puterea de creatie
$tiintei romanesti, propa$irii tarii.
Ina lta pretuire acordata de partid traditii-
lor inaintate ale $tiintei $i culturii romanesti
$i-a gasit expresie in cuvintele rostite de to-
varasul Nicolae Ceau$escu la sesiunea so-
lemna consacrata sarbatoririi centenarului :
Istoria noastra cuprinde o bogata galerie de
personalitati ilustre animate de pasiunea
-au dezvoltat tezaurul de valori spirituale al
cercetatorului $i de adinca dragoste de patrie.
care, in acest veac de existenta a Academiei,
Romaniei, si-au adus contributia la progresul
societatii. Noi aducem azi un fierbinte omagiu
tuturor celor care, de-a lungul vremii, inchi-
nindu-$i energia, talentul si puterea creatoare-
patriei, viitorului natiunii noastre, au ridicat,
prin munca for asidua si entuziasta, edificiul'
trainic al culturii poporului roman".
Cuvintul secretarului general al Comitetului
Central al partidului, oglindind adincul res-
pect cultivat de partid fata de traditiile cultu-
rale inaintate, a constituit totodata un mobi --
lizator indemn pentru continuarea $i dep4i-
rea acestora, potrivit marilor chemari pe care
le are de implinit $tiinta in dezvoltarea socie-
tatii socialiste. Iar aceste traditii formeaza un.
62

www.dacoromanica.ro
puternic izvor de apa vie", care improspa-
teaza fortele, sporeste energia creatoare, insu-
fla vigoare si avint in lupta pentru inflorirea
patriei.
Formarea si dezvoltarea constiintei natio-
nale a poporului roman, care a stimulat lupta
sa pentru eliberare si unirea intr-un stat na-
tional unit, se leaga indisolubil de scrierile
inaintasilor stiintei istorice romanesti cro-
nicarii, care au afirmat cu atita vigoare inca
in perioada evului mediu originea comuna,
,continuitatea si unitatea de limbs, terito-
riu, facture psihica a poporului roman, cit
si de opera initiatorilor istoriografiei moderne
romanesti, care, pornind de la aceleasi ade-
varuri istorice, an militat pentru eliberarea
nationala si sociala a romanilor.
Opera istorica a lui N. Balcescu, inchinata
,vietii lui Mihai Viteazul, a avut ca tel sa-i in-
sufleteasca pe contemporani prin exemplul
tralucitelor fapte de arme ale marelui domn,
in lupta impotriva jugului otoman. Este nu-
mai un capitol din laborioasa activitate de is-
toric a lui N. Balcescu, ale carui lucrari in-
-deosebi cele de la finele vietii, cuprinzind
date ce au fost apoi folosite si de Marx in
Capitalul" au constituit lucrari de capa-
tii pentru formarea ideologica a revolutiona-
rilor de la 1848, iar Kogalniceanu, in celebrul
sau Cuvint introductiv" la cursul de istorie
a romanilor de la Academia Mihaileana, arata
-ca el concepe istoria ca o arms pentru intari-
rea constiintei nationale si pentru realizarea
nazuintelor poporului de emancipare sociala
si de independents nationala.
Caracteristic unor mari personalitati ale
stiintei si culturii noastre este faptul ca au
fost nu numai ginditori si purtatori ai ideii de
. eliberare si unire, ci si militanti pasionati,
care au desfasurat o vie si tumultuoasa activi-
tate practice pe tarim politic si social. Infrun-
63

www.dacoromanica.ro
tind adeseori represiuni $i exiluri, muntenii
Nicolae Balcescu, Cezar Bolliac, Dimitrie Bo-
lintineanu, C. A. Rosetti ; moldovenii Mihail
Kogalniceanu, Vasile Alecsandri, Alecu Russo,
Costache Negri ; transilvanenii George Baritiu,
Simion Barnutiu, Avram Iancu, Eftimie Mur-
gu s-au numarat printre organizatorii nemij-
lociti ai maselor in revolutia de la 1848, in rea-
lizarea Unirii iar, dupa unire, pentru infap-
tuirea de reforme democratice, pentru cuce-
rirea independentei nationale.
Se cuvine totodata evocat marele rol social
jucat de creatia literar-artistica ; operele ne-
muritoare ale corifeilor literaturii noastre cla-
sice, interpreti de mare sensibilitate ai sufle-
tului romanesc, ai bucuriilor si durerilor popo-
rului, cintareti neintrecuti ai frumusetilor pa-
triei, au cultivat dragostea de tara, au im-
barbatat masele in lupta pentru eliberarea so-
cials si nationals.
Aceste traditii patrotice, democratice si pro-
gresiste au fost ridicate pe o noua treapta prin
legaturile stabilite de oameni de stiinta, sa-
vanti $i ginditori dintre cei mai remarcabili,
cu miscarea muncitoreasca. Identificarea
astazi deplind a intelectualitatii cu lupta
oamenilor muncii are un vechi trecut, 4i are
inceputurile spre mijlocul veacului anterior,
cind, o data cu dezvoltarea clasei muncitoare,
au inceput sa apara §i sä se raspindeasca in
tara noastra ideile socialismului stiintific, fi-
lozofia materialist- dialectics. Multi dintre in-
telectualii de vaza au imbratisat aceste idei,
au sprijinit sau chiar s-au alaturat miscarii
muncitoresti : filozoful Vasile Conta, stralu-
cit reprezentant al curentului materialist, a
fost in tineretea sa membru al Internationa-
lei I. Dobrogeanu-Gherea, intemeietorul criticii
literare stiintifice in tara noastra, este si unul
din fondatorii primelor cercuri marxiste si al
primului partid social-democrat in Romania.
64

www.dacoromanica.ro
Savantul de renume mondial Emil Racovita,
intemeietorul pe plan mondial al speologiei,
a avut strinse legaturi cu miscarea socialists.
Dr. Stefan Stine& autorul remarcabilei lu-
crari Mediul social ca factor patologic", a
fost neobosit militant al vechii miscari so-
cialiste.
Puternica accentuare a contradictiilor de
class, amplificarea luptelor sociale la incepu-
tul secolului al XX-lea au facut ca multi oa-
meni de stiinta, arta si cultura, chiar dintre
cei care nu erau legati de miscarea socialised,
sa is pozitie hotarita impotriva nedreptatilor
sociale, manifestindu-si simpatia fats de cauza
poporului muncitor. Singeroasa reprimare a
rascoalei din 1907 a fost infierata cu tarie de
intelectuali : Nicolae Iorga a publicat in presa
vremii vehemente articole de condamnare a
represiunii. I. L. Caragiale a scris brosura acu-
zatoare : 1907 din primavard ping in toam-
na". Octav Ba'ncila, militant al miscarii socia-
liste, si-a inscris protestul vehement in pinze
nemuritoare tot asa dupa cum Tonitza a
redat icoane zguduitoare din crunta viata si
lupta a muncitorimii, intre altele, macelul de
la 13 decembrie 1918. Victor Babes, fondator
al microbiologiei moderne, a scos cu curaj la
iveala radacinile sociale ale bolilor cu extin-
dere de masa : Leacul pelagrei spunea el
in 1907 al acestei boli a mizeriei, al acestei
rusini nationale vi-1 dau eu : improprietarirea
taranilor !"
Intelectualitatea inaintata a salutat cu en-
tuziasm victoria Marii Revolutii Socialiste din
Octombrie, s-a alaturat marilor lupte munci-
toresti din perioada de avint revolutionar a
anilor 1918-1921, in focul carora a luat nas-
tere partidul de tip nou, marxist-leninist, al
clasei noastre muncitoare : ea si-a unit glasul
de protest cu acela al maselor largi munci-
65

www.dacoromanica.ro
toare cind partidul comunist a fost aruncat in
ilegalitate.
Sub nenumarate forme luari de pozitii
publice, participarea la adunari de protest,
stringerea de fonduri, marturii la procese
s-a manifestat solidaritatea intelectualitatii le-
gate de popor cu luptele ceferistilor si petro-
listilor din 1933, cu miscarea de masa impo-
triva fascismului si a pericolului nazist, pen-
tru apararea democratiei, a integritatii tarii si
independentei nationale nu putini intelec-
tuali indurind pentru aceasta rigorile inchi-
sorilor si lagarelor. Marturii graitoare de ati-
tudini patriotice, antifasciste ale intelectuali-
tatii impotriva razboiului hitlerist si a ocupa-
tiei germane a fost romanul Fratii Jderi ",
epopee a traditiilor de lupta si jertfa pentru
libertatea poporului roman al marelui Mihail
Sadoveanu, caruia agentii nazismului i-au ars
cartile in pietele publice ; pamfletul publicat
de Tudor Arghezi, care d.adea glas urii poporu-
lui roman impotriva cotropitorilor ; memo-
riul celor 66 de oameni de stiinta, academi-
cieni, profesori universitari, care cereau iesi-
rea imediata a Romaniei din razboi. Intelec-
tualitatea a participat cu avint alaturi de ma-
sele largi ale poporului la insurectia din Au-
gust 1944 si apoi la lupta pentru rasturna-
rea claselor exploatatoare si instaurarea regi-
mului democrat-popular, pentru construirea
orinduirii noi, socialiste.
Exists, totodata, si un alt aspect fundamen-
tal ce evidentiaza, ca o trasatura caracteris-
tied, traditiile inaintate ale vietii stiintifice $i
culturale din tara noastra ; situarea ferma a
cercetarii stiintifice si a creatiei artistice in
miezul procesului general al dezvoltarii econo-
mico-sociale a Romaniei, legatura strinsa cu
cerintele progresului material si spiritual al
poporului roman. Inca in secolul trecut, sa-
vanti ca Spiru Haret, David Emmanuel, Tra-
66

www.dacoromanica.ro
ian Lalescu sau Dimitrie Pompeiu in dome-
niul matematicii ; Petru Poni sau Constantin
Istrate in chimie ; Victor Babes, I. Cantacu-
zino, Gh. Marinescu in biologie si medicina
si-au inscris numele in cartea de our a stiin-
tei romanesti nu numai prin valoarea, pe plan
teoretic, a lucrarilor lor, dar si prin stradu-
inta, preocuparea si contributia la dezvoltarea
tarii, la crearea unor scoli stiintifice si a unui
invatamint superior modern, in masura sa for-
meze cadre de specialisti si cercetatori de
inalta valoare.
Preocupati de ridicarea economics a tarii,
de prospectarea, descoperirea si punerea in va-
loare a bogatiilor ei, Gregoriu Stefanescu, Gri-
gore Cobalcescu au intreprins ample studii
asupra structurii geologice a teritoriului ro-
manesc, asupra regiunilor petroliere $i masi-
velor de sare. Petru Poni $i Nicolae Teclu au
consacrat importante studii insusirilor chimice
ale petrolului $i gazelor aflate in subsolul tarii.
tntr -un discurs rostit la Academie in 1880,
Nicolae Teclu spunea : Chimia este insa $i
mai mult, ea e mama industriei intr-o tares ca
aceasta, cu resurse atit de bogate, trebuie sa
fie un factor pentru ridicarea bunastarii mate-
riale, printr-o activitate cit mai strins indus-
trials".
importante progrese a inregistrat cunoaste-
rea florei $i faunei tarii datorita cercetarilor
unor savanti ca Dimitrie Brindza, Emanoil
Teodorescu, Dimitrie Voinov, D. Borcea. Inte-
meietori ai scolii biologice romanesti, Grigore
Antipa, intemeietor al hidrobiologiei, Emil Ra-
covita, fondatorul biospeologiei. Intemeietorul
stiintelor agricole din Romania si autorul pri-
melor monografii rurale din Cara noastra, Ion
Ionescu de la Brad, a fost, in acelasi timp, un
luptator neobosit pentru ridicarea agriculturii,
pentru imbunatatirea conditiilor de viata ale
taranimii.
67

www.dacoromanica.ro
 In ciuda vicisitudinilor istorice care au fri-
nat dezvoltarea industrials a tarii, in ciuda
unor condilii vitrege materiale §i morale, a
lipsei de mijloace §i a desconsiderarii care
lua adeseori expresia dispretului fata de crea-
lia romaneasca, creterea mai puter-
nica a fortelor de productie spre sfir§itul se-
colului al XIX-lea §i inceputul secolului al
XX-lea, progresul tehnic in industria vremii
sint indisolubil legate de realizarile remarca-
bile ale §colii de constructori romani, repre-
zentata de Gheorghe Duca, Anghel Saligny,
Elie Radu sau Ion Ionescu, de realizarile lui
Traian Vuia §i Aurel Vlaicu ; se afirma prin
creatii originale de valoare mondiala savanti
ca George Constantinescu, intemeietorul soni-
citatii, H. Coanda, pionier al aviatiei reactive,
fizicianul Al. Proca, microbiologul C. Levaditi.
Proiecte ca al inginerilor Alexandru Davidescu
si Ion Ionescu, de irigare a intregului Mea-
gan, sau al inginerului Dimitrie Leonida de
construire a unei hidrocentrale la Bicaz de
150 000 C.P., deli au ramas pe hirtie pins in
anii socialismului, ilustreaza cutezanta, spi-
ritul innoitor, patriotismul fierbinte de care
erau animati oamenii no§tri de §tiinta.
Profunda este deosebirea fata de trecut
atit in ce privete conditiile materiale de as-
tazi, mijloacele tot mai largi puce la indemina
cercetatorilor, cadrul organizatoric care asi-
gura unirea §i convergenta eforturilor, cit §i
in ce privete conditiile morale, pretuirea de
care se bucura munca §ffintifica in Romania
socialists. 5tiinta romaneasca dispune azi de
tot ceea ce este necesar spre a aduce o con-
tributie mereu mai mare la opera vasta de
edificare a socialismului, pentru a se ridica,
in intreg frontul ei, la nivelul celor mai inain-
tate cuceriri ale gindirii umane iar sarba-
torirea Centenarului Academiei a constituit
tocmai un prilej de mobilizare a fortelor $tiin-
68

www.dacoromanica.ro
lei romaneti, de chemare la munch tenace,
dirza, perseverenta, insufletita de patriotism,
spre binele poporului.
In perspectiva sarcinilor de inalta raspun-
dere ale oamenilor de §tiinta legate de inde-
plinirea planului cincinal, a obiectivelor Con-
gresului al IX-lea al partidului, de progresul
rapid al societatii noastre, traditiile Inaintate
ale trecutului capata o §i mai profunda semni-
ficatie : in ele aflam nu numai un solid funda-
ment al realizarilor de azi, dar i un indemn
de a duce mai departe infaptuirile ilu§trilor
inainta§i la inaltimea misiunii ce-i revine §tiin-
tei in patria noastra socialists.
SCINTEIA" DIN 30 SEPTEMBRIE 1966

[LA APARITIA
REVISTEI
MAGAZIN ISTORIC"]
In multimea publicatiilor periodice care
imbogatesc tiinta §i cultura tarii noastre,
apare Inca una, revista Magazin istoric". Nici
nu indraznesc sa pun intrebarea : era nevoie ?
0 asemenea revista, care sa reflecte in pa-
ginile ei §i aspectele multiple ale tumultuoa-
sei vieti pe care Zara noastra o traie§te azi
pe temelia socialists, era de multa vreme ce-
ruta. Noi, ostenitorii in domeniul §tiintei is-
torice, ne Implinim menirea cu bogate roade ;
dar cunoa§terea istoriei aceasta magistra
vitae" nu apartine numai citorva, cei ale§i
Intru specialitate. Istoria, a5a cum o concepem
astazi, este lucrul maselor. Si maselor tre-
buie sa le fie daruite rezultatele cercetarii is-
toricilor.
Am fericitul prilej nu numai de a lucra pe
ogorul fauririi §tiintei istorice, dar Si de a
avea legaturi organizatorice cu multimea das-
69

www.dacoromanica.ro
calilor de istorie, care zi de zi impartasesc
adevarul istoric miilor de invatacei, cetateni
mai apoi ai republicii noastre socialiste. De
multa vreme ei cer o asemenea revista.
Dar parca numai pentru ei era necesara
aceasta revista.' ? Setea de lectura istorica a
marelui public este asta'zi fapt de necontestat.
Cunoasterea istoriei patriei si a celorlalte po-
poare de azi sau din trecut este exponentul
celei mai elementare culturi.
Stiinta istoriei, vazuta prin conceptia stiin-
Wick' a materialismului istoric, puss la inde-
mina multora asa cum si-a programat Ma-
gazinul istoric" va fi Inca un sprijin ideo-
logic in desavirsirea societatii socialiste in
patria noastra.
SA salutam cu bucurie aparitia MAGAZI-
NULUI ISTORIC" !
MAGAZIN ISTORIC" NR. 1 DIN APRILIE 1967

[CUVINTARE ROSTITA
LA MAREA
ADUNARE NATIONALA]
Discutam astazi despre politica externs a
statului nostru. Toata lumea stie ca Republica
Socialists Romania promoveaza cu consecven-
ta o politica externs de pace si colaborare in-
ternationala, care exprima in modul cel mai
deplin interesele si nazuintele poporului ro-
man. In acelasi timp, aceasta politica cores-
punde intereselor generale ale socialismului,
promova'rii pe arena mondiala a ideilor pacii
si progresului social.
De-a lungul istoriei sale, poporul roman a
luptat pentru apararea fiintei si demnitatii
sale, a facut totul ca sä traiasca in buns inte-
legere cu vecinii. Cu toate conditiile vitrege,
cu toate piedicile si greutatile ce le-au intimpi-
70

www.dacoromanica.ro
nat, oamenii de pe aceste meleaguri au dez-
voltat o civilizatie materials si spirituals pro-
prie. In strinsa legatura cu celelalte popoare,
poporul roman a participat activ la schimbul
de valori ale muncii creatoare, 0-a adus con-
tributia la tezaurul culturii mondiale, la inflo-
rirea geniului uman.
Ca om de stiinta, ca istoric, nu pot sa nu
amintesc ca poporul roman a imbinat lupta
sa pentru libertate socials si independenta
nationala cu idealurile pacii si bunei intele-
geri intre popoare. Aceste nazuinte au insu-
fletit activitatea multor luptatori, a tuturor
militanlilor progresisti, au fost in permanenta
prezente in constiinta si actiunile maselor
populare. Inflacaratul patriot Nicolae Balcescu
scria la jumatatea secolului trecut ca nadej-
dea civilizatiei popoarelor este in comunicatia
ideilor, care va veni din comunicatia natiilor
ce inlesnirile si relatiile comerciale vor aduce".
Tot el adauga : Principiul nostru politic este
simplu : respectul, recunoasterea egalitatii si
solidaritatii nationalitatilor". Asemenea idei
se regasesc intr-o forma sau alta, corespunza-
tor diferitelor imprejurari istorice, la Alexan-
dra Joan Cuza, la Mihail Kogalniceanu, la
Gheorghe Baritiu si la alte personalitati pro-
gresiste ale celei de-a doua jumatati a veacului
trecut, ca si mai tirziu.
In 1936, de pilda, cu prilejul deschiderii
conferintei de constituire a Asociatiei presei
Intelegerii Balcanice, ca 0-n multe alte ocazii,
marele nostru om de stat Nicolae Titulescu isi
exprima convingerea ca respectarea deplinei
egalitati in drepturi a statelor mari sau mici
reprezinta un principiu de nediscutat al re-
latiilor internationale.
Daca ne referim la miscarea muncitoreasca
si socialists din Romania, trebuie sa aratam
ca ea s-a situat Inca de la inceputurile exis-
71

www.dacoromanica.ro
tentei sale pe pozitia apararii pacii, a indepen-
dentei nationale §i suveranitatii patriei.
Partidul Comunist Roman, ridicind pe un
plan superior aceste traditii, afirmindu-se ca
forta politica cea mai consecventa in promo-
varea principiilor §i telurilor la care ne-am re-
ferit, a mobilizat masele la lupta pentru inte-
gritatea tarii §i eliberarea ei de sub dictatura
fascists §i ocupatia germana.
Istoria a demonstrat si demonstreazd ea
lupta pentru dreptate socials Si apararea dem-
nitatii si independentei nationale a fost si este
o forta principals a progresului omenirii. In
zilele noastre, cind pe harta lumii sint natiuni
aflate in diferite stadii ale dezvoltarii lor, pre-
cum §i popoare care lupta pentru inchegarea
natiunilor lor, pentru afirmarea lor de sine
statatoare in viata politica internationals, pil-
da tarilor socialiste exercita o deosebita influ-
enta. Marea Revolutie Socialists din Octom-
brie, de la a carei victorie se implinesc 50 de
ani, a deschis o noua era in istoria omenirii,
era revolutiilor socialiste, a eliberarii sociale
a celor ce muncesc §i, °data cu aceasta, a afir-
marii puternice a fiintei nationale a popoare-
lor. Viata a aratat ca socialismul a ridicat na-
tiunea pe o noua treapta a dezvoltarii sale,
ca el asigura conditii optime pentru inflori-
rea natiunilor, pentru valorificarea deplina a
potentialului lor material §i uman in intere-
sul progresului §i civilizatiei.
Din momentul in care §i-a luat in miini pro-
pria-i soared, poporul roman, ca si celelalte
popoare ce construiesc socialismul, a conti-
nuat §i dezvoltat experienta sa istorica, im-
bogatind-o cu principii noi, izvorite din reali-
tatile social-economice ale lumii contempo-
rane. In toti ace§ti ani, partidul §i guvernul
nostru au depus o munca neobosita pentru in-
florirea economiei §i culturii patriei, au desf
§urat o intensa §i rodnica activitate pentru
72

www.dacoromanica.ro
dezvoltarea cooperarii cu alte state, in slujba
cauzei destinderii si securitatii internationale.
Sintem ferm convinsi ca once realizare a
noastra, once realizare a fiecarei tan socia-
liste constituie o contributie la cresterea pu-
terii si prestigiului socialismului, la lupta pen-
tru victoria pacii si progresului in lume.
In centrul politicii sale externe, Romania a
pus prietenia, alianta frateasca si colaborarea
multilaterala cu toate tarile socialiste. Este
un merit al conducerii partidului nostru, al
guvernului, felul cum activeaza pentru inde-
plinirea sarcinii incredintate de partid Si po-
por de a dezvolta relatiile cu toate tarile
socialiste. Permiteti-mi sa spun citeva cuvinte
despre bunele noastre legaturi de colaborare
cu Bulgaria. Traditionala prietenie cu poporul
bulgar, cimentata in focul luptei comune pen-
tru eliberarea de sub jugul asupririi straine,
cunoaste astazi o inflorire pe care numai
construirea socialismului in cele doua taH,
comunitatea de teluri, ideologia comund
marxist-leninista i le poate asigura.
Practic nu exists domeniu in care relatiile
si cooperarea sa nu se desfasoare in bine spre
deplina noastra satisfactie. Cooperarea econo-
mica reciproc avantajoasa, colaborarea din-
tre oamenii de stiinta si arta sint domenii care
ne-ar putea oferi un cimp bogat, cu rezultate
dintre cele mai rodnice. Subscriu din adincul
inimii la cele exprimate de tovarasul Nicolae
Ceausescu ca relatiile fratesti dintre popoarele
roman si bulgar sa cunoasca o deplina inflo-
rire. Dupg cum s-a aratat de la tribuna aces-
tei sesiuni, dezvoltarea legaturilor prietenesti
cu tarile socialiste corespunde atit intereselor
poporului nostru, cit si ale celorlalte popoare,
reprezentind un factor de seams pentru infa-
rirea fortei sistemului socialist mondial si
cresterea influentei sale in lume.
73

www.dacoromanica.ro
 Desigur, asa cum a aratat experienta, in re-
latiile dintre tarile socialiste pot aparea si deo-
sebiri de pareri. Impartasim intru totul pozi-
tia expusa de tovarasul Nicolae Ceausescu ca.
ceea ce uneste tarile socialiste este incompa-
rabil mai important decit deosebirile de pareri
dintre ele" si ea acestea nu trebuie sa afecteze
in nici un caz relatiile economice, politice, cul-
tural-stiintif ice.
Este un fapt obiectiv ca in prezent exists
state cu orinduiri sociale diferite, ca dezvol-
tarea relatiilor dintre ele, a schimbului de va-
lori materiale si spirituale, a cooperarii in ye-
derea solutionarii problemelor internationale
arzatoare, apararii pacii si securitatii popoa-
relor este o necesitate imperioasa a timpului
nostru. Iata de ce aprob si sprijin pe deplin
politica partidului si guvernului tarii noastre,
care militeaza pentru relatii cu toate statele
indiferent de orinduirea for social-politica,
avind drept calauza intangibilele principii ale
suveranitatii si independentei nationale, egali-
tatii in drepturi pi neamestecului in treburile
interne ale altor tari, avantajului reciproc.
impa'rtasesc de asemenea parerea exprimata in
expunere privind largirea posibilitatii exis-
tente pentru extinderea relatiilor Romaniei cu
statele cu orinduiri sociale diferite din Europa
si din alte parti ale lumii.
Aplicarea acestor principii reprezinta in epo-
ca noastra conditia fundamentals a raporturi-
lor normale intre tari, a evitarii conflictelor
interstatale.
Asa cum bine s-a subliniat indeosebi de va-
loroasa expunere facuta in sesiune de secre-
tarul general al partidului nostru, viata a de-
monstrat ca fiecare stat, mare sau mic, poarta
raspunderea pentru soarta pacii, are indatori-
rea de a-si aduce contributia active la prein-
timpinarea unui nou razboi, la destinderea
internationals, la intarirea pacii si cooperarii
74

www.dacoromanica.ro
intre popoare. Pornind de la intelegerea aces-
tui fapt, Romania socialists a cautat sa con-
tribuie in mod activ la gasirea unor solutii po-
zitive in cele mai variate domenii si probleme.
A crescut multilateralitatea raporturilor pe
care le are tara noastra cu celelalte tari si in
privinta spatiului geografic, si in varietatea
legaturilor. Am incercat sa ne aducem contri-
butia la marile probleme ale socialismului, ale
luptei antiimperialiste, ale efortului urias fa-
cut de popoare pentru o large cooperare si
intelegere internationala. Initiative le guvernu-
lui roman in zona Balcanilor, in promovarea
relatiilor de bung vecinatate intre tari cu sis-
teme social-economice deosebite, preocuparile
sale in legatura cu securitatea europeana sau
cu atit de framintatele probleme dezbatute la
O.N.U., fie ca e vorba de educatia tinerelor ge-
neratii, fie de cea a complexelor relatii inter-
nationale din lumea contemporana, constituie
tot atitea contributii la incercarile de solutio-
nare a unor chestiuni ce privesc prezentul si
viitorul omenirii.
Ca vechi deputat in Marea Adunare Natio-
nala, as vrea sa remarc contributia pe care
aceasta o aduce, prin dezvoltarea schimburilor
si contactelor pe linie parlamentara, la o mai
bung cunoastere si intelegere intre popoare.
Schimburile de delegatii parlamentare, care au
avut loc in ultimii ani atit cu tari socialiste,
cit si cu alte tari din Europa si din alte par ti
ale lumii, au constituit un insemnat mijloc de
cunoastere a vietii, a preocuparilor si nazuin-
telor popoarelor. Ca unul care am luat parte
in calitate de membru al Grupului parlamen-
tar roman la numeroase reuniuni ale Uniunii
interparlamentare, pot sa confirm aprecierea
de care se bucura.' si-n cadrul acestui forum
pozitia constructive, politica active de pace
pe care o promoveaza tara noastra. Insasi
participarea noastra la lucrarile Uniunii inter-
75

www.dacoromanica.ro
parlaa-nentare decurge din principiile funda-
mentale ale politicii noastre externe. Ea se
incadreazsa pe deplin pe linia extinderii lega-
turilor, folosirii tuturor contactelor, a tuturor
cailor si mijloacelor care pot contribui mai
bine la intelegerea intre popoare, la securita-
tea si pacea lumii.
Am ascultat cu deosebit interes ampla si
documentata expunere asupra politicii externe
promovate de partidul si statul nostru. Aceasta
politica intruneste adeziunea unanima a po-
porului roman, pentru ca ea raspunde interese-
lor sale vitale. Principiile de baza ale politicii
externe a Romaniei, expuse clar de tovarasul
Nicolae Ceausescu, reflects nazuintele po-
porului roman si raspund unei probleme ma-
jore a timpului nostru. Imi exprim Inca o data
deplinul meu acord ou politica externs a statu-
lui nostru $i increderea mea nestramutata in
triumful principiilor care ne calauzesc in rela-
tiile cu celelalte state.
SCINTEIA" DIN 26 IULIE 1967

50 DE ANI
DE LA MAREA REVOLUTIE
SOCIALISTA
DIN OCTOMBRIE
Uniunea Sovietica Si toate tarile sistemului
socialist, ca pi Intreaga lume muncitoare si
progresista, intimpina cea de-a 50-a aniver-
sare a victoriei Marii Revolutii Socialiste, in-
faptuita la 25 octombrie 1917, cu toata aten-
tia ce se cuvine celui mai important eveni-
ment din istoria omenirii.
Inca din luna martie 1967, Comitetul Cen-
tral al Partidului Comunist Roman a elaborat
o hotarire pentru sarbatorirea semicentenaru-
76

www.dacoromanica.ro
lui Marii Revolutii Socialiste din Octombrie,
eveniment de rascruce in istoria universals ".
In cuvintarea sa cu prilejul aniversarii a 45
de ani de la infiintarea Partidului Comunist
Roman, tovarasul Nicolae Ceausescu, secreta-
rul general al Partidului Comunist Roman, a
precizat : Mama Revolutie Socialised din Oc-
tombrie, fauritorul primului stat socialist din
lume, a deschis in istoria omenirii epoca re-
volutiilor proletare, epoca trecerii de la capi-
talism la socialism. Victoria proletariatului din
Rusia, condus de partidul comunist faurit de
Lenin, ideile lui Octombrie au stimulat spiri-
tul revolutionar al clasei muncitoare, al mase-
lor largi populare de pe toate meridianele
globului, rasunind ca un indemn inflacarat in
lupta pentru realizarea aspiratiilor for de li-
bertate si progres, pentru eliberarea socials si
nationala".
Marea Revolutie Socialists pune inceputu-
rile unei noi ere in istoria omenirii, epoca con-
temporana, in deosebire fundamentald de ce-
lelalte epoci ale istoriei universale.
Prin noua orinduire se desavirseste adevara-
tul caracter al istoriei universale, care cu-
prinde acum toate popoarele, indiferent de sta-
rea dezvolthrii for social-economice. Nici una
din epocile anterioare n-a cuprins totalitatea
diferitelor sectoare ale societatii omenesti ca
noua era in dezvoltare.
Ea inseamna aparitia orinduirii noi, carac-
terizata prin schimbarea fundamentala a ra-
porturilor dintre oameni : societatea socialists,
desfiintindu-se pentru totdeauna exploatarea
omului de catre om.
Spre deosebire de schimbarile petrecute in
evolutia societatii, cind o class dominants ra-
mine totdeauna in vigoare ; spre deosebire de
revolutiile burgheze, care au instaurat un re-
gim nou, al orinduirii capitaliste, prin distru-
gerea orinduirii feudale, marginindu-se sä in-
77

www.dacoromanica.ro
locuiasca un sistem de exploatare prin altul,
Revolutia Socialists din Octombrie a realizat
pentru intiia oars in istoria omenirii desfiin-
;area claselor exploatatoare. Revolutia din Oc-
tombrie a scindat lumea in cloud sisteme,
adinc deosebite : vechea orinduire capitalists,
bazata pe exploatarea omului de catre om, $i
orinduirea noua, societatea socialists, al carei
scop suprem este eliberarea omului de orice
exploatare si asuprire.
Aparitia sistemului mondial al socialismu-
lui, care cuprinde astazi peste 250/o din supra-
fata $i mai mult de 39/0 din totalul populatiei
globului pamintesc, a creat not conditii luptei
popoarelor pentru realizarea aspiratiilor for
de libertate $i progres.
Revolutia din Octombrie a dovedit temeini-
cia idealului socialist ; a tradus in practical po-
sibilitatea organizarii societatii bazate pe alte
raporturi, asa cum intrevazusera intemeietorii
socialismului $tiintific. S-a trecut de la teorie
la practical, dovedindu-se temeinicia noii inva-
taturi, pe care mai multi o considerau o uto-
pie, un vis nerealizabil.
Spre deosebire de revolutiile anterioare cu-
noscute in istorie, Revolutia din Octombrie a
deschis posibilitati tuturor celor ce muncesc
la °rase $i la tars sa-$i dezvolte initiativa, sal
dezvolte fortele de productie intr-un ritm mult
mai accentuat $i rapid decit in societatea ca-
pitalists.
Revolutia din Octombrie este o revolutie
populara. Prin revolutia socialists, clasa pro-
letara care a infaptuit-o s-a pus in fruntea tu-
turor celorlalte paturi sociale, sustinind ten-
dintele progresiste ale acestora.
Marea Revolutie din Octombrie a adus re-
zolvarea problemei nationale. Declaratia
drepturilor popoarelor din Rusia", emanata la
2 noiembrie de catre Consiliul Comisarilor
Poporului, pune capat politicii de oprimare a
78

www.dacoromanica.ro
nationalitatilor din vechea Rusie tarista. Se
acorda popoarelor libertate deplina, autode-
terminarea ping la despartirea de statul rus.
S-au desfiintat privilegiile nationale si natio-
nal-religioase, pastrindu-se convingerile reli-
gioase si practic obiceiurile fiecarei nationali-
tati. Aceste principii marxist-leniniste in pro-
blema nationals s-au aplicat pe Intreg terito-
riul Rusiei tariste, asigurindu-se o politica
adecvata starii inapoiate a unor popoare de pe
teritoriul asiatic al Rusiei. In unele regiuni
inapoiate s-au aminat chiar transformarile so-
ciale ping la inlaturarea ramasitelor economi-
co-culturale. Problema nationals si national -co-
loniala cgpatind solutii noi, Marea Revolutie
a cistigat mari simpatii la popoarele supuse
regimului colonial. Si astazi popoarele de cu-
rind eliberate de sub jugul metropolelor im-
perialiste se-ndreapta catre principiile emanate
pentru intiia oars de Mare le Octombrie.
Una din urma.'rile imediate ale Revolutiei
din Octombrie s-a vazut cu prilejul dezmem-
brarii Imperiului habsburgic. Miscarile nati-
unilor asuprite din Austro-Ungaria, in actiune
Inca de la inceputul veacului, iau o dezvoltare
noua, revolutionara, care duc la aparitia unor
state nationale independente, la desavirsirea
unitatii nationale a unor popoare, cum a fost
cazul $i cu poporul roman.
Conceptia noua asupra respectului fats de
fiecare stat sau popor mare sau mic, asupra
dreptului la egalitate, inlaturindu-se toate dis-
criminarile, a pus capat politicii diversioniste,
arms in miinile imperialistilor. Se mai vad
totusi si astazi unele practici ca urmare a
politicii de diversiune de pe vremea stapinirii
coloniale a marilor puteri imperialiste. Ra-
sismul, care a facut cumplite ravagii pe vre-
mea dominatiei hitleriste, mai dainuie si as-
tazi in citeva state Africa de Sud si Rho-
desia sub forma cea mai salbatica. 0 ade-
79

www.dacoromanica.ro
varata rusine a civilizatiei de astazi o con-
stituie discriminarea rasiala cu privire la ze-
cite de milioane de negri din S.U.A., stat con-
siderat ca unul din cele mai inaintate din
lumea capitalists.
Revolutia din Octombrie a avut un puternic
efect asupra unei alte probleme, aceea a pa-
mintului, care interesa milioane de Omni din
Rusia, ca si din Wile cu profil agrar. Unul din
primele decrete ale puterii sovietice, Decre-
tul asupra pamintului", anunta confiscarea
fara despagubiri a tuturor paminturilor mo-
sieresti si trecerea for in stapinirea poporului.
Prin lichidarea mosierimii ca class s-a distrus
unul din stilpii reactiunii, dindu-se un avint
lard precedent luptei maselor taranesti, Ca-
re-si vedeau implinindu-se visul for de veacuri,
pentru care ele luptasera cu jertfe nenuma-
rate fall sa izbindeasca. Prin sprijinul acor-
dat taranilor de catre muncitorimea de la
orase s-au pus inceputurile unei lupte comune
a muncitorilor industriali si taranilor, alian-
tei dintre cele cloud categorii de oameni ai
muncii.
Prin izbucnirea revolutiei socialiste in Rusia,
centrul revolutiei s-a mutat din Apus la Ra-
sarit. Explicatia ruperii lantului capitalist toc-
mai in Rusia a fost data de conducatorii le-
ninisti ai revolutiei, care au inteles adincirea
crizei totale a statului rusesc, unde contra-
dictiile dintre clase luasera o forma acuta.
Datorita geniului lui Lenin, s-a ales si mo-
mentul cel mai potrivit pentru declansarea
revolutiei prin cucerirea puterii de stat cu
ajutorul sovietelor.
Aparitia si folosirea sovietelor, forma noud
de conducere a treburilor obstesti, constituie
una din caracteristicile Marii Revolutii din
Octombrie si o noua contributie adusa isto-
riei. Mersul vertiginos al Revolutiei, care In
80

www.dacoromanica.ro
citeva luni stapineste destinele revolutiei bur-
ghezo-democrate, impingind-o spre revolutia
socialists, este Inca unul din marile exemple
aduse omenirii luptatoare de Ca'tre Revolutia
din Octombrie.
Ea a pus bazele democratiei socialiste, cea
mai larga si mai reprezentativa pe care a cu-
noscut-o istoria, prin folosirea sfaturilor sovi-
etelor, care dau posibilitate tuturor oame-
nilor muncii sa-si spuna cuvintul, alegind mii
si mii de deputati, de la sovietele locale ping
la Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice.
Prin chemarea maselor la conducerea tre-
burilor obstesti s-a simtit nevoia ridicarii de
numeroase cadre pregatite, de ridicare a ni-
velului cultural al oamenilor muncii. Indus-
trializarea masiva si colectivizarea agriculturii
au dus la nevoia dezvoltarii tehnicii si a spe-
cialistilor respectivi in numar din ce in ce
mai mare. Uniunea Sovietica devine astfel,.
pe baza liniilor trasate de Marea Revolutie
Socialists, una din cele mai importante tari
din lume in domeniile culturii, educatiei, sti-
intei si tehnicii. Pe unele tarimuri, Uniunea
Sovietica sta in fruntea omenirii, cum sint
marile cuceriri ale cosmosului.
Revolutia din Octombrie a pus bazele unei
politici de bung intelegere intre popoare si
state, a pus in practices principiile leniniste
ale convietuirii pasnice intre state cu forme
deosebite de organizare social -economics. Pri-
mul decret emanat de noul guvern ce preluase
puterea in Rusia a .fost Decretul asupra pa-
cii", prin care se propunea beligerantilor din
ambele tabere sa inceapa tratativele pentru
Incheierea unei pad. generale, democratice, in
conditii de echitate pentru toate popoarele.
Sint declarate principii not in relatiile In-
ternationale. Se proclama rezolvarea proble-
melor litigioase prin alte mijloace decit raz-
boiul, de intelegere reciproca si respectarea
81

www.dacoromanica.ro
drepturilor nationale ale tuturor popoarelor
pe picior de egalitate. Se pun bazele unei noi
diplomatii, care inlatura conceptia veche : raz-
boiul este continuarea politicii cu alte mij-
loace. Se incearca astfel evitarea razboaielor,
care au adus jertfe numeroase ; numai ulti-
mele doua razboaie au costat viata a 60 000 000
de oameni. Astazi mai mult ca oricind este
necesara lupta irnpotriva conceptiei imperia-
lismului agresiv. [...]
Existenta sistemului mondial socialist a pus
in fata tarilor socialiste sarcina de inalta ras-
pundere de a cladi relatii internationale de
tip nou, de a elabora norme de colaborare
bazate pe prietenie, pe stima si respect reci-
proc. Superioritatea legaturilor reciproce bila-
terale si multilaterale dintre statele socialiste
consta in aplicarea neabatuta a principiilor
egalitatii in drepturi, neamestecului in trebu-
rile interne, respectarii independentei si suve-
ranitatii nationale, avantajului reciproc si in-
trajutorarii fratesti.

Zguduind puternic edificiul lumii vechi,

capitaliste, si punind temelia celei noi, socia-
liste scrie tovarasul Nicolae Ceausescu in
articolul din Pravda din 17 octombrie
1967 , Revolutia din Octombrie a avut un
larg ecou in intreaga lume, a stimulat actiu-
nile revolutionare ale clasei muncitoare, ale
celor ce muncesc de pe toate continentele, a
insufletit fortele democratice si progresiste de
pretutindeni" .
Unele trasaturi fundamentale ale revolutiei
noastre a spus Lenin au o insemnatate
nu locals, nu specific nationals, nu numai
rusa, ci una internationals... Exemplul rus
arata tuturor tarilor cite ceva, dar cu totul
esential, din viitorul for inevitabil si apropiat.
S2

www.dacoromanica.ro
Muncitorii inaintati din toate tarile au inte-
les demult acest lucru, si de cele mai multe
on nu atit 1-au inteles, ci 1-au sesizat, 1-au
simtit cu instinctul for de class revolutio-
nara".
In timpul valului revolutionar care a urmat
imediat dupa primul razboi mondial, influ-
enta Marelui Octombrie s-a resimtit prin apli-
carea principiilor si tacticii marxist-leniniste
declansate de Revolutia Socialised. In uncle
locuri Ungaria, Bavaria, Slovacia s-a
incercat infiintarea de republici sovietice. Cea
mai importanta i de oarecare durata a fost
Republica Sovietica Ungara, proolamata la 21
martie 1919, dar care n-a putut rezista dato-
rita interventiei statelor capitaliste si a actiu-
nilor contra-revolutionare interne.
Apar partide comuniste in anii 1919-1921
in diferite tari, care pun in practica ideile
leniniste concretizate in partidul muncitoresc
de tip nou, ce in Rusia reusise sa aducd." vic-
toria clasei muncitoare. In luna martie 1919
se infiinteaza o noua Internationals, cuprin-
zind partidele comuniste existente, Internatio-
nala a III-a.
Constituirea Internationalei a III-a a in-
semnat o uriasa victorie a marxism-leninis-
mului asupra ref ormismului din miscarea
muncitoreasca, asupra iluziilor democrat-bur-
gheze [...].
Desi Wile Americii Latine nu participasera
la razboi, situatia muncitorimii si taranimii
era foarte grea. Vestea Revolutiei din Octom-
brie trezeste constiinta unor muncitori mai
ridicati si intelectuali progresisti, care publics
o intreaga literatura de propagare a ideilor
leniniste. Iau nastere in citeva tari partide
comuniste.
Intensificarea miscarii de eliberare nationals
se resimte puternic in mai multe tali din
Asia : China, India, Indonezia, Mongolia,
83

www.dacoromanica.ro
Coreea. Sun Iat Sen, conduca'torul mi§carii
revolutionar-democrate din China, afirma ca
revolutia rusa este o mare speranta pentru
omenire. Desfa§urarea luptei national-revolu-
tionare a poporului chinez a pregatit conditiile
pentru crearea unui puternic partid comunist
chinez. Afganistanul, printr-un razboi national
impotriva imperiali§tilor englezi, ci§tiga inde-
pendenta. In tarile arabe din Orientul Apro-
piat, unde Anglia pusese stapinire pe o serie
de tari smulse Imperiului otoman, apar fra-
mintari impotriva noii stapiniri.

Marea Revolutie Socialists din Octombrie a

jucat un rol important §i in viata poporului
roman, atit prin influenta pe care a exerci-
tat-o asupra oamenilor muncii din Romania,
cit si prin manifestarile de solidaritate si
sprijin adus fauritorilor Revolutiei din Octom-
brie §i Uniunii Sovietice.
Inca de la inceputurile sale, mi§carea mun-
citoreasca din Romania a cultivat spiritul
internationalismului proletar, de pe vremea
Internationalei I chiar. Vechea mi§care socia-
lista a fost strins legath de manifestarile
Internationalei a II-a organizatoric, delegatii
,ei participind efectiv la congresele Interna-
tionalei. Legaturi strinse a avut si cu miscarea
revolutionary din Rusia tarista : izbucnirea
revolutiei burghezo-democrate din 1905-1907
a fost salutata de sociali§tii romani, vasul
Potemkin" Si marinarii sai si-au gasit un re-
fugiu primitor in Cara noastra.
Partidul social-democrat roman a imbratiat
ideile inaintate ale stingii din Internationala
a II-a §i s-a alaturat partidului bolwvic rus la
conferintele de la Zimmerwald §i Kiental.
Izbucnirea revolutiei ruse din februarie 1917
a fost privity cu simpatie de poporul roman,
84

www.dacoromanica.ro
iar stirile despre Revolutia din Octombrie au
patruns imediat in Romania.
In grupul de romani muncitori de la intre-
prinderile mutate in sudul Rusiei din cauza
ocupatiei unei parti a tarii, s-a format o puter-
nica organizatie revolutionara, care a parti-
cipat cu arma in mina la apararea Revolutiei
ruse. Cind in ianuarie 1918 is fiinta la Petro-
grad Inaltul colegiu autonom pentru afacerile
ruso-romane si lupta impotriva contrarevolu-
tionarilor albi, intre altii face parte din con-
ducere Si militantul socialist roman M. Gh..
Bujor. In cursul aceluiasi an, numerosi
romani transilva'neni, prizonieri in Rusia din
armata austro-ungara, se intilnesc cu cei de
la Odesa si sudul Rusiei si formeaza unitati
de lupta in cadrul Armatei Rosii.
Un curent revolutionar patrunde in sinul'
.muncitorimii din Romania, fie din Moldova,
fie din teritoriile ocupate de dusmani, for-
mindu-se grupuri, intitulate uneori maxi-
maliste" ,ce activau pentru introducerea
ideilor Marelui Octombrie. 0 serie de greve-
izbucnesc in cursul anilor 1917-1918, deter-
minind obtinerea unor revendicari economice-
si politice. In acelasi timp, in Transilvania,
fostii prizonieri din Rusia adincesc prin lupta
for curentul pentru realizarea revolutiei ratio -
nale, pentru infaptuirea unitatii nationals
prin actul de la 1 Decembrie 1918.
Cind clasa muncitoare din Romania isi
reface organizatiile la finele anului 1918 in
conditiile valului revolutionar, in fata parti-
dului socialist intarit apar not probleme. In
decembrie 1918 se elaboreaza un nou program,
concretizat in Declaratia de principii", care
inscrie pentru intiia oara principiul dicta-
turii proletariatului. De asemenea, fidel spiri-
tului internationalist, Partidul Socialist Roman
arata ca este solidar cu Partidul Comunist
Rus si cu toate partidele socialiste revolu-
85

www.dacoromanica.ro
tionare din lumea intreaga" §i subliniaza im-
portanta Revolutiei ruse, primul semnal pen-
tru inlaturarea capitalismului.
Luptele revendicative culmineaza in acest
limp cu actiunea grevista de la 13 decembrie
1918, cind reactiunea, inspaimintata de avintul
revolutionar al maselor, a trecut la o sin-
geroasa represiune, nemaicunoscuta in istoria
miscarii muncitoreti din Romania. Dar gu-
vernul n-a reuit sä impiedice mersul inainte
al miscarii. Simtindu-se necesitatea unui
partid centralizat, o conferinta tinuta la Bucu-
re§ti cu delegati ai partidelor din toate pro-
vinciile romaneti in mai 1919 hotae4te for-
marea partidului socialist, care adopta
programul de activitate al partidului unic.
Si cu acest prilej declaratia arata importanta
Marii Revolutii Socialiste.
In anii 1919-1921 marea majoritate a mem-
brilor Partidului Socialist din Romania se
pronunta pentru transformarea partidului
socialist in partid comunist i afilierea lui la
Internationala a III-a, creata de Lenin, vazind
in aceasta intarirea solidaritatii proletare
internationale. Pentru social*ii romani, noul
partid insemna intarirea luptei pentru
apararea intereselor maselor populare din
tart odata cu apararea primului stat socia-
list din lume. De aceea se impleteau actiunile
sale cu ale celorlalte mi§cari din lume in apa-
rarea Sovietelor, cum a Post greva internatio-
nala din 21 iulie 1919, ce a impiedicat pe in-
terventionitii din statele Antantei in campania
for impotriva statului sovietic.
Micarea muncitoreasca create in actiuni i
se dezvolta ideologic in cursul anului 1920,
culminind cu greva generala din octombrie,
care, cu toate scaderile ei datorita oportu-
nismului unora dintre conducatori, a insem-
nat cel mai important moment din istoria
luptelor de clash din Romania. Elementele cele
86

www.dacoromanica.ro
mai constiente din sinul partidului socialist
reusesc sa determine conducerea sä fixeze
tinerea congresului partidului, reclamat de
multa vreme, in zilele de 8-12 mai 1921.
Cel mai insemnat punct la ordinea de zi a
fost transformarea partidului in partid comu-
nist, care s-a aprobat cu mare majoritate
de catre congresisti. Congresul trimite salutul
sau statului sovietic, subliniindu-se impor-
tanta Marii Revolutii Socialiste. Guvernul pro-
cedeaza la arestarea congresistilor care
votasera infiintarea noului partid de tip leni-
nist, inscenind un proces, care in cele din
urma a cazut. Partidul comunist traieste si
activeaza chiar si dupa ilegalizarea sa din
1924, ducind o lupta consecventa pentru
apararea intereselor maselor muncitoare, inte-
reselor poporului intreg.
Prin marele act de la 23 August 1944.
Partidul Comunist Roman, in fruntea fortelor
patriotice, reuseste sa infaptuiasca fundamen-
tala cotitura in istoria Romaniei. In cursul
istoriei sale, Partidul Comunist Roman a im-
pletit patriotismul cu solidaritatea fats de
lupta oamenilor muncii de pretutindeni, con-
tribuind la intarirea sistemului socialist, aI
carui prim inceput 1-a realizat Marea Revo-
lutie Socialists din Octombrie.

Aplicind creator teoria marxist-leninista la

conditiile concrete ale tarii noastre, Partidul
Comunist Roman a condus poporul roman
pe calea victoriei revolutiei socialiste si a
construirii noii orinduiri, care a invins defi-
nitiv si deplin la not in tars. Poporul roman
munceste cu elan pentru desavirsirea con-
struirii socialismului, infaptuind cu succes
programul de dezvoltare multilaterala a t aril,
stabilit de Congresul al IX-lea al partidului.
87

www.dacoromanica.ro
Muncind pentru inflorirea economiei si cul-
turii patriei sale, poporul roman indeplineste
o indatorire nationals, dar in acelasi timp
si o indatorire internationalists : el iii aduce
contributia la intarirea sistemului mondial
socialist, la cresterea prestigiului in lume al
acestuia, la sporirea fortelor care lupta pentru
pace, independents nationala si progres
social.
Militind pentru infaptuirea acestui program,
consemnat si in declaratia de la Bucuresti
din iulie 1966 platforms ce deschide largi
posibilitati discutiilor si contactelor interna-
tionale pentru crearea intre tarile europene
a unor relatii care sä excluda posibilitatea
razboiului , poporul nostru este convins ca
participa la o opera de covirsitoare insem-
natate nu numai pentru popoarele Europei,
ci pentru pacea intregii lumi.
Sustinuta activitate pe plan international
in sprijinul aspiratiilor inaintate ale omenirii
contemporane desfasurata de Cara noastra,
prestigiul politicii externe a Romaniei socia-
liste, fundamentata stiintific si riguros echili-
brata, si-au gasit recent confirmarea Si recu-
noasterea in alegerea intr-un consens general
a ministrului afacerilor externe al tarii noastre
in functia de presedinte al celei de-a XXII-a
sesiuni a Adunarii Generale a Organizatiei Na-
tiunilor Unite.

Aniversarea Marii Revolutii Socialiste din

Octombrie, implinirea a cinci decenii de la
faurirea primului stat socialist din lume con-
stituie un moment de luminoasa incredere si
de vibranta mindrie pentru not toti in fata
inaintarii impetuoase spre socialism si co-
munism. [...]
Bilantul realizarilor obtinute de Uniunea
Sovietica, de celelalte tari socialiste, intreaga
Z8

www.dacoromanica.ro
dezvoltare a lumii contemporane in jumatatea
de secol care a trecut de la Marea Revolutie
Socialists din Octombrie scrie tovarawl
Nicolae Ceausescu, secretarul general al Co-
mitetului Central al Partidului Comunist
Roman demonstreaza justetea §i fora
Innoitoare a invataturii marxist-leniniste, in-
sufla not energii olasei muncitoare interna-
tionale, fortelor revolutionare de pretutindeni.
Devenit o impunatoare realitate istorica, socia-
lismul este tot mai larg recunoscut ca per-
spective inexorabila.' a dezvoltarii societatii,
insufleteste lupta a milioane §i milioane de
oameni de pe 'intreg globul pentru realizarea
idealurilor for de libertate, progres §i buna-
stare".
STUDII $1 ARTICOLE DE ISTORIE", VOL. XI, 1968

[INTERVIU]
A$A MI S-A FORMAT DRAGOSTEA DE IN-
SEMNARI... ISTORICE"

La virsta de 74 de ani, acad. Petre Constan-

tinescu-lasi este la fel de activ ca intotdeauna.
Viafa sa agitate, tumultuoasd nu I-a obosit
incd. Ea i-a dat, desigur, multe satisfactii,
in special pentru di a fost pusd in slujba
unui crez de inalta valoare umana. Perseve.
renta cu care ci -a urmat acest stop i-a adus
multe suferinte, dar ping la urma si o izbindei
deplinii. Am fost curioci sa afleim in special
care au fost momentele sale de mare mul-
fumire. Intr-o dimineatei, in biblioteca sa,
ne-a marturisit citeva dintre ele.

De unde are inclinatia spre studii is-

torice ?
89

www.dacoromanica.ro
 P. Constantinescu-Iasi ne-a ardtat o relicvd
de familie peistratei cu sfintenie, o carte-ma-
nuscris din 1838, in care bunicul si tared lui
f'dcuserd diferite insemndri privind evenimen-
tele familiale mai insemnate. Rdsfoind filele
ingeilbenite, umplute cu slove cirilice iii cea
mai mare parte, ne spune :
Asa mi s-a format dragostea de insem-
nari... istorice. Familia mi-a insuflat-o, ca si
respectul pentru trecutul si momentele mai
importante din existenta poporului roman.
Tata ma punea adesea cind eram copil
citesc ziarele. In clasa a IV-a gimnaziala, urma-
ream cu mare atentie, citindu-i Dimineata"
$i Universul", ra'scoalele taranesti din 1907.
Prima scinteie care a aprins in mine mai
tirziu focul mistuitor al cercetarii cauzelor
inechitatii sociale de aici a scapatat. Asa am
ajuns- la o gindire socials. In lumina ras-
coalei din 1907 am inteles realitatea crudes
si am inceput ses caut adeva'rul.
Acest lucru m-a facut ca in scoara sa
iubesc mai mult istoria, predates in acea
vreme la Iasi, la Liceul national, de prof.
Ion Ursu. Inclinatia spre istorie mi-a adus
siporecla (data de colegi in liceu) istoricul".
In ultimul an de liceu am participat la con-
cursul pe tars al societatii Tinerimea
romans ", patronat de Ministerul Invatamin-
tulcui, luind un premiu la istorie.
Astazi am satisfactia de a imparti eu pre-
miile elevilor reusiti la concursurile organi-
zate pe tars, tot sub egida Ministerului Inva-
tamintului, de Societatea de stiinte istorice
si filologice, al carei presedinte sint din 1949.
Impreuna cu alti colegi de clasa, printre
care profesorul de mai tirziu C. Motas, am
inceput sa cunoastem materialismul istoric
si miscarea socialists. In felul acesta, dra-
gostea mea pentru trecutul poporului roman
s-a fixat pe temelii mai solide, fiindca aveam
90

www.dacoromanica.ro
un far calauzitor sigur : conceptia materialist-
istorica. Nu trebuie insa sa se creada ea la
virsta aceea citeam numai literature istorica-
§tiintifica. Nu m-a parasit nici atunci §i nici
acum chiar pasiunea pentru beletristica cu
subiect istoric, pentru nuvelele, romanele sau
piesele de teatru cu subiect istoric...
Poate ca fostii elevi de liceu ai profesorului
Petre Constantinescu-Iasi isi vor aminti cind
vor parcurge aceste rinduri ca profesorul for
de istorie le recomanda ca lecture in va-
canta sau ca mijloc de destindere sa ci-
teasca nuvelele istorice ale lui C. Negruzzi,
ale lui Al. Odobescu sau romanele lui Al.
Dumas.
Dascalii mei, continua academicianul,
au fost marii oratori ai mi§carii socialiste de
atunci de la Iasi. Pentru ca nu gaseam in
Tnanualele oficiale de istorie raspuns la in-
trebarile care ma framintau, luam parte la
intrunirile muncitore§ti, bineinteles lepadind
uniforma de licean. C. Racovski si M. Gh.
Bujor imi da'deau lecfii, ultimul in special
in problema agrara. Primul era un mare
orator.
Dar la facultate ?
La facultate se preda istoria oficiala,
nesatisfacatoare pentru cautarile mele. Este
drept ca 1-am avut ca profesor si pe marele
A.D. Xenopol, care bineinteles, nu era mar-
xist, ba, dimpotriva, mai ales in Filozofia
istoriei", ataca materialismul istoric. Dar in
analiza trecutului poporului roman scotea in
relief o evolutie a societatii care prezenta un
material foarte util interpretarii marxiste.
Totuci, la facultate v-ati specializat ?
91

www.dacoromanica.ro
 Exact ! Patru nume au fost hotaritoare
pentru pregatirea mea istoria. : Ion Ursu, Ilie
Barbulescu, A. D. Xenopol i 0. Tafrali. Eu
doream mult sä ma specializez in arheologie,
in istoria artelor.
Interlocutorul nostru face o paranteza. Ne
arata ca la specialitatea la care voia sa urmeze
exista un suplinitor trait' pregatire suficienta,
de aceea s-a atasat de primul profesor care
s-a areitat dispus sd-1 indrume : Ilie Beirbu-
lescu, specialist in slavistica, in problemele
relatiilor cu Bulgaria, Serbia, Rusia.
Studentul Petre Constantinescu-Iasi s-a ocu-
pat de sectorul bulgar, deoarece stia ca in
Bulgaria exists o puternica miscare socialists
si di in epoca de renastere a Bulgariei rolul
tdrii noastre a fost hotaritor. Cei mai insem-
nati revolutionari bulgari, C. Racovski, Levski,
Karavelov si Hristo Botev indeosebi, au trait
mult timp in tara noastrd si au activat aci
pentru idealurile lor. Astfel s-a New ca una
din preocupdrile sale de cercetare a consti-
tuit-o investigarea relatiilor romdno-bulgare.
Primul seiu studiu in aceasta directie il pu-
blics in 1913 in Arhiva" din Iasi, iar prima
carte in 1919, tot la Iasi, dupes care a urmat o
se,* intreagei de studii in privinta raportu-
rilor romano-bulgare, indeosebi din epoca mo-
derns. Acest lucru i-a adus una din marile
sale satisfactii, aceea de a fi ales membru at
Academiei bulgare de stiinte.

OM DE $TIINTA $1' LUPTATOR

Catre sfir§itul studiilor mele universitare

a aparut ca profesor de arheologie §i istoria
artei 0. Tafrali. Bineinteles ca m-am inscris la
doctorat la el cu invoirea prof. Barbulescu,
92

www.dacoromanica.ro
care a acceptat sa fie al doilea conducator
stiintific. Dar, din cauza razboiului, nu am
sustinut doctoratul atunci. L-am trecut in
1925, cu teza Nartexul in artele bizantine,
sud-slave Si romane". A fost o lucrare ma-
siva de circa 300 de pagini, in loc de 50-70,
cum era obiceiul pe atunci. Am probat astfel
ca bolsevicul", cum mi se spunea uneori, era
si om de stiinta. lath.' din nou o mare satis-
factie !...
0 alto satisfactie, care a urmat imediat tezei
de doctorat, a fost faptul ca pe baza ei a
lost numit in 1926 la o catedra universitarei,
catedra de istorie a artei, sectia istorica-lite-
rani, de la Facultatea de teologie din Chi. nau.
Petre Constantinescu-la0 a activat intr-o
vreme in organizatii de masa legale conduse
de Partidul Comunist Roman, cum au fost
Blocul muncitorescleireinesc (1925-1933), Co-
mitetul pentru amnistie (1928-1929), Comite-
tul national antirazboinic (1932-1933), Comi-
tetul national antifascist (1933-1934), Blocul
democratic (1935-1936), in conducerea carora
s-a aflat. Despre acestea istoricul a scris Or-
ganizatii de masts legale conduse de Partidul
Comunist din Romania in anii 1932-1938",
Editura Academiei R.P.R., 1952. Dealtfel, in
.aceastei perioadci a fost 0 delegat din partea
Romaniei la magi manifestari internationale :
Congresul Internationalei muncitorilor din in-
viitamint (Hamburg, 1932), Congresul mondial
impotriva razboiului (Amsterdam, 1932), Con-
gresul mondial impotriva fascismului (Paris,
1933), Congresul mondial al femeilor antifas-
ciste (Paris, 1934).
Prof esorul ne aratei apoi cum a reucit sa
cigige simpatia studentilor, cum a manifes-
tat tot timpul o atitudine combative pentru
93

www.dacoromanica.ro
pace si progres social, cum a cautat sa indru-
me tineretul pe feiga$ul studiilor realiste $i
practice. Majoritatea zdrobitoare a studenti-
lor preferau, sub inriurirea sa, sa is subiecte
de licentei ce nu tineau de domeniul teologic,
ci de domeniul istoriei artelor predates de el.
Astfel, ei erau orientati nu ceitre sterile con-
troverse mistice, ci spre trecutul nostru va-
loros, cdtre tezaurul nostru artistic. Profeso-
rul Constantinescu-Ia$i le recomanda, de pa-
da, sa strings date despre bisericile vechi din
satele tor, despre picturile acestor leicasuri,
despre oddjdiile bisericecti, in general sit' se
ocupe larg de patrimoniul cultural at trecu-
tului romanesc.
Nici nu fa inchipuiti ce satisfactie am
avut cind, in cursul campaniei electorate din
iarna anului 1965, intr-un sat de pe linga
Huai vad ridicindu-se din multime un preot,
care arata asistentei o cartulie si, desemnin-
du-m6 §i pe mine in acela§i timp, spune ca
i-am fost profesor si acea broura este lu-
crarea sa de licenta.' in istoria artei pe care
a trecut-o cu mine...
Convorbirea continua pe diferite teme. Pro-
fesorul evoca anii de inchisoare de la Dof-
tana, cind a desfeisurat o activitate $tiintifi-
cei specials ", sustinind conferinte, de cele mai
multe on lipit de gratiile celulelor, fdra" Rill
vadd studentii". Niciodatei n-a simtit mai
profund adevelratul inteles at titlului de pro-
fesor, pe care i-1 dadeau tovaracii inchi$i, ca
atunci la Doftana.
1$i amintecte iaraci, cu un aer u$or nostal-
gic, de vremea studentiei, de succesul unei
conferinte, tinutei in 1912 la Centrul studen-
tesc la$i, intitulata Conceptia materialistil a
istoriei", $i mai ales de faptul ca aceasta a
94

www.dacoromanica.ro
provocat o explozie de minie din partea ele-
mentelor huliganice.
Acum, cind a trecut atita vreme, isi poate
aduce aminte cu senincitate de toate aceste
episoade, din care unele au luat chiar o intor-
sciturei dramatics. Prof esorul zimbete cind ne
reproduce declaratia ministrului liberal al in-
vilteimintului, care afirmase ritos in 1927 cd
mai bine isi va teiia mina decit sa semneze
decretul de numire ca profesor universitar la
Chi 01lb-1'u a unui comunist... Si totu ,ci, datoritei
presiunii opiniei publice, a fost nevoit sa sem-
neze.
Se gindeve cu recuncWintel la intelectualii
din tars 0 din straineitate care i-au luat apei-
rarea cu ocazia diferitelor persecutii i insce-
neiri de procese (Rornain Rolland 0 Henri
Barbusse s-au numeirat printre acectia).
Un moment de mare satisfactie 1-am
avut in toamna anului 1944, cind regimul nou
mi-a redat catedra, de data aceasta la Facul-
tatea de litere si filozofie din Bucuresti.
Am avut din nou un moment de satisfactie
in 1948, cind am fost ales presedinte al sec-
tiei de stiinte istorice a Academiei, care avea
sa orienteze dezvoltarea acestei stiinte in noile
conditii. Inconjurat de colaboratori priceputi,
unii mai tineri, altii mai virstnici, am militat
pentru o linie cu totul noua, profund stiinti-
fica, in interpretarea istoriei noastre.
As putea spune ca mi-am schimbat chiar
preocuparea de baza. Anume m-am ocupat
acum mai indeaproape de istoria moderns si
contemporana. a Romaniei, unde, fireste, isto-
riografia veche avea destule carente. [...]
Ajung astfel la una din cele mai recente sa-
tisfactii, aceea ca istoria pe care o dibuiam
cind eram elev si student pe vremea uce-
niciei mele azi regimul nostru a reusit s-o
transforme in opera stiintifica de larga ras-
95

www.dacoromanica.ro
pindire in mase, a ancheiat interlocutorul
nostru, de care ne-am despartit expriminclu-ne
convingerea Ca recenta sa satisfactie nu va fi
$i ultima gi ca-i vor urma si altele Inca in vii-
tor.
DINU MOROIANU, I. M. $TEFAN, PASIUNEA $T1INTEI",
BUCURESTI, EDITURA D1DACTICA $1 PEDAGOGICA
1968, P. 327-333.

SLUJITORII SCOLII
IMPREUNA
CU INTREGUL POPOR
Reprezentind masa larger a slujitorilor $co-
lii de toate gradele de invatamint, Uniunea
Societatilor Stiintifice ale Cadrelor Didactice
$i-a dat adeziunea deplind la Manifestul-pro-
gram al Frontului Unitatii Socialiste, consfin-
tind hotarirea oamenilor muncii de pe ogorul
culturii de a contribui, alaturi de clasa mun-
citoare $i taranimea cooperatista, la dezvolta-
rea mai departe a societatii noastre socialiste
sub conducerea Partidului Comunist Roman.
Rolul pe care-1 are de Indeplinit intelectuali-
tatea 1-a subliniat tovarawl Nicolae Ceau$escu,
aratind ca : Intelectualitatea noastrd este pro-
dusul indlldrii spre culturd, spre ctiinla, spre
cunoa ,ctere a fiilor oamenilor muncii de la
orw $i de la sate. Legato prin mii de fire de
masele largi populare, ea este parte integrantif
a intregului popor, devotatd fdrd margini cau-
zei socialismului $i comunismului".
Directivele C.C. al P.C.R. cu privire la dez-
voltarea invalamintului $i Legea invatamintu-
lui adoptata de Marea Adunare Nationala Inca
In cursul anului trecut pe baza principiilor sta-
bilite de Congresul al IX-lea $i de Conferinta
Nationala a partidului, precum si recenta Con-
sfatuire a cadrelor didactice au scos la iveala
progresul realizat, sub conducerea partidului,
96

www.dacoromanica.ro
 - ,

as.
. ,_ "4 . ..
o. 0
f
0' .
.,
,
,>
.
a ; 1 44

' St v2- ;' Lr

0.0000- ,

I. in vizita la Alba In lia (1956)

www.dacoromanica.ro
 m

o
C

MOW

2. In vizia la Academia de stiinte bulgara (1957)

3. Cu delegatia A.R.L.U.S. la Minsk (1958)
4. La Conferinta Uniunii interparlamentare de la
Geneva (1958)

www.dacoromanica.ro
 r 4
4

www.dacoromanica.ro
13 P-
r
"'"nd 1
ri
4
C.")
6

www.dacoromanica.ro
5. Dialog Litre generatii (1958)

6. ImpreunA cu colegii de la Academia R.S.R. (1959)

7. La Conferinta Uniunii interparlamentare de la

Nisa (1959)

ii

1'

www.dacoromanica.ro
8. La Tbilisi, evoctndu-1 pe Antim Ivireanul (1959)

9. La Conferinta Uniunii interparlamentare de if

Atena (1960)

10. inminarea lnaltei distinctii Kiril gi Metodiu"

class I la Ambasada bulgarll (1960)

No

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
11. La evocarea marelui clasic al litemturii ruse,
A. P. Cehov (1960)

12. La 131r lad de vorba cu alegatorii (1961)

13. Cu elevi gi cadre didactice la o scoala birth:

deans (1961)

13

a.

www.dacoromanica.ro
 ..
Vir

www.dacoromanica.ro
 a

siN

-11.4ble OikSr; Fi
16

14. Stlib &Writ cu prilejul aniverarii a 70 de ani

de la nastere (1962)

15. Omagiul Societatii de stiinte istorice adus pre-

sedintelui ei la a 70-a aniversare (1962)

16. Imprennti cu delegatia parlamentarti elvetian5.

coati in vizitA In Cara noastri (1964)

www.dacoromanica.ro
 ow*

17

17. La congresul mondial al istoricilor de la Viena

(1965)

18. In prezidiu, la sesiunea stiintificil consacrati

ritscoalei din 1907 (1967)

19. La sediul A.R.L.U.S., primind vizita cosmonan-

tulni sovietic Pavel Popovici si a sotiei sale Marina
(1967)

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 20. Omagiind glorioasele traditii de lupta ale forte-
lor noastre armate (1970)

21. Academicianul P. Constant nasal-Iasi la 80 de

ani (1972)

21

..

www.dacoromanica.ro
 ilComo1-1-111=Mia..111S

-
Imer
R E puFILICA MOCIALISTA ROMANIA

1 ) I PLO AAA
Jiiir /erre //r/ /15.1.0%11/11111 air' I S2 In tnl r97a

CAm/eWi 4ftrati

EROU AL REPUBLIC!! SOCIALISTE ROMANIA

terra r9 tului PETRI?: A..2'111050 IASI

Peron, taklungsta go runInku acrivitme denfinurnti in nnw-arra rnuo1u;Innara. rcrnru contrIbutia

disuahni ashcan la Zvi Arco ParekluluI fn 1 unItAtIl nate, la aurIrra gt dezunlinrea wbunIul ^mire .0cla-
lion, pruenn, in In infiptuleun poittlub Parlidulul 6f Statalui ok filutire a sociodlia nocialiste multflonerst
rICZVOitillle in noun, ncastbli,
Cu prIkluI anivalunru a 3l1 allo, nni nn 1a rsibernrva Remissly* ale sub dutnIruIla (swim*.

22. Diploma de Erou al Republicii Socialiste Roma-

nia (1974)

www.dacoromanica.ro
in a$ezarea invata'mintului pe baze moderne.
De aici a rezultat $i necesitatea sporirii rolu-
lui $i atributiilor societatilor $tiintifice ale ca-
drelor didactice in asigurarea participarii tot
mai active a slujitorilor $colii la viata social-
politica a Orli, la propagarea in rindurile oa-
menilor muncii a politicii partidului, la infdp-
tuirea operei de educatie patriotica $i socia-
lista a cetatenilor, la realizarea obiectivelor
menite sa accelereze progresul Orli.
Continuind si dezvoltind traditiile progre-
siste ale unor organizatii similare ce au acti-
vat in tara noastra Inca mai demElt, societa-
tile $ffintifice ale cadrelor didactice, infiintate
dupa 1948, cuprind profesori din invatamin-
tul de toate gradele, desfa$urind o activitate
rodnica, multilaterala in directia sprijinirii ri-
dicarii nivelului $tiintific $i profesional, in.deo-
sebi al maselor de dascali de cultura generals,
a efectuarii de cercetari $tiintifice atit in dife-
rite domenii de specialitate cit $i in probleme
didactice.
Cu prilejul conferintei cadrelor didactice s-a
discutat si aprobat Statutul personalului di-
dactic din Republica Socialists Romania, care
va capata curind putere de lege. Articolul 52
al Statutului consfinte$te functionarea socie-
tatilor $tiintifice, existente ca persoane juri-
dice, astazi in numar de zece, mentionindu-se
ea fac parte din Uniunea Societatilor Stiinti-
fice ale Cadrelor Didactice. Pins in prezent,
numarul membrilor acestor societati se ridica
la cifra de 20 000, cu filiale in fiecare judet $i
subfiliale in ora$ele care nu sint capitale de
judet. Noua organizare a Uniunii a dat un
nou avint dezvoltarii $i altor societati, precum
si largirii numarului de membri ai societatii
existente.
Aderarea acestor societati prin Uniune la
Frontul Unitatii Socialiste asigura conditii mai
bune de participare a membrilor for la viata
97

www.dacoromanica.ro
socials si de stat, la elaborarea gi infaptuirea
politicii interne si externe a partidului i sta-
tului nostru, la coeziunea tuturor oamenilor
muncii, fara deosebire de nationalitate, in ju-
rul Partidului Comunist Roman.
Cei mai virstnici dintre not au de indeplinit
o obligatie importanta fats de societate : spri-
jinirea tinerilor intelectuali, initierea pe dru-
mul greu al stiintei, dezvoltarea pasiunii pen-
tru cunoastere, a capacitatii for de gindire $i
investigare pentru a forma schimbul de miine
al stiintei i culturii romanesti. Avem o bung
traditie. Din totdeauna, exponentii inaintati
ai dascalimii roman si-au consacrat intreaga
viata imbogatirii patrimoniului spiritual al
poporului, au propagat idealurile de libertate
i dreptate socials, unii platind cu jertfe grele
activitatea for progresista.
Indiferent unde lucreaza dascalii, sint datori
sa aduca o contributie mult mai mare la vasta
activitate ideologica si politica de educare a
maselor conform directivelor elaborate de Par-
tidul Comunist Roman. Faurirea socieratii so-
cialiste este indisolubil legata de ridicarea ni-
velului de cultura al intregului popor, cerinta
obiectiva a constructiei noii orinduiri sociale.
Un prilej fericit de a-si exprima devotamen-
tul pentru politica partidului nostru 1-au avut
Uniunea $i membrii societatilor cadrelor di-
dactice in actuala campanie electorala. Urma-
rind lista candidaturilor depuse de Frontul
Unitatii Socialiste, ca si intilnirile dintre can-
didati i alegatori am constatat o deplina
incredere a cetatenilor din toate colturile ta-
riff fata de oamenii *colii. Printre candidatii
propusi figureaza numerosi membri ai corpu-
lui didactic din invatamintul superior in frunte
cu rectorii vechilor si noilor universitati ale
Orli. In acelasi timp, numerosi sint $i candi-
datii apartinind cadrelor din celelalte forme
de invatamint, dintre care multe femei. Munca
98

www.dacoromanica.ro
for constiincioasa a cistigat increderea in ca-
pacitatea si devotamentul for pentru inalta mi-
siune de a participa eficient ca deputati si de-
putate in forul suprem al tarii, Marea Adu-
nare Nationale, precum si in consiliile popu-
lare.
Doresc sa inchei cu o marturisire. Dintre in-
tilnirile pe care le-am avut recent cu alegatorii
circumscriptiei electorale Husi-oral in care
mi-am facut ucenicia de profesor" dupe
expresia unuia dintre vorbitori, fost elev de-al
meu exact acum 50 de ani cea mai impre-
sionanta pentru mine a fost aceea cu tinerii
care votau pentru prima oars. Erau peste 300
de elevi de la scolile din Husi din ultimele
clase si care in rastimp implinisera 18 ani. A
fost una din cele mai calde expuneri ale can-
didatului care le explica rostul nou al vietii
lor, importanta $i raspunderea civics, angaja-
mentul ce-1 vor lua intrind in viata politica a
unei tari de infloritoare dezvoltare socialists.
Profesor si elev candidat la deputatie si
alegatori prima generatie ! Minunata impli-
nire !
ROMANIA LD3ERA" DIN 25 FEBRUARIE 1969

A. OTETEA,
MILITANT POLITIC
Decidindu-va de a consacra un numar din
revista dumneavoastra ceki de-a 75-a aniver-
sari a colegului meu Andrei Otetea, imi per-
mit de a adauga la urarile mele cele mai cal-
duroase, pe care i le adresez pe aceasta cale,
citeva date privind bogata sa activitate.
Otetea este bine cunoscut prin numeroasele
sale lucrari, in care a tratat istoria medie si
moderns a Romaniei. Doresc sa ma refer la
citeva informatii dintr-un alt domeniu, si anu-
99

www.dacoromanica.ro
me gindirea §i activitatea sa politica, in special
la citeva momente mai putin cunoscute.
Studiind citeva documente cu ocazia sarba-
toririi a cincizeci de ani de la unirea Transil-
vaniei cu Romania la 1 decembrie 1918, am
dat de numele sau. Printre numeroasele mani-
festatii care au avut loc la Bucuresti, ca dealt-
fel si in alte orase ale Orli, la 6 decembrie
1918, ziarele principale ale timpului (Dacia",
Izbinda" si altele) publics, sub titlul Cele-
brarea Fundatiei universitare «Carol ID. Stu-
dentii marii Romanii sarbatoresc unirea", am-
ple insemnari despre aceasta manifestatie. Ele
au fost prezidate de profesorul I. Bogdan, vi-
cerector al universitatii, care saluta studentii
adunati din toate colturile tarii si din Transil-
vania pentru a sarbatori unitatea politica a ro-
manilor, in sfirsit realizata. Se citeaza aici
delegatii studentilor care au luat cuvintul la
aceasta manifestatie patriotica, exprimind vo-
inta for de a lupta pentru libertate si demo-
cratie. Delegatia transilvaneana era compusa
din opt studenti, printre care si Andrei Otetea.
In curind el pleca la Paris, unde a urmat
cursurile de la Sorbona, si obtinu titlul de
doctor cu o lucrare despre diplomatul italian
Francois Guichardin (1926). Dupa putin timp
el va fi numit la catedra de istorie universals
a Facultatii de litere §i filozofie din Iasi, care
numara printre profesorii sai numeroase per-
sonalitati §tiintifice.
Universitatea din Iasi era cunoscuta in
aceasta.' perioada pentru spiritul democratic
care domnea aici. Este suficient sa amintesc
doar citeva nume, printre care acele ale dr.
C. I. Parhon, G. Ibraileanu, Iorgu Iordan, Radu
Cernatescu si altii, care, chiar daca nu au
luptat deschis, erau simpatizanti ai curentului
de stinga a lumii politice de atunci a Orli. In
special cind propaganda fascists, sub forma
miscarii Garzii de fier", a patruns printre stu-
100

www.dacoromanica.ro
denti, miscarea antifascists, condusa de Parti-
dul Comunist Roman, a atras numeroase ele-
mente ale corpului didactic universitar si ale
tinerei studentimi din Iasi intre anii 1932-
1938.
Andrei Otetea, inscris in Partidul National
Taranesc, facea parte din aripa stings a aces-
tei organizatii si se alatura colegilor de la Fa-
cultatea de litere si filozofie, avindu-1 in frunte
pe Iorgu Iordan, M. Ralea, C. Balmus si altii,
adversari incercati ai Garzii de fier".
Un fapt care ma privea direct cind not am
fost colegi la Universitatea din Iasi a fost oca-
zia pentru el pentru a-si manifesta sentimen-
tele democratice. Valul persecutiilor antico-
muniste s-a dezlantuit prin arestarea mea si
inscenarea unui proces. Imensul curent de
proteste care s-a manifestat in tard a antre-
nat si pe acelea ale profesorilor, asistentilor si
studentilor de la Facultatea de litere si filozo-
fie din Iasi si Andrei Otetea si-a depus semna-
tura. La procesul care s-a desfasurat in fata
Consiliului de razboi de la Chisinau, Andrei
Otetea figura printre martorii apararii, asigu-
rata de cei mai buni avocati ai miscarii noas-
tre si care erau citati pentru a depune in fa-
voarea cauzei drepte care era lupta impotriva
fascismului care ameninta sa se intinda in
tara noastra [...]
Alaturi de Traian Bratu, rectorul Universi-
tatii si de toti ceilalti profesori ai acestei uni-
versitati care s-au ridicat impotriva pericolu-
lui fascist in tara noastra, Andrei Otetea si-a
adus contributia. Cauza noastra a triumfat in
luna martie 1936, cind procesul a fost jude-
cat, in ciuda condamnarii mete si a intemni-
tarii mete la groaznica inchisoare de la Dof-
tana (de unde am scapat totusi, dupa trei ani,
pentru a continua sa indeplinesc sarcinile tra-
sate de partid).
101

www.dacoromanica.ro
 Otetea stia ca eram comunist. Activitatea
mea in fruntea Comitetului national antifas-
cist si apoi a Blocului democratic, care a lup-
tat cu consecventa pentru formarea Frontului
popular in Romania, activitate legala desfasu-
rata in anii 1932-1936, era fondata pe convin-
gerile mele comuniste, pe care m-am straduit
sa le aplic in numeroasele mele opere istorice,
sarcind foarte dificila sub vechiul regim.
Andrei Otetea a scris in acest timp un mic
studiu in aceasta directie, intitulat Conceptia
materialists a istoriei atit ca metoda de cerce-
tare, ca si de expunere", publicat in revista
Insemnari iesene" (nr. 7, 1938, p. 105-117).
Folosindu-se de o bibliografie variata, el ex-
punea aid conceptia materialists in istorie in-
tr-un spirit critic pozitiv.
In acelasi timp, A. Otetea colabora cu arti-
cole politice la revistele Viata romaneasca"
si Manifest", publicind, printre altele, in pri-
ma un vehement protest impotriva invaziei
Cehoslovaciei de catre nazisti.
L-am intilnit pe Otetea intr-o alts organiza-
tie democratica, Uniunea patriotilor, constitu-
ita in 1942 din initiativa si sub indrumarea
partidului comunist si care lupta pentru for-
marea unui larg front antihitlerist, pentru a
salva Cara de dezastrul in care o impingea gu-
vernarea fascists a lui Antonescu. Uniunea pa-
triotilor era formats in mare parte din inte-
lectuali care doreau sa lupte, chiar in conditii
grele create de un regim fascist, impotriva
razboiului antisovietic si pentru eliberarea ta-
riff de sub jugul fascist, alaturi de toate for-
tele nationale, patriotice.
Am facut atunci parte din Comitetul de con-
ducere al Uniunii patriotilor si cunosteam cea
mai mare parte a partizanilor si militantilor
acestei organizatii ilegale. Unul din cele mai
puternice grupe ale uniunii functiona la Iasi,
102

www.dacoromanica.ro
avind in frunte membri ai partidului, ca Radu
Cernatescu, sau simpatizanti democrati, ca
Iorgu Iordan, Aurel Potop si Andrei Otetea.
Aceste convingeri antifasciste I-au determi-
nat pe Andrei Otetea sa semneze apelul bine-
cunoscut din luna aprilie 1944 al celor 65 de
intelectuali, academicieni, profesori din cen-
trele universitare Bucuresti, Iasi si Cluj,
acesta din urma instalat la Sibiu si Alba-Iu-
lia, in teritoriul neocupat de horthisti. Adre-
sat lui Ion Antonescu, apelul cerea categoric
retragerea tarii noastre din razboiul Impotriva
Uniunii Sovietice si continuarea razboiului ala-
turi de puterile aliate. Acest apel a constituit
un act politic de constiinta patriotica, antihit-
lerista si o incuraj are pentru elementele care
luptau pentru salvarea tarii.
Dupa 23 August 1944, Andrei Otetea s-a in-
scris in Partidul Comunist Roman, in care a
continuat activitatea sa politica.
Doresc ca aceasta modesta contributie, in
care n-am facut decit sa schitez profilul unui
intelectual de o mare valoare stiintifica, sa se
adauge la alte marturisiri de omagiu care-i
sint oferite.
REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE", NR. 3, 1969

[AMINTIRI]
In 1919 ma aflam la Husi, ca profesor la Li-
ceul Cuza-Voda", unde am functionat ping la
sfirsitul lunii iunie, dupa care ma gaseam la
Iasi in vacanta scolara. In acest timp, la Husi
activam in miscare, facind parte din conduce-
rea sectiei Partidului socialist, pe care o Infi-
intasem impreuna cu doi-trei studenti si citiva
muncitori Inca din toamna anului 1918. Par-
ticipam si la sedintele sindicatului mixt din
localitate, unde tineam conferinte cu subiecte
indeosebi din viata politica internationals, des-
103

www.dacoromanica.ro
pre principiile socialismului, pe care cautam
sa le fac cit mai cunoscute muncitorilor de
toate categoriile §i care aveau §edinte la sin-
dicatul mixt.
La proclamarea Republicii Ungare a Sfatu-
rilor in martie 1919, mi-am exprimat solidari-
tatea cu prilejul uneia din conferintele linute
la Husi. In lunile din vara anului 1919 iulie
§i august ma gaseam la Iasi, unde actionam
in cadrul sectiei partidului socialist. De ase-
menea tineam §i acolo conferinte asupra unor
probleme ce priveau mi§carea §i asupra situ -
aliei internationale. Eram, ca tinar profesor
de istorie, documentat mai ales in problemele
de politica internationala.
Despre unele din aceste cuvintari la intru-
niri sau conferinte tinute in timpul cit a fi-
intat Republica Ungard a Sfaturilor, din mar-
tie ping in august, unele menliuni au aparut
sub forme foarte reduse in ziarele noastre i
in unele ziare burgheze. Citez citeva date din
ziare, extrase pe care le am §i astazi : din So-
cial-democratia", organul sectiei din Iasi, din
4 mai 1919, Socialismul", organul central al
partidului, din 18 mai, 24 iunie Si 22 august
1919, precum §i unele ziare burghezo-demo-
crate, ca Lumea" §i Presa" de la Iasi din 4
mai, Izbinda" din Bucureti din 24 iunie i
Galatii noi" din 25 iunie 1919. Mai importan-
fa, a putea spune, decit aceasta activitate lo-
cala la Hui i apoi in vacantele din vara lui
1919 la Iasi este participarea mea ca delegat al
sectiei partidului din Hui la Conferinta Parti-
dului socialist din zilele de 23-26 mai 1919,
conferinte convocata pentru unirea intregii
mi§cari socialiste de pe intinsul intregii taxi.
Cu prilejul conferinlei am avut posibilitatea
sa discut cu numero§i delegati, reprezentanti
autorizati ai micarii socialiste din lard, §i sa
cunosc parerile for asupra diferitelor proble-
me. Marea majoritate privea cu deosebita sim-
104

www.dacoromanica.ro
patie realizarile tinerei Republici a Sfaturilor
din Ungaria, sperind chiar ca micarea revolu-
tionara sa cuprinda §i alte tari, dupa exem-
plul Rusiei Sovietice. Era pe vremea aceea
convingerea ca revolutia proletariatului nu se
va margini numai la Rusia Sovietica §i la Un-
garia, mai ales ca aparusera, de§i pentru foarte
scurt timp, cloud mici republici proletare in
Slovacia i Bavaria, care n-au durat decit
doud-trei saptamini. Insa noi, cei ce reprezen-
tam aripa de stinga de pe atunci in m4carea
socialists, ne puneam mari nadej di in Repu-
blica Sfaturilor, condusa de Bela Kun. Cuno--
team lupta dusa de tinarul Partid Comunist
Ungar, in fruntea caruia se gasea Bela Kun,
ajutat in primul rind de unul din cei mai
aprigi aparatori ai revolutiei proletare ungare,
Tibor Szamuely, care era raspunzator pentru
securitatea republicii noi, a Republicii Sfatu-
rilor. Daca dupa infringerea republicii Kun a
putut 55. se refugieze in Rusia Sovietica, Sza-
muely n-a reu§it §i a avut un sfir§it tragic.
Daca nu ma Intel, s-a scris chiar la noi o bro-
wra despre Tibor Szamuely. Am cautat i eu
sa scriu despre Republica Ungara a Sfaturilor,
dar nu am scris decit foarte putin. Voi aminti
despre un articol din ziarul Social-democra-
tia" din Iai, ziar care si -a pastrat titulatura
chiar dupa ce partidul s-a numit socialist, ar-
ticol din 24 august 1919, Lupta §i colabora-
rea de class ", avind ca terra demascarea cola-
borarii cu burghezia din partea unor partide
din Wile beligerante, partide membre ale In-
ternationalei a II-a. Accentuam de asemenea
avintul miKarii revolutionare i scriam prin-
tre altele : In Wile aliate, masele muncito-
re§ti au inceput sa se dezmeticeasca un mo-
ment inaintea vechilor conducatori, datorita,
in buns parte, exemplului proletariatului rus
§i ungar". Actiunea Romaniei impotriva Repu-
blicii Ungare a Sfaturilor a fost determinate
105

www.dacoromanica.ro
de puterile Antantei, inspaimintate de aparitia
Inca a unei revolutii proletare. Guvernele ta-
rilor Antantei, in primul rind Franta, impun
noilor aliati Cehoslovacia, Iugoslavia si Ro-
mania sa declare razboi Ungariei. Burghezia
romans, in intelegere cu burghezia ungard,
sustine formarea unui guvern ungar contrare-
volutionar la Arad, care a trecut mai pe urma
la Seghedin. Trupele cehoslovace au fost in-
frinte repede de armata ungara. Ofensiva tru-
pelor ungare primejduind planurile Antantei,
s-a ordonat guvernului roman sa inceapa ofen-
siva. [...]
Masele muncitoare romanesti s-au pronuntat
impotriva interventiei militare romane, cu
toata starea exceptionala care exista in tars,
adica masurile de stare de asediu si de cen-
zura din partea guvernului. Imi aduc aminte
de numeroase intruniri de protest impotriva
actiunilor guvernului roman. Masele munci-
toare din Romania si-au aratat simpatia pen-
tru tinara Republica Ungara a Sfaturilor, mai
ales participind la marea greva internationala
din 21 iulie, greva demonstrative in apararea
Rusiei Sovietice, ca si in apararea Republicii
Ungare a Sfaturilor. In acea zi ma gaseam la
Iasi, unde greva a fost destul de puternica. Ia-
sul a fost unul dintre centrele unde muncito-
rimea a actionat, si-mi aduc aminte de o mare
demonstratie din Iasi, pe strada Ghica-Voda,
unde se afla atunci sediul partidului socialist
din Iasi.
As vrea sa mai arat ea in timpul miscarii
antifasciste, cind am participat la marile con-
grese internationale (1932-1934) de la Paris,
una dintre cele mai puternice organizatii revo-
lutionare din emigratie era a ungurilor, fosti
participanti la actiunile de seams pe timpul
Republicii Ungare a Sfaturilor din 1919. Am
participat la citeva intruniri in 1932 pentru
106

www.dacoromanica.ro
salvarea a doi fruntasi comunisti, Rirst si
Sallai, fosti participanti la revolutia din 1919,
arestati de guvernul Horthy si condamnati la
moarte.[...]
1919. IN SPRIJINUL REPUBLICII UNGARE A SFATURI-
LOR", BUCURESTL EDITURA POLITICA, 1969

GLORIOASELE
TRADITII DE LUPTA
ALE P.C.R.
1 VALENTELE LOR
EDUCATIVE
$tiu cd in toamna aceasta impliniti 60
de ani de activitate revolutionary ci ca pe car-
netul dv. de partid este inscristi data anului
1921. Este o realitate atlt de elocventd prin
ea inAsi, incit orice comentariu peilege in
fata ei. Trecut prin cele mai inalte university
ale culturii i prin cele mai grele universiteiti
ale luptei revolutionare, dintre care numai
amintirea Doftanei este suficientli pentru a
intelege rigorile ilegalitatii, dv. ati desf4urat
o vastd activitate revolutionary i culturald,
aceste planuri impletindu-se intr-un tot omo-
gen. Poate cei ati dori sei ne areitati ci noua mai
intii cum ati luptat ca istoric si pedagog in
anii negri ai regimului trecut pentru ideile so-
cialismului ?
Am participat la activitati revolutionare
Inca de pe bancile liceului, inainte de primul
razboi mondial. Cind am devenit profesor de
istorie, intii la Husi, apoi la Birlad si la Iasi,
am considerat ca datoria unui dascal este in
primul rind de a larnuri tineretului procesul
obiectiv al dezvoltarii societatii in spiritul con-
ceptiei materialist-istorice, de a-1 deprinde sä
studieze acest proces in diversitatea si corn-
plexitatea lui.
107

www.dacoromanica.ro
 Cred cei nu era prea simplu intr-o vreme
cind aceste idei reprezentau pentru cerberii
burgheziei ci mosierimii un gray act de acu-
zare.
Intr-adevar. Numai ca, atunci cind nu era
posibil altfel, expuneam conceptia ferindu-ma
sa o denumesc. 0 sa va povestesc o intimplare
de prin 1919, care va va lumina mai bine asu-
pra unor metode de munca de-ale noastre. Fu-
sesem numit profesor la Liceul din Birlad si
mi s-a incredintat dirigintia clasei a VIII-a
(echivalenta de azi a clasei a XII-a). Baietii
aveau aproape virsta mea, unii purtau mustati
$i facusera razboiul. Nu-i cunosteam bine, dar
auzisem ca nu-i usor de lucrat cu ei. Si nu erau
putini. Aproape 70. Le-am propus sa aleaga
dintre ei trei elevi buni care sä ma ajute in
munca de diriginte. Au primit propunerea cu
entuziasm si, spre bucuria mea, i-au ales in-
tr-adevar pe cei mai buni. Desigur ca ceva mai
tirziu, cind am fort arestat dupa greva gene-
rala din 1920, in dosarul meu figura, printre
alte acuzatii, faptul ca in scoala alcatuisem un
comitet revolutionar. Dar nu acuzatia ma in-
teresa pe mine, ci faptul ca organizasem o
masa de 70 de tineri $i ca unora dintre acestia
le puteam recomanda sa citeasca articolele
mele, in special cele referitoare la cultura pro-
letara, din publicatii ca Socialismul" on Ia-
sul socialist".
In aceste articole porneati, bineinteles,.
de la principiul leninist al necesitlitii cultivii-
rii poporulut.
Da. Si mi-ar face placere sa va citesc un
scurt fragment dintr-un articol pe care 1-am
publicat in Iasul socialist" din 30 iulie 1922
$i pe care 1-am intitulat Cultura proletara".
Iata : Este asa de mult adevar in ceea ce afir-
108

www.dacoromanica.ro
ma Lenin, ca nimeni nu se poate indoi de ne-
cesitatea culturii adevarate nu cea oficiala,
falsificata pentru care spiritul omenesc s-a
framintat de veacuri. Cel mai puternic argu-
ment al necesitatii cercetarii rezultatelor la
care a ajuns mintea omeneasca ping in pre-
zent este insusi faptul ca intreaga conceptie
socialists, asa cum au formulat-o Marx si
Engels, se bazeaza numai pe rezultatele stiin-
tifice la care ajunsese cultura in vremea for ".
Daca atunci scriam despre necesitatea in-
struirii poporului, cu atit mai mult astazi,
cind partidul, ca dirijor intelept al Orli,
acorda o importanta de prim ordin acestui
domeniu, consider imperios necesara cultiva-
rea Si perfectionarea continua a tuturor oame-
nilor muncii. Fars cultura nimeni nu poate
contribui in mod eficient la faurirea societa-
tii socialiste multilateral dezvoltate.
Ref erindu -ne acum insd la metodele de
raspindire a cuno.tintelor, cum caracterizati
treapta pe care trebuie sd se afle ele astdzi?
Ca in oricare alt domeniu, si in acesta
se impune modernizarea. Sä va explic. Infiin-
tarea in 1921 a partidului, unul dintre pri-
mele partide comuniste din lume, a favorizat,
intre altele, §i organizarea unor universitati
populare in cadrul caselor poporului" din di-
ferite orase ale Orli. Mi le reamintesc in spe-
cial pe cele din Iasi si din Cimpina. Acolo
se tineau cursuri foarte interesante, unde se
predau istoria, notiunile de baza ale socialis-
mului stiintific, notiunile elementare ale eco-
nomiei politice si se vorbea pe larg despre
rolul sindicatelor, despre literatura progresis-
ta din intreaga lume. Aceasta a fost posibil
pins in 1924, cind partidul a fost interzis de
oficialitatile vremii si a trecut in ilegalitate.
A inceput o perioada deosebit de grea, dar
109

www.dacoromanica.ro
nimic nu i-a impiedicat pe comuni$ti sa caute
§i sa afle, in cadrul luptei for impotriva ex-
ploatarii $i asupririi, §i acele metode menite
sa ajute la ridicarea nivelului de cultura al
poporului. In afara de faptul ca toate ziarele
ilegale dedicau Si culturii cite o rubrica, orga-
nizatiile de masa legale (in special cele infiin-
tate dupa Congresul al V-lea) aveau $i pre-
ocupari culturale. A§ numi dintre acestea Blo-
cul democratic, Frontul plugarilor, Liga mun-
cii, Comitetul antirazboinic, Comitetul national
antifascist, societatea denumita pe scurt Ma-
ma $i copilul ", Liga contra prejudecatilor $i
altele. Multe dintre ele au avut o viata destul
de scurf& fiind interzise de guvernele vremii.
Dar locul for it luau altele. Fiindca mobiliza-
rea poporului pe plan ideologic $i cultural la
lupta revolutionary a fost o preocupare perma-
nents a partidului. Imi amintesc de unul din-
tre cele mai emotionante momente din viata
mea. In 1935 eram pre$edintele Blocului demo-
cratic, care iii propusese sa organizeze toate
fortele progresiste in lupta pentru libertati de-
mocratice, pentru revendicari politice, econo-
mice, sociale. La un moment dat, la indicatia
partidului am hotarit, impreuna cu Frontul
plugarilor, cu Madosz-ul §i cu Partidul socia-
list al lui C. Popovici, sa incheiem un pact
pentru unirea fortelor noastre in lupta anti-
fascists, antira'zboinica §i pentru libertati de-
mocratice. Dintre obiectivele pactului l-a$
aminti aici Si pe cel bazat pe principiul legarii
prezentului de trecutul istoric al partidului.
Am plecat la Deva, la doctoral Petru Groza,
pre$edintele de atunci al Frontului plugari-
lor. Discutind despre locul unde ar putea fi
incheiat acest pact, el a spus ca cel mai nime-
rit ar fi comuna Tebea, unde se afla $i mor-
mintul lui Avram Iancu, §i gorunul lui Horia.
L-am incheiat la 6 decembrie 1935. Documen-
110

www.dacoromanica.ro
tul se afla astazi la Muzeul de istorie a parti-
dului comunist, a mi§ca'rii revolutionare §i de-
mocratice din Romania. Revenind la intreba-
rea pe care mi-ati pus-o in legatura cu meto-
dele raspindirii culturii, a§ vrea sa adaug ca
posibilitatile pe care le avem astazi nu cunosc
precedent. Dar daca larga retea de a§ezaminte
culturale unele dintre acestea adevarate
palate moderne , prezenta mass-mediei ping
in cele mai indepartate colturi ale tarii re-
prezinta un ci§tig incontestabil, nu e mai pu-
tin adevarat ca §i in modul de predare trebuie
introduse modernizari. Nu se poate explica
un rezultat al electronicii on astronauticii,
nici al agrotehnicii inaintate, cu mijloace §i
metode ca acelea folosite pe vremea cind omul
abia silabisea tainele §i aplicarea fortei abu-
rului. Varietatea expunerilor, insotirea for de
mijloace audiovizuale adecvate, dezbaterile,
experientele, vizitele la muzee, intilnirile cu
speciali§tii, activitatile de microgrup sint nu-
mai citeva dintre mijloacele noi, pe care le
recomand cu caldura.
Ne afliim in fata unei emotionante sar-
bcitori : semicentenarul partidului. Ce ati dori
sii le spuneti activistilor nostri culturali cu
acest prilej ?
Mi se pare foarte interesant faptul ea se
acorda o legitima atentie istoriei noastre. In
calitate de istoric, acest lucru ma pasioneaza
cu deosebire. Dar istoria este o §tiinta vie.
Ea traie§te §i se desfa§oard odata cu curge-
rea ireversibila a timpului §i este contempo-
rana cu fiecare clipa a vietii lumii. Fiecare
generatie este urma§a celei precedente, pe
care o continua in idealuri sau o combate,
dar in nici un caz nu face abstractie de ea. A
vorbi oamenilor despre istoria partidului nos-
111

www.dacoromanica.ro
tru de la infiintarea lui $i pins azi inseamna
a arata cum au fost preluate si desavirsite, pe
masura epocii si in lumina stiintei marxiste,
idealurile lui Doja, lui Horia, lui Tudor, lui
Balcescu. Trebuie sa-i invatam pe tinerii nos-
tri sa-i cunoasca si sa-i pretuiasca pe Stefan
Gheorghiu, pe I. C. Frimu, pe Ilie Pintilie, pe
conducatorii miscarii ceferiste si petroliste
din 1933, pe Filimon Sirbu si pe Stefan Pla-
vat. Trebuie sa le aratam ca in timpul celei
mai cumplite situatii a tarii, razboiul din
1941-1944, partidul a fost singurul care a
reusit sä uneasca toate fortele democratice,
patriotice si astfel sa salveze Romania de la
dezastru prin insurectia armata de la 23 Au-
gust 1944. Aniversarea partidului este un ex-
celent prilej de a face educatie patriotica in
cel mai adevarat si adinc inteles al cuvintului.
Si mijloacele nu lipsesc. Nici oamenii. Avem
o intelectualitate noua, formats la lumina in-
vataturii partidului. E nevoie doar de initia-
tive din partea organizatorilor, pentru ca in-
tr-adevar skbatoarea aceasta sa se desfasoare
pe masura valentelor ei.
,.INDRUMATORUL CULTURAL" NR. 11 DIN NOIEMBRIE 1970

INTRODUCERE
Cel de-al patrulea deceniu al secolului nos-
tru, jalonat de marea cried economics din
1929-1933 si de inceputul celui de-al doilea
razboi mondial, a fost pentru intreaga ome-
nire o perioada de profunde framinta'ri so-
ciale, care reflectau, pe de o parte, ascutirea
contradictiilor fundamentale ale capitalismu-
lui, instabilitatea lumii burgheze, iar pe de
alts parte viguroasa ridicare la lupta a forte-
lor revolutionare, democratice, progresiste.
112

www.dacoromanica.ro
 Pe plan international, in timpul $i in anii
urmatori crizei economice s-au conturat tot
mai mult grave amenintari din partea statelor
fasciste-militariste la adresa pacii, a suvera-
nitatii si independentei multor popoare, pre-
vestind viitoarea conflagratie mondiala. Con-
solidarea fascismului in Italia, instaurarea
dictaturii hitleriste in Germania, alianta din-
tre acestea cloud si Japonia militarists au dus
la schimbarea raportului de forte pe plan in-
ternational, la accentuarea tendintelor de re-
impartire a sferelor de influents, a coloniilor,
de cotropire a unor teritorii straine. Trans-
formata in centrul celor mai reactionare forte
ale imperialismului, Germania nazista a de-
venit principala primej die pentru securitatea
si pacea generals, pentru libertatea popoa-
relor. Se nasteau si se activizau in diverse tari
organizatiile fasciste si militariste, puse in
slujba hitlerismului.
In fata pericolului care ameninta fiinta na-
tionals a popoarelor, civilizatia umana se ri-
dicau cu tot mai multa vigoare si hotarire
fortele iubitoare de libertate, progres si pace
de pretutindeni. Se desfasura cu succes con-
structia noii orinduiri in Uniunea Sovietica,
primul stat socialist din lume. In Wile domi-
nate de capital aveau loc mari lupte sociale
si politice. Pe baricadele revolutionare a urcat
in acei ani proletariatul din Viena ; realizarea
Frontului popular in Franta a fost salutata cu
entuziasm de miscarea democratica din in-
treaga lume ; epopeea apararii Spaniei repu-
blicane a mobilizat de partea ei opinia mon-
diala ; a cunoscut un nou avint revolutia
populara din China. In aceasta mare lupta
Impotriva reactiunii si fascismului se afirma
tot mai puternic, in diferite tari, activitatea
dusa de partidele comuniste pentru unirea in-
tr-un front larg democratic a tuturor fortelor
113

www.dacoromanica.ro
militante pentru cauza progresului social, in-
dependentei nationale §i path.
In Romania, primii ani ai celui de-al pa-
trulea deceniu al secolului nostru au inceput
sub semnul desfasurarii unor ample lupte so-
ciale impotriva ofensivei capitalului si mono-
polurilor straine, lupte la care au luat parte
cele mai largi paturi populare in frunte cu
clasa muncitoare. Aceste lupte au culminat cu
marile batalii revolutionare ale muncitorilor
ceferisti si petrolisti din ianuarie-februarie
1933. Organizatorul si conducatorul acestor
importante actiuni muncitoresti a fost parti-
dul comunist, organele si organizatiile sale lo-
cale din fabrici si ateliere.
Parte integranta si moment culminant al si-
rului de actiuni revolutionare si revendicative
desfasurate de masele muncitoare impotriva
incercarilor burgheziei si mosierimii de a le
pune pe umeri greutatile crizei economice din
1929-1933, impotriva infeudarii tarii intere-
selor capitalului strain, luptele ceferistilor si
petrolistilor din 1933 au dat o puternica lo-
vitura claselor exploatatoare, au frinat ofen-
siva capitalului impotriva drepturilor econo-
mice si politice ale oamenilor muncii. Desf
surate la scurta vreme dupa instaurarea dic-
taturii fasciste-hitleriste in Germania, luptele
proletariatului roman din 1933 au avut o in-
semnatate internationals, inscriindu-se prin.
tre primele mari actiuni ale proletariatului
impotriva fascismului.
In timpul puternicelor batalii de clasa din
1929-1933, clasa muncitoare din Romania, in
frunte cu partidul comunist, s-a afirmat cu
putere pe arena istoriei ca cea mai inaintata
forts a societatii romanesti, ca avangarda
luptei intregului popor impotriva pericolului
fascist, pentru drepturi economice si politice,
pentru democratie, independents si suverani-
tate nationals. In cursul desfasurarii luptelor,
114

www.dacoromanica.ro
precum §i in perioada care le-a urmat, s-au
intarit legaturile partidului cu masele, au
crescut rindurile sale, in special cu elemente
dintre cele mai combative ale clasei munci-
toare. S-a extins considerabil influenta parti-
dului in mase, s-a ridicat prestigiul sau poli-
tic §i s-a imbogb.'tit experienta revolutionara.
In cadrul amplei §i rodnicei activitati
desfa§urate de P.C.R. in anii care au urmat,
ca dealtfel in anii grei ai ilegalitatii sale in
general, in fruntea fortelor democratice, pro-
gresiste ale societatii romaneti se inscriu cu
contributii pozitive realizarile organizatiilor
de masa.' legale, initiate, conduse sau aflate
sub influenta comuni§tilor, organizatii create
anume pentru a duce pe cai legale in mase cu-
vintul mobilizator al partidului i a-1 face
cunoscut acestora.
Crearea, indrumarea, influentarea sau con-
ducerea efectiva de catre P.C.R. a organizatii-
lor de masa democratice intre anii 1921 §i
1944 se incadreaza organic in conceptia inva-
taturii marxist-leniniste cu privire la profilul
activitatii partidelor comuniste §i muncito-
re§ti, consecvent revolutionare §i strins legate
de mase. Cum se tie, principiile elaborate de
intemeietorii socialismului §tiintific, intreaga
mo§tenire teoretica lasata de ei cuprind pre-
tioase invataminte privitoare la atragerea de
catre partidul revolutionar, pe diferite cai, a
maselor largi pe faga§ul luptei revolutionare.
V. I. Lenin, de pilda, sublinia printre caracte-
risticile partidului de tip nou capacitatea sa
de a se lega, de a se apropia §i, daca vreti, de
a se contopi intr-o anumita masura cu masele
cele mai largi ale oamenilor muncii, in spe-
cial cu masele proletare, dar §i cu masele

verificate din plin de viata,

muncitoare neproletare". Iar intr-o alta lu-
crare a sa Lenin arata, cu adinci semnificatii
ca fara im-
binarea muncii legale cu cea ilegala, a orga-
115

www.dacoromanica.ro
nizatiilor legale cu cele ilegale nu poate fi vor-
ba de un partid cu adevarat revolutionar al
proletariatului...", indicind drept tip just de
constructie organizatorica partidul care dis-
pune de o sumedenie de celule de partid, in-
conjurate de o retea de organizatii de masa
legale si ilegale. El se referea la partidele
revolutionare, nevoite sa-si duca munca in
conditiile unei permanente urmariri, arestari
si intemnitari a activistilor, ceea ce era exact
situatia in care se crease si activa Partidul
Comunist Roman.
Inca in primii sai ani de activitate, Parti-
dul Comunist Roman, militind consecvent
pentru atragerea unor mase cit mai largi pe
fagasul luptei organizate impotriva exploatarii
capitaliste-mosieresti, pentru drepturi $i liber-
tati democratice, pentru pace, a initiat crea-
rea unui sir de organizatii de masa, care, ala-
turi de partidele Si sindicatele muncitoresti,
au desfasurat de-a lungul anilor o fructuoasa
activitate. Numarul si rolul acestor organizatii
au crescut considerabil incepind mai ales din
1924, odata cu ilegalizarea P.C.R. de catre
autoritatile burghezo-mosieresti. In situatia
creata, adaptindu-se conditiilor ilegalitatii, fo-
losind experienta proprie si aplicind pretioa-
sele invataturi leniniste cu privire la necesi-
tatea folosirii de catre partidul revolutionar
a tuturor formelor posibile de activitate, Par-
tidul Comunist Roman a desfasurat an de an
o intensa munca de folosire Si imbinare a
posibilitatilor de activitate ilegala cu cele le-
gale si semilegale. Pe aceasta linie, P.C.R. a
creat noi si noi organizatii si a intensificat
munca de indrumare a for pe calea unei ac-
tivitati sustinute de atragere, organizare $i
mobilizare a maselor la lupta pentru satisfa-
cerea revendicarilor for vitale. In acest fel,
de istoria Partidului Comunist Roman, a mis-
carii revolutionare si democratice din Cara
116

www.dacoromanica.ro
noastra se leaga in mod organic activitatea
fiecarei organizatii de masa conduse sau
aflate sub influenta comunistilor.
Anii 1935-1938, asupra carora staruie auto-
rul lucrarii de fata, se incadreaza intr-o pe-
rioada deosebit de importanta a istoriei pa-
triei, a partidului comunist si a miscarii de-
mocratice, antifasciste din tara noastra. Parti-
dul Comunist Roman s-a aflat in acei ani in
fata unor sarcini deosebit de complexe si de
importante, care decurgeau din situatia in-
terna si extern a tarii, Romania intrind in
obiectivele pricipale ale expansiunii Germaniei
hitleriste, care urmarea subordonarea tarii si
destramarea acesteia, actionind pentru aceasta
direct, in interior, prin gruparile fasciste in
frunte cu Garda de fier" si indirect, in exte-
rior, prin atitarea revizionismului. Cresterea
pe plan intern a pericolului fascist, a agresi-
vitatii organizatiilor fasciste, iar pe plan ex-
tern a tendintelor revansarde si revizioniste
ale Germaniei hitleriste si ale acolitilor ei, a
ridicat in fata maselor celor mai largi pro-
blema organizarii unei riposte comune si ho-
tarite. 0 asemenea riposta putea fi realizata
numai in conditiile ralierii intr-un front co-
mun a tuturor categoriilor sociale Si fortelor
politice interesate in propasirea democratica
a tarn, in apararea integritatii teritoriale, a
independentei si suveranitatii ei nationale. in
aceste imprejurari sublinia tovarasul
Nicolae Ceausescu, secretarul general al
P.C.R. Partidul Comunist Roman, expri-
mind interesele vitale ale maselor largi, mi-
liteaza activ pentru unirea tuturor fortelor
democratice si patriotice ale poporului, pen-
tru apararea independentei si suveranitatii Ia.-
rii".
Obiectivele sub care s-a desfasurat activi-
tatea pentru realizarea frontului comun al
fortelor democratice lupta contra starii de
117

www.dacoromanica.ro
asediu si a cenzurii, pentru interzicerea acti-
vitatii organizatiilor fasciste, pentru asigura-
rea dreptului de intrunire si a libertatii pre-
sei, pentru amnistierea detinutilor comunisti
si antifascisti, pentru apa'rarea integritatii
fruntariilor nationale, a independentei si su-
veranitatii patriei etc. interesau in mod fi-
resc masele cele mai largi. Pentru satisfacerea
unor asemenea revendicari militau, alaturi de
clasa muncitoare, si alte categorii si paturi
sociale : taranimea, intelectualitatea, studenti-
mea, functionarimea, meseriasii, micii intre-
prinzatori, pensionarii, in general paturile
mijlocii, inclusiv o parte a burgheziei, neli-
nistita.' de perspectivele sumbre ale aservirii
tarii intereselor Germaniei hitleriste. Tot mai
activ isi manifestau nelinistea numerosi oa-
meni politici democrati Si reprezentanti ai in-
telectualitatii progresiste fata de actiunile de-
santate ale legionarilor si celorlalte organi-
zatii fasciste, fata de pericolul infeudarii tarii
imperialismului fascist-german.
Chemind masele la actiune pentru realiza-
rea unui larg front al fortelor democratice,
patriotice, antifasciste, P.C.R. a avut in vedere
in primul rind necesitatea realizarii unitatii
de actiune a clasei muncitoare, coloana verte-
brala a largii concentrari democratice a ma-
selor. Pe aceasta linie, in anii la care se re-
feed autorul lucrarii de fata, P.C.R. s-a adre-
sat cu tot mai multa insistenta Partidului
social-democrat si celorlalte partide si organi-
zatii muncitoresti cu chemari la realizarea
Frontului unic muncitoresc, aratindu-le cit de
neces are erau acordurile de front unic, in-
cheiate la orice nivel, in vederea treptatei rea-
lizari a unitatii de actiune a clasei muncitoare
pe intreaga lard. Imense sint puterile unite
ale maselor se arata, de pilda, intr-o scri-
soare trimisa de P.C.R. la 1 noiembrie 1935
conducerii P.S.D. formidabila e puterea
118

www.dacoromanica.ro
units a proletariatului... Rolul nostru de pro-
letari, rolul partidelor noastre ca partide
muncitoresti este sa fie in fruntea acestei
lupte. Succesul ei atirna numai gi numai de
unitatea proletard, de unitatea maselor. Aceas-
ta unitate este in curs si nimic nu o va putea
opri. Sa ajutam, sa grabim realizarea ei".
Punind la baza efortului general pentru con-
centrarea tuturor fortelor democratice acti-
vitatea pentru realizarea F.U.M., partidul co-
munist s-a straduit in acelasi timp sa des-
fasoare o munca de masa cit mai larga, sä
statorniceasca contacte si legaturi cu toate
acele partide gi organiza;ii politice care pu-
teau concura la infaptuirea unui larg front
democratic, antifascist, antihitlerist. In condi-
tiile in care natiunea e in pericol sa-si piar-
da si independenta, si libertatea, si existenta
se arata intr-un document elaborat de
P.C.R. in ianuarie 1936 , ea trebuie sa ri-
dice steagul luptei pentru propria sa fiinta.
Un imens front antifascist al poporului tre-
buie sa se formeze. Frontul popular este sal-
varea".
Munca intensa desfasurata pe aceasta linie
si rezultatele practice obtinute au consacrat
perioada cuprinsa intre luptele muncitoresti
din 1933 si instaurarea dictaturii regale in
1938 ca una dintre cele mai bogate perioade
in actiuni de masa din istoria partidului si a
miscarii noastre muncitoresti, perioada in
care fortele democratice au dobindit o serie
de succese ce constituiau marturia de neta-
gaduit a existentei in Romania a fortelor so-
ciale si a posibilitatilor de realizare a unei
largi concentrari democratice. In aceasta am-
bianta, miscarea antifascists din Romania,
manifestata in forme ascutite imediat dupes
instalarea hitlerismului la putere in Germa-
nia, s-a intensificat an de an, in raport cu
cresterea treptata a pericolului fascist-hitle-
119

www.dacoromanica.ro
rist. Experienta dobindita, in special formele
variate folosite de miscarea antifascists din
Tara noastra in anii 1933-1935 asupra ca-
rora Congresul al VII-lea al Internationalei Co-
muniste a fault aprecieri pozitive , a sporit
in anii ulteriori, ducind la un avint general
al luptei pentru realizarea unui front comun
democratic.
Pentru a veni in sprijinul ralierii pe aceeasi
platforms comund a fortelor democratice,
P.C.R., aplicind experienta anterioara si folo-
sind cu pricepere metodele imbinarii activita-
tii ilegale cu cea legala si semilegala, a spri-
jinit crearea, a indrumat si a influentat in anii
1935-1938 numeroase organizatii de masa,
asociatii, ligi, comitete etc., desemnind pe unii
dintre activistii sai de baza aflati in ilegali-
tate sa le sprijine si sa le indrume.
In lucrarea de fats este amplu infatisata,
pe baza unei documentari in larga masura
inedita, activitatea desfasurata de 14 organi-
zatii, si anume : Societatea pentru protectia
femeii si a copilului, Comitetele pentru apa-
rarea antifascistilor, Liga contra prejudecati-
lor, Liga contra brutalitatilor, Patronajele
populare, Blocul democratic, Societatea pen-
tru intretinerea raporturilor culturale dintre
Romania si Uniunea Sovietica, Grupul avo-
catilor democrati, Comitetele cetatenesti, Fron-
tul feminin, Comitetul roman al Reuniunii
universale pentru pace (R.U.P.), asociatia Ti-
nerimea arnica romano-francezaa, Frontul pen-
tru pace al fostilor combatanti si mutilati de
razboi, Uniunea democratica..
Aceste organizatii de masa, continuind pe
cai legale activitatea organizatiilor ce exista-
sera in anii anteriori si activind alaturi de
unele organizatii care Inca fiintau (Frontul
plugarilor, Madosz-ul, Ajutorul row etc.), au
desfasurat o munca intensa pentru obtinerea
satisfacerii celor mai diferite revendicari, in
120

www.dacoromanica.ro
stare sa cointereseze diverse paturi sociale
sau persoane individuale on asociate in ra-
port cu aspiratiile for democratice, patriotice,
antifasciste.
In fruntea organizatiilor de masa s-au situat
oameni cunoscuti prin sinceritatea convinge-
rilor for antifasciste, a atasamentului for pen-
tru lupta democratice a maselor. Din aceste
organizatii au fa'cut parte numeroase perso-
nalitati de seamy ale vietii politice, activisti
ai misearii comuniste si antifasciste, precum
$i o serie de reprezentanti proeminenti ai vie-
tii cultural-stiintifice, artistice $i publicistice
democratice din Cara noastra.
In aprecierea activitatii organizatiilor infd-
tisate in aceasta lucrare, indiferent ea au fost
efectiv create si conduse de P.C.R. sau ca au
luat nastere de sine statdtor $i treptat co-
munistii le-au preluat, influentindu-le mai
apoi indeaproape, una singurd este concluzia
valabild in egala masurd si pentru unele, i
pentru altele : organizatiile de masa legale in-
fiintate in anii 1935-1938, unele dintre ele
activind o perioadd mai indelungatti, altele
mai scurtd, unele pe o problematic mai lar-
gti, altele pe una mai restrinsti, unele avind
mii de membri, altele numai citeva sute, au
constituit pentru P.C.R. un sprijin eficient in
actiunea dusts de acesta cu asiduitate pentru
activizarea maselor, pentru ralierea pe o plat-
forma comunti a tuturor fortelor democratice,
patriotice, antifasciste, antikitleriste.
Din analiza intreprinsa de autor asupra nu-
meroaselor $i variatelor actiuni democratice,
antifasciste, a programelor sub care acestea
s-au desfasurat, a rezultatelor obtinute, se
desprinde concluzia ca practic in acei ani ma-
sele erau dornice sä actioneze pe linia reali-
zarii unei largi concentrari de forte antifas-
ciste. Pozitia potrivnica, indeosebi anticomu-
121

www.dacoromanica.ro
nista, frica de avintul democratic al maselor,
manifestate de unii lideri ai partidelor bur-
gheze si chiar burghezo-democratice, au im-
piedicat insa aceste forte politice sa desfa-
ware o activitate pe masura combativitatii
antifasciste a propriilor mase de membri. In
dorinta de a lovi in comunisti si in organi-
zatiile influentate de ei, cercurile guvernante
n-au ezitat adesea sä eludeze prevederile con-
stitutionale, sa adopte masuri exceptionale, de
care gruparile extremiste de dreapta au putut
sä profite.
Indeplinirea de catre partidul comunist a
rolului activ care ii revenea in ralierea tu-
turor fortelor antifasciste si nefasciste pe o
platforms comund au fost frinate de aseme-
nea, si in acesti ani, de preluarea necritica
si aplicarea mecanica a unor lozinci si indi-
catii tactice elaborate de organele Comitetu-
lui Executiv al Cominternului, lozinci si indi-
catii necorespunzatoare in acele conditii si-
tuatiei politice concrete din Romania, realita-
tilor societatii romanesti. Este important de
subliniat ca, in ansamMul muncii P.C.R. cu
organizatiile de masa, asemenea practici si in-
dicatii nu au fost precumpanitoare, ca in rin-
durile organizatiilor P.C.R., ale membrilor for
s-au gasit acele forte care sa imprime dina-
mism activitatii organizatiilor de masa legale.
Sfera larga de probleme abordate in acti-
vitatea for de organizatiile de masa legale si
situarea acestora pe linia obiectivelor pro-
gramatice ale P.C.R., cresterea continua a nu-
marului for de membri si simpatizanti, ca si
succesul actiunilor pe care le-au initiat, au
atras de fiecare data atentia cercurilor guver-
nante, a organelor represive burghezo-mosie-
resti. Pe urmele unora dintre aceste organiza-
tii, autoritatile au pornit imediat dupes infiin-
tare, interzicindu-le o serie de actiuni, supri-
mindu-le activitatea, cu toate ca fiecare din
122

www.dacoromanica.ro
ele actiona pe baza unui statut legal, Bind
recunoscute ca persoana. juridica. Masurilor
indreptate impotriva organizatiilor de masa
legale, de interzicere a activitatilor for, masele
le-au raspuns cu vii proteste. Zilnic citim in
presa burgheza arata Scinteia" din 27 iu-
lie 1935 la scurt timp dupa interzicerea de
catre autoritati a activitatii Blocului demo-
cratic, Ligii contra prejudecatilor, Ligii con-
tra brutalitatilor, Societatii pentru protectia
femeii si a copilului si a altor organizatii de
masa legale proteste ale cetatenilor nevo-
iasi si ale muncitorilor, intelectualilor $i tara-
nilor impotriva dizolvarii organizatiilor for,
a suprimarii presei for si a arestarii si schin-
giuirii membrilor acestor organizatii".
Impotriva unor asemenea ma'suri, presa de-
mocratica antifascists a vremii a dus o larga
campanie de infierare. Multe din articolele de
atitudine aparute in diverse gazete, reviste
democratice luau pozitie potrivnica acestor
masuri brutale, considerindu-le cu atit mai re-
gretabile cu cit in acelasi timp actiunile hu-
liganice, antinationale si antipopuil are ale
Garzii de fier" Si ale altor organizatii fas-
ciste erau trecute cu vederea si uneori incu-
rajate de catre autoritati.
Manifestind grija deosebita pentru asigura-
rea continuitatii muncii cu masele, P.C.R. a
gasit de fiecare data resursele necesare pen-
tru a inlocui imediat organizatiile dizolvate
cu altele noi, pentru a be indruma pe acestea
sa suplineasca golul produs prin dizolvarea
uneia on alteia dintre organizatii. Activitatea
depusa de comunisti pe aceasta linie a avut
intotdeauna un larg ecou in mase.
Spiritul constructiv in care au activat fie-
care din organizatiile de masa le-a ajutat pe
acestea sa actioneze in continuare, folo-
sind orice posibilitate ivita, chiar si dupa
pronuntarea de catre autoritati a dizolvarii
123

www.dacoromanica.ro
tor. Cele mai multe dintre organizatiile de
masa democratice au desfasurat si ulterior
felurite actiuni, in masura in care conditiile
aspre de teroare le-au permis. $i, chiar atunci
cind, datorita masurilor extreme, activitatea
uneia sau alteia dintre organizatiile de masa
legale a fost cu totul interzisa, autoritatile nu
au putut inabusi dezvoltarea ideilor pe care
aceste organizatii le sa'disera in rindurile tu-
turor acelora care, membri activi sau simpli
simpatizanti, participasera la actiunile initiate
de ele. Intr-adevar, in decursul activitatii tor,
mobilizate si sprijinite de Partidul Comunist
Roman, organizatiile democratice legale au
reusit nu numai sa grupeze mase largi de oa-
meni din toate categoriile sociale de la orase
si sate, dar mai ales sa le antreneze activ
prin variate forme si actiuni la desfa-
surarea unei permanente activitati de aparare
a drepturilor $i libertatilor democratice, im-
potriva pericolului fascist $i hitlerist, pentru
apararea integritatii teritoriale, a independen-
tei $i suveranitatii nationale.
Autorul lucrarii subliniaza cu deplin temei
si demonstreaza cu puterea de convingere a
faptelor ca in anii 1935-1938 fiecare din suc-
cesele dobindite de miscarea democratica, an-
tifascists din Cara noastra poarta in sine si
contributia mai mica on mai mare a orga-
nizatiilor de masa legale conduse sau influ-
entate de P.C.R. Pe drept cuvint se poate
afirma ca in anii la care se refera lucrarea
de fats nu a fost act politic intern on ex-
tern in legatura cu care organizatiile de
masa legale sa nu-si fi spus cuvintul, expresie
a liniei for politice patriotice, umanitare, de-
mocratice, antifasciste. Tocmai de aceea, stu-
dierea amanuntita a activitatii desfasurate de
organizatiile de masa legale ce au activat in
acei ani constituie o problems pe cit de inte-
124

www.dacoromanica.ro
resanta, pe atit de necesara frontului nostru
istoric.
In ansamblul ei, cartea constituie o trecere
in revista a principalelor momente ale luptei
desfasurate de fortele democratice din Ro-
mania, sub conducerea partidului comunist,
pentru faurirea Frontului popular antifascist.
Prin aceasta, lucrarea tinarului istoric dr.
Gheorghe I. Ionita, cunoscut autor si coautor
al mai multor lucrari stiintifice, se inscrie
in istoriografia noastra ca o contributie me-
nita a pune in valoare una dintre cele mai lu-
minoase pagini din trecutul de lupta al parti-
dului comunist, al miscarii revolutionare Si
democratice din Romania.
GH. I. IONITA. PENTRU FRONT POPULAR ANTIFASCIST
IN ROMANIA", BUCURESTI, EDITURA POLITICA, 1971,
P. 5-15

NEGRU-VODA - DE
0 PARTE SI DE ALTA
A CARPATILOR
Intr -o serie de numere din revista Maga-
zin istoric" (septembrie 1967, mai 1969 si au-
gust 1970) s-a pus problema existentei isto-
rice a unui faimos personaj legendar : Negru-
Voda. Redactia a publicat pe drept cuvint ar-
ticolele respective la rubrica Opinii con-
troverse", caci de mai bine de un veac isto-
ricii romani, si Inca unii dintre cei mai va-
lorosi, au dezbatut existenta lui Negru-Voda,
identificindu-1 cind cu unul, cind cu altul din-
tre primii domni ai Tarii Romanesti, Para
insa a putea ajunge la un rezultat cert.
A§ vrea sä arat de la bun inceput ca, dupa
parerea mea, acest domn n-a fost descaleca-
torul Tarii Romanesti ; aceasta n-a putut fi in-
temeiata de un personaj atotputernic, capa-
bil sa creeze numai prin fortele sale, dintr-o
125

www.dacoromanica.ro
data, un stat nou. Problema descalecarii, adi-
ca a infiintarii celor cloud state feudale roma-
nesti : Tara Romaneasca Si Moldova, nu tre-
buie rezolvata atribuind-o pur Si simplu ge-
niului unui mare personaj, deoarece, cum ne
arata documentele de tot felul, in ambele pro-
vincii existau de multa vreme asezari roma-
nesti cu organizatii bine intocmite judete,
cnezate si voievodate aflate in deosebite
stadii de dezvoltare. In anumite conditii isto-
rice favorabile, ele s-au unit in principate
mai mari si mai puternice.
Desi lucrarile mele istorice de astazi nu
mai privesc epoca feudala a Romaniei, pe vre-
muri m-am ocupat si de aceasta enigma in-
tro cunoscuta revista de la Iasi, Arhiva". In
numarul din iulie 1926, intr-un articol inti-
tulat Cu privire la Negru-Voda", am cautat
sa largesc cadrul problemei si sa demonstrez
Ca sub numele de Negru-Voda se pastrase
amintirea mai multor personalitati de seamy
din istoria veacurilor XIII si XIV.
In lucrarea sa Istoria critica a romanilor",
B. P. Hasdeu deosebeste pentru intiia oard
cloud personalitati in Negru-Voda : pe de o
parte un personaj legendar, pe de alta parte
Negru-Voda al traditiilor cronicarilor, pe
care it identifica cu Radu-Negru Basarab,
care a domnit cam intre 1370-1380. Pentru
a arata cit de frecvent era numele de Negru,
Hasdeu emite unele consideratii asupra ras-
pindirii sale atit la romani, cit si la straini.
El face totodata remarca interesanta ca acest
nume este raspindit mai mult in stinga 01-
tului, de la Fagaras la Arges. Istoricul Dimi-
trie Onciul, in lucrarea sa Originea principa-
telor romanesti", construieste o intreaga teorie
pentru delimitarea geografica a aceleiasi de-
numiri la rasarit de Olt, in regiunea pe care
o denumeste Valahia Neagra". A. D. Xenopol,
in toate ediliile operei sale capitale Istoria_
126

www.dacoromanica.ro
romanilor", sustine ca Negru-Voda, sau Radu
Negru, a venit pe vremuri din Transilvania,
din tara Oltului, din Fagaras, deci adopta teo-
ria descalecatului de dincolo de munti a pri-
mului domn al Tarii Romanesti. El fixeaza si
data : anul 1290.
Numele Negru-Voda era prezent insa pe o
arie mai larga decit aceea din stinga sau
dreapta Oltului. Pe valea Somesului, nu de-
parte de locul unde a existat ping la 1544 ves-
tita cetate a Ciceiului, se afla cloud localitati
ce pomenesc de numele lui Negru. Intre vaile
afluentilor Somesului Mare, Ilisu si Valea
Mare se afla un sat, Negrilesti, care cuprinde
in radacina numele ce ne preocupa. Aceasta
n-ar insemna nimic, intrucit pretutindeni pe
teritoriul locuit de romani apar localitati cu
nume asemanatoare : Negru, Negresti etc.
Interesant e insa faptul ca nu departe de sa-
tul mentionat de not de pe Somes se afla
urmele unei cetati, pe care poporul o numeste
Cetatea lui Negru-Voda", deci la fel cu Ce-
tatea lui Negru-Voda" de pe cursul superior
al Dimbovitei. In preajma acestei cetati de pe
valea Somesului se mai gasesc (sau se mai ga-
seau in 1926, cind am redactat articolul din
Arhiva") ramasitele altor intarituri, de pro-
-venienta medievala ca stil si structura.
De unde iii trage numele cetatea de pe Va-
lea Mare (Somes) ? ma intrebam eu in 1926.
Imi ra'spundeam ca denumirea ar veni fie de
la un voievod din Tara Romaneasca (Radu Ne-
gru, stapin pe locuri atit de departate), fie
poate de la un domn al Moldovei, avind in ve-
dere ca in apropiere se gaseste Ciceiul cu ce-
tatea sa, multa vreme stapinita de unii domni
ai Moldovei.
Este, cred, lesne de combatut parerea ca
denumirea s-ar datora munteanului Radu Ne-
gru, dar nu trebuie exclus6 ipoteza existentei
unui alt voievod cu numele de Negru, stapi-
127

www.dacoromanica.ro
nitor cindva pe aceste meleaguri transilva-
nene. In mice caz, traditia atit de general
raspindita poate servi drept argument pentru
o alta caracteristica a poporului roman : uni-
tatea sa in toate cele trei maxi provincii is-
torice : Tara Romaneasca, Moldova $i Tran-
silvania.
Trebuie remarcata si existenta unor injghe-
bari in regiunea Somes-Dej, care mergeau ping
In apropierea Moldovei spre rasarit $i catre
Maramures spre nord. Existenta acestor vechi
injghebari locale romanesti este astazi docu-
mentata prin descoperirile arheologice mai
not : ele denota o continuitate a aceleiasi
populatii, care nu poate fi decit protoroma-
neasca. Ecoul acestei stapiniri independente
romanesti 1-au dus voievozii maramureseni
Dragos si Bogdan in Moldova, iar cei din su-
dul Transilvaniei 1-au trecut in Tara Roma-
neasca. Repet insa ca in veacul XIV, la rasa-
ritul si sudul Carpatilor, existau conditii poli-
tice si economice care au inlesnit o injghebare
mai organizata, eventual $i cu sprijinul facto-
rilor politici romanesti din Transilvania.
Am incercat prin cele de mai sus sa identific
prezema lui Negru-Voda pe o arie istorica ro-
maneasca cuprinzatoare. Problema famine
insa in continuare deschisa.
MAGAZIN ISTORIC", NR. 1 DIN IANUARIE 1971

SCRIITORI MILITANT'
$1
CUITYNTUL PARTIDULUI

In lunga mea activitate de militant socia-

list, apoi comunist, am avut prilejul sa cunosc
multi intelectuali apropiati miscarii muncito-
resti, unii ca membri ai partidelor socialist
sau comunist, altii in strinse legaturi de idei,
128

www.dacoromanica.ro
Indeosebi dupa formarea P.C.R. $i apoi in cei
20 de ani de ilegalitate a partidului, in cadrul
numeroaselor organizatii legale inspirate si
conduse de P.C.R., de la Blocul Tnuncitoresc-
taranesc din 1925 $i pind la Uniunea patrioti-
lor din 1943. Printre ace§ti intelectuali, nu
putini au fost §i scriitori : poeti, prozatori,
dramaturgi, critici §i istorici literari, unii dis-
paruti, altii Inca in viata.
Mi-am permis de aceea sa Incerc, cit amin-
tirile §i arhiva mea personals imi vor per-
mite, sa amintesc de unii, de locul for de cinste
in munca neostenita a partidului, cu acest pri-
lej de aniversare, pe care Intreaga tara o
sarbatore§te.
Se cuvine sa incep cu cel ce-a fost N. D. Co-
cea, romancier, dar mai ales temutul §i talen-
tatul polemist al mi§carii socialiste Inca de la
reorganizarea partidului socialist in 1910, fost
in conducerea centrals, redactorul organului
saptaminal Facia", una din publicatiile de
glorie ale genului. El a avut §i marea cinste
de a cunoWe personal pe genialul Lenin, de-
spre care marturise§te tulburator, la Intoarce-
rea in tail, in ziarul Omul liber" din 20 $i
30 aprilie 1918. In perioada avintului revolu-
tionar de dupa primul razboi mondial, care
cucerete tara noastra, N. D. Cocea poveste§te,
fie de la tribuna parlamentului, fie prin scris,
cele vazute in mijlocul fauritorilor lumii noi,
care deschidea era construirii societatii socia-
liste. In ziarul sau Chemarea" publics nume-
roase articole in anii 1919-1920, in care-§i
exprima adeziunea sa totals pentru revolutia
socialists. Ridicati-va privirile din pamint,
noroadelor, §i priviti in zare, tovara§i !"
scria in numarul de la 7 ianuarie 1920.
Dupa oarecare peregrina'ri literare care-i sint
inspirate din aceea§i lume de suferinte, Cocea
izbucne§te cu impertuozitate Impotriva pri-
mejdiei fasciste §i se pune total in serviciul
129

www.dacoromanica.ro
partidului, colaborind sau conducind reviste
ale P.C.R. In Clopotul", foaia antifascists de
la Botosani, din 20 noiembrie 1933, demasca
hitlerismul $i cere sä se inceapa cruciada pacii
in articolul Dictatorul morlii ". Semneaza, ala-
turi de numerosi intelectuali, protestul vehe-
ment impotriva proceselor antimuncitoresti,
publicat in Clopotul" de la 1 ianuarie 1934,
cerind regim politic pentru cei inchisi.
Partidul ii incredinteaza directia unei re-
viste, pe care o numeste Reporter", din anii
1935-1937 si alta nou infiintata, Era noua",
una din cele mai de seams publicatii comu-
niste legale, care n-a putut supravietui decit
doar citeva luni de la inceputul anului 1936.
In Reporter" de la 25 decembrie 1935 se ti-
died impotriva organizatiilor prohitleriste ; in
.o.umarul de la 5 iulie 1937 publics Germania
a deschis focul asupra Europei", previziune
facuta odata cu interventia military a lui Hi-
tler in Spania ; la 27 iulie 1937, un amplu ar-
ticol, Cuvinte de pace fapte razboinice",
ocumenteaza vizionar primejdia hitlerista. In
Era nour Cocea publics cuvintul-program :
Ideea asupra lumii a proletariatului indus-
trial este obiectiva, fats de ideologia falsa $i
sterila a lumii capitaliste, care e condamnata
la moarte".
In anii revirimentului din 1919-1920 se
alatura cauzei muncitoresti un scriitor, aparut
cu aproape zece ani inainte in plin talent,
Gala Galaction. Se cunoscuse cu Cocea $i Ar-
gbezi la Viata socials ", revista din 1910 de
not tendinte. Galaction colaboreaza la Socia-
lismul", organul central al partidului socialist.
In numarul de la 7 iulie 1919 publics O lume
noua se tidied uriasa $i temeinica, mai bung
si mai dreapta, din profunzimile sociale". In
numarul de la 4 august : Literatura pentru
cei multi si dornici", exclama : Ce frumos ar
fi sä vedem in acest moment atit de impor-
130

www.dacoromanica.ro
tant, atit de decisiv, intilnindu-se si completin-
du-se cetele proletariatului muncitoresc cu
alesii literaturii romane !". In Socialismul"
din septembrie publics o suits de articole
asupra tristelor realitati, continuate si in oc-
tombrie ; in Socialismul" din 9 noiembrie
1919, articolul Mitingul de la Dacia" ; in nu-
marul din 18 decembrie 1912, Batalioane ale
plebei proletare". Mai publics un volumas, O
lume noud", in editura Cugetarea", reprodu-
cind si alte articole : Intii Mai", Puterea ce-
lor multi", La mormintul lui Frimu", Mani-
festul lui Romain Rolland", impletite cu frag-
mente din viziunea lui personals. Volumul a
fost extrem de bine primit de presa socialists
si progresista. Galaction este printre primii
scriitori romani care disting insemnatatea Ma-
rii Revolutii Socialiste din Octombrie. Arti-
colul intitulat Exemplul lui Lenin", aparut in
Chemarea" din 5 septembrie 1920, spune : Un
popor de peste 150 000 000, framintat de cele
mai arzatoare probleme sociale, se zbuciuma
sä scoata din urma sortilor si din blestemata
fire omeneasca o croiala noua, o pravila
noua...".
Galaction mai colaboreaza la Cuvintul Ti-
ber", prima serie din august 1919 de sub con-
ducerea lui C. Graur, publicatie unde ma intil-
nesc cu el, ca si la Socialismul" (Romania
literara" din 18 februarie 1971, p. 13). Ma mai
intilnesc cu Galaction $i cu alt prilej. Sem.
nam impreuna un vibrant apel al Comitetului
de initiative pentru amnistie generals, in frun-
tea caruia se gaseau personalitati de seams,
ca C. G. Costaforu, presedintele Ligii dreptu-
rilor omului, profesorul C. I. Parhon si, prin-
tre altii, Lucretiu Patrascanu, portcuvintul
Partidului Comunist Roman. Apelul a aparut
in presa democrat-burgheza din noiembrie
1928, cind initiatorii au pornit o large mis-
care pentru amnistie generals, folosind veni-
131

www.dacoromanica.ro
rea la putere a Partidului National-Taranesc.
Gala Galaction ramine consecvent prieten al
muncitorimii, chiar daca nu i se mai permite
a -si afirma adeziunea pe care si-o deschide
larg dupd 23 August, ales deputat in primal
parlament democratic.
In aceeasi perioada, poetul ardelean, mem-
bru al partidului socialist, Emil Isac se adre-
seaza deschis scriitorilor prin articolul Lite-
ratii si socialismul", publicat in Socialismul"
din 18 iunie 1919. El spune : Viitorul este al
socialismului. Scriitorii romani sa-si pund
mina pe inima §i sa-mi raspunda : ai cui sin-
tern not cei ce simtim bucuria si durerea al-
tora ; sintem ai unora on sintem ai tutu-
ror ?... Veniti, grabiti la izvorul socialismului,
caci aici este viitorul".
La Socialismul" isi face ucenicia de pu-
blicist Ion Pas. Publicind o recenzie ref eritoare
la Gala Galaction in numarul de la 11 apri-
lie 1920, el scrie : Prietenul nostru e scrii-
torul prin excelent5 cetacean, in deosebire de
toti ceilalti care, tinind un condei in mina,
se complac in cea mai lamentabila indife-
renta fata de framintarile atit de multiple
care preocupa azi masele".
Mai tirziu, Ion\ Pas, raminind politiceste pe
pozitiile socialismului, conduce revista San-
tier" intre 1933-1936, in care is atitudine
hotarita impotriva tuturor curentelor de
dreapta. El semneaza, alaturi de alti scriitori,
un protest vehement impotriva proceselor anti-
muncitoresti (Clopotul", 1 ianuarie 1934). In
aceeasi data, in revista Santier", sub artico-
lul O dizolvare", Pas ataca jumatatea de ma-
sura luata de guvern prin dizolvarea Garzii
de fier", lasind libertate altor formatiuni de
dreapta.
Fiinde;`1' am amintit de revista Santier",
organ social-literar", aici iii fac aparitia ro-
mancierii Eusebiu Camilar, I. Peltz §i Nicolae
132

www.dacoromanica.ro
Deleanu, intrati in literature mai devreme
sau mai tirziu.
Tot din primele timpuri, Ion Ca'lugtiru co-
laboreaza la revista progresista Cuvintul li-
ber" din 1920. In seria a II-a a revistei din ia-
nuarie 1924 apare o evocare elogioasa pentru
I. C. Frimu, cazut victima ororilor de la 13 de-
cembrie 1918, si se protesteaza impotriva ex-
pulzarii fruntasei comuniste dr. Ecaterina Ar-
bore. Ion Calugaru isi aminteste de pe vre-
mea fierberii de dupe razboi" discursurile de
la Dacia, din care reproduce o fraza cu prile-
jul unui panegiric pe care-1 face bunului sau
prieten, scriitorului Alexandru Sahia, in re-
vista Reporter" din 22 aprilie 1937.
Se cuvine sa ne oprim mai mult asupra lui
Alexandra Sahia, prozatorul proletariatului, cu
care putem afirma Ca se incepe o epoca noud
in istoria participarii efective a scriitorilor ro-
mani la lupta pentru luminarea maselor $i
apararea drepturilor for la o viata mai buns.
Era dupes criza mondiala ce zguduise omeni-
rea in anii 1929-1932, cind inclestarea dintre
fortele reactionare si cele progresiste devine
din ce in ce mai ascutita. Partidul Comunist
Roman se afirma in Tara noastra drept lu-
minoasa pavaza a drepturilor poporului : prin
numeroase organizatii legale atrage sub stin-
dardul sau paturi din ce in ce mai largi, che-
marile sale sint auzite de numerosi scriitori,
care, in sinul partidului sau in fruntea organi-
zatiilor de masa create si conduse de P.C.R.,
duc lupta impotriva opresorilor, impotriva
sutanelor negre fasciste.
Intr-un interviu publicat mai tirziu in Cu-
vintul liber" din 9 februarie 1935, Si not am
fost elevi", Sahia marturiseste : Abia ceva mai
tirziu, aprovizionindu-ma cu «CapitalulD lui
Karl Marx, cu Engels si Lenin, sensul intelept
al unei vieti mari a inceput sä mi se arate".
133

www.dacoromanica.ro
/ncepind din februarie 1932, revista Facia"
publics saptaminal pagina intitulata Litera-
tura timpului nou", in care apar articolele lui
Sahia Bluze albastre" $i Despre bluze al-
bastre", ce-anunta aparitia revistei Bluze al-
bastre", conform dispozitiilor primite de la
partid. Aici apare nuvela Revo lta din port",
ca $i celelalte nuvele ale sale. Intr-un articol
O generatie false" (19 iunie 1932), exprima
clar crezul nou al scriitorului roman : Noi ne-
gam arta pure $i intelegem sa facem litera-
tura proletara, literatura revolutionard, o lite-
ratura menita sä dezgoleasca realitatile groaz-
nice, imbrobodite si mutilate de estetii incon-
$tienti sau voiti in slujba burgheziei". Se re-
lua ideea din articolul-program al primului
numar : Literatura activists, literatura cri-
fica, literatura proletara isi face la noi, prin
«Bluze albastreD primii pa$i". Si de aceea re-
vista n-a putut face decit doar citiva pa$i ;
dupe trei numere de mare ecou, cirmuirea a
sugrumat-o, dar spiritul a ramas. Scriitori me-
reu mai numerosi se alatura drumului deschis.
Insu$i Sahia mai colaborase la revista Vre-
mea" intre iunie 1931 Si februarie 1932, para.-
sind-o cind revista iii schimba crezul, trecind
spre dreapta.
La ancheta deschisa de ziarul Facia" catre
scriitori $i publici$ti pentru ce scriu, Sahia
raspunde prin articolul Pentru eliberarea
maselor" (Facla", 17 octombrie 1935) la ci-
teva zile dupe raspunsul meu Scriu pentru
cei multi" ( Facia", 22 septembrie 1935). Sa-
hia se incadrase $i-n marea lupta pentru Fron-
tul popular din 1935-1936, scriind articolul
Front unic front popular" din Cuvintul
liber" (2 mai 1936), revista in redactia careia
sprijina cu tarie si pricepere curentul antifas-
cist, curentul unirii fortelor populare. Redau
finalul articolului : Realizarea frontului unic
de lupta al intregii clase muncitoare, cheza-
134

www.dacoromanica.ro
$ia infdptuirii $i desavir$irii frontului popular,
care va insemna moartea fascismului, treapta
de instaurare a unei patrii fara clase, fard ex-
ploatati si exploatatori, fara ura de rasa $i in-
tronarea unei libertati depline, pentru afir-
marea adevaratelor valori".
Nu pot sa ma retin de a nu reproduce che-
marea pentru Frontul popular a tinArului poet
Radu Emilian Bicov, publicata in foaia anti-
fascists de la Piatra-Neamt Frontul muncii"
din 8 septembrie 1935 $i reprodusd in foaia de
la Sighet Crainicul Maramurewlui" din 21
octombrie 1935 :
Si noi / Si noi / Sa ne unim vointele / in-
tr-una / comund / sculptata pe steagul pro-
letar, / SA ne unim credintele / intr-una /
comund, / Credinta in milioanele de brate /
Credinta in Frontul popular. / In ateliere, /
uzine, / birouri, / pe ogoare, / peste tot unde
sudoarea stropeste spatele incovoiat, / gindu-
rile / libertatii / sa faureascd rindurile /
Giganticului mars al libertatii, / SA se imple-
teased bratele $i pa$ii / intr-un manunchi /
de otel ! El / sä vindece lumea / de ciuma /
fascists ! Poporul-gigantul stegar / Pa$e$te
in mars popular ! Front popular ! Front
popular !
Prima mare mi$care de caracter internatio-
nal cu larg ecou $i-n tara noastra a fost mi$-
carea antirazboinica". In primdvara lui 1932
apare apelul lui Romain Rolland, care chearna
popoarele la atentie in fata primejdiei unui
rdzboi imperialist [...] Partidele comuniste $i
organizatiile muncitoresti din intreaga lume
rdspund prin pregatirea unui congres inter-
national care sa is masuri de inlaturare a aces-
tei primejdii. Se formeazd un comitet inter-
national de initiativa sub pre$edintia marelui
scriitor Henri Barbusse pentru pregatirea
congresului. In tara noastra, din initiativa
partidului, se alcdtuie$te un Comitet de ac-
135

www.dacoromanica.ro
tiune impotriva razboiului", care lanseaza un
apel, avind in frunte pe profesorii P. Constan-
tinescu-Iasi si Ilie Cristea. Se primesc imediat
adeziuni din $ntreaga tara ; printre primele,
cele semnate de profesorul universitar si scrii-
torul dr. E. I. Mironescu §i Demostene Botez,
ambii din preajma cercului progresist de la
Viata romaneasca". Tata ce. scrie Demostene
Botez : Profesorul P. Constantinescu-Iasi, cu
care am stat de vorba, mi-a remis apelul Co-
mitetului de actiune impotriva razboiului, apel
la care ader si pe care 1-am semnat. Cum as fi
vrut sa-1 semnez de o mie de on !" (Buleti-
nul comitetului de actiune impotriva razboiu-
lui", august 1932).
Demostene Botez is atitudine publics pen-
tru apararea detinutilor comunisti si antifas-
cisti, solidarizindu-se cu cauza acestora. In-
tr-un articol intitulat sugestiv Dupa Craiova",
el scrie : Impartasind suferinta for fara ie-
sire, as voi cel putin sa Arad convoiul, sa ma
descopar in fata for si apoi sa ma intorc in
cealalta parte si sa-mi trag palaria peste ochi
adinc pentru ca sa nu vad pe nimeni, nici sa
nu ma mai vada altii cum mi-e rusine" (Cu-
vintul liber", 7 iulie 1934). Qind in toamna lui
1934 am fost intemnitat de un Consiliu de
razboi, Demostene Botez se alatura altor pro-
testatari (Dimineata", 16 decembrie 1934), re-
venind ulterior pentru a cere inchiderea pro-
cesului (Dreptatea", 15 mai 1935). Tot atunci
semneaza apelul mai multor intelectuali pen-
tru gratierea detinutilor politici revolutionari,
publicat in ziarul Zorile" din 17 mai 1935.
Ataca primejdia hitlerista : Germania ame-
ninta insasi pacea lumii" (Adevarul", 26 iu-
nie 1937), si semneaza apelul Comitetului na-
tional din Romania R.U.P. (Reuniunea univer-
said pentru pace"), al carui presedinte de
onoare era Nicolae Titulescu, sectie a
R.U.P.-ului mondial, ce-a activat in anii 1936
136

www.dacoromanica.ro
1938. In ziarul Lumea romaneasca", ziarul de
sub direcTia lui Zaharia Stancu, in legatura
cu P.C.R., Demostene Botez publics articolul
Rascruce de valori", cutremurindu-se de
schimbarea care a facut ca azi (atunci) capa-
citatea de a ucide pe alTi oameni masoara ca-
pacitatea dreptului propriu de a teal" (Lumea
romaneasce din 23 martie 1938).
Venire la putere a lui Hitler in cel mai im-
portant stat din centrul Europei a trezit o
noud miscare a maselor constiente, in primul
rind partidele comuniste si numerosi intelec-
tuali care se pun in fruntea organizarii unei
largi reuniuni mondiale, a unui Comitet inter-
national antifascist, care a si avut loc in iunie
1933 la Paris in marea sala Pleyel". S-a al-
catuit astfel Comitetul AmsterdamPleyel"
(la Amsterdam se Tinuse in august 1932 con-
gresul antirazboinic), din care face parte si un
reprezentant al miscarii antifasciste din Ro-
mania. La apelul acestuia raspund numerosi
reprezentanti ai literelor roman, intrucit si-n
Tara noastra victoria lui Hitler incurajeaza
cele mai negre formatiuni fasciste.
Printre primii semnatari, poetul Cicerone
Theodorescu, poetul Si publicistul democrat
Scar lat Callimachi, E. I. Mironescu de la Iasi,
Barbu Lilziireanu (Adevarul" din 11 iulie
1933). Urmeaza apoi o serie de poeti Si proza-
tori, care parasesc vechi atitudini, pe care le
considers perimate, si se apropie de viata vie,
in care clocotea revolta impotriva unor mari
primejdii sociale si nationale. Eugen Jebelea-
nu analizeaza falimentul poeziei ermetice (Ca-
let", 2-3 din august 1934) ; Geo Bogza isi in-
cepe ciclul de reportaje din viata clasei mun-
citoare Gelu Naum §i Virgil Teodorescu scot
sub indrumarea partidului revista Tinara ge-
neratie" in acelasi an ; Miron Radu Paras-
chivescu, inscris in partid in 1933, incepe cu
Somerul intelectual" (Umanitatea" din 1934).
137

www.dacoromanica.ro
 Revista Cuvintul liber" si ziarul Clopotul"
de la Botosani, urmat de o serie de foi de ace-
easi atitudine antifascists, prin osteneala lui
Scarlat Callimachi si sub indrumarea partidu-
lui gazduiesc ani de-a rindul (1933-1937) pe
numerosii scriitori care-si spun raspicat cu-
vintul impotriva primejdiei fasciste din tart
iau apararea celor urmariti 9i oprimati de re-
gim. N. D. Cocea, Tudor Arghezi, Ion Pas, Radu
Boureanu, ,erban Cioculescu, M. Breslau §i
altii semneaza un protest violent impotriva
proceselor antimuncitoresti (Clopotul", 1 ia-
nuarie 1934). In articolul Legalitate", Lucia
Demetrius iii da deplina adeziune la apelul pu-
blicat in press de Ella Negruzzi, in care cerea
solidarizarea cu antifascistii inchisi (Cuvin-
tul Tiber ", 14 decembrie 1935).
In alts ordine de idei, in vara anului 1934,
prin tratativele marelui om de stat roman
Nicolae Titulescu se ajunge la o intelegere, la
reluarea legaturilor diplomatice cu Uniunea
Sovietica. Imediat, prin initiativa partidului,
se infiinteaza asociatia Amicii U.R.S.S.", in-
scrisa ca persoana juridica la tribunalul de
Ilfov. Se lanseaza un apel prin press pentru
adeziuni. Dintre fondatorii asociatiei fac parte
o serie de intelectuali, printre care dramatur-
gul George Mihail Zamfirescu, in acelasi timp
si membru al filialei de la Iasi, unde functiona
ca regizor la Teatrul National. In noiembrie
1934 guvernul dizolva asociatia printr-o ordo-
nanta militara, ()data cu Comitetul national
antifascist 9i alte organizatii, printre care si
Partidul Comunist Roman, care mai fusese de
citeva on dizolvat, deli el continua totusi sa
traiasca, ilegal bineinteles. Atunci am fost
arestat, inscenindu-mi-se un proces, inscenare
care a atras proteste din partea a numeroase
personalitati. Amintesc de dramaturgul Tudor
Muatescu (Dimineata", 16 decembrie 1935),
cunoscator si prieten al lumii muncitoare ; de
138

www.dacoromanica.ro
criticul 5erban Cioculescu (Dreptatea", 15 mai
1935). In aceeasi toamna, bandele huliganice,
in frunte cu legionarii, devasteaza salbatic re-
dactia ziarului Facia", condusa de Ion Vinea,
prieten al muncitorimii, gazda permanents a
manifestarilor antifasciste. 0 serie de intelec-
tuali iii exprima indignarea impotriva acestui
vandalism, solidarizindu-se cu directorul zia-
rului. Printre ei, Scarlat Callimachi, $erban
Cioculescu, dramaturgul Mihail Sebastian, au-
torul nemuritoarei Steaua fara nume", care
scrie : Scriitor si gazetar, sint fericit sa ma
consider batut °data cu voi" (Facla", 7 octom-
brie 1935).
In presa antifascists a acelor ani, revista
Manifest" de la Iasi, de sub directia lui
George Ivascu si colaborarea lui Lucretiu Pa-
trascanu (care semna sub pseudonime), apar
articole impotriva amenintarilor fascistilor :
Politica de intimidare a intelectualilor" (30
noiembrie 1935) si de sustinere a aparatorilor
clasei muncitoare. George Ivascu se alatura
celor ce reclama.' inchiderea proceselor insce-
nate luptatorilor antifascisti (Zorile", 20 iunie
1935). Constantin Prisnea conduce pentru
scurta vreme o noua publicatie din orasul Bo-
tosani, Slova", inchinata literaturii progre-
siste si impotriva celor ce insala tineretul, con-
tribuind de fapt la darimarea valorilor cultu-
rale romanesti (Slova", 21 iulie 1935).
Intr -un document-articol Politica bitei",
scriitorul Tudor Teodorescu-Braniste preci-
zeaza ca politica Garzii de fier" este o copie
fidela a politicii lui Hitler (Cuvintul liber", 18
ianuarie 1936). Ion Vinea, intr-o serie de arti-
cole, demasca politica guvernului, care lass
ca un guvern strain sä se instaleze in punctele
vitale ale Ardealului" (Facla", 23 ianuarie
1936) ; demasca amenintarea germana, santa-
jul hitlerist ( Facia", 9 martie 1936).
139

www.dacoromanica.ro
 Frontul popular devine ca o lozinca pentru
scriitorii progresisti, de la poetul .Stefan Roll
(Gh. Dinu) : Frontul popular realizat nu va
face decit sa augmenteze forta lui generals"
(Cuvintul liber" din 31 august 1935), pins la
marele nostru prozator Mihail Sadoveanu.
Acum e vremea cind intra in lupta marii nos-
tri scriitori. Intr-un articol Pentru Frontul
popular", Sadoveanu scria : Este de dorit ca
frontul sa se realizeze, pentru a se evita orice
posibilitate de instaurare a unui regim excep-
tional si a se evita orice surpriza...". Care este
rolul scriitorilor ? se intreaba. ,,...cred ca
este necesar ca not scriitorii sa ne mani-
festam in imprejurari deosebite ca acestea. Si
am nadejdea ca cel putin o parte dintre cama-
razii mei vor intelege ca datoria for este pe li-
nia de progres pe care au urmat-o intelectualii
din toate timpurile" (Cuvintul liber", 7 sep-
tembrie 1935). Cind Bratescu-Voinesti se ala-
tura huliganilor, Sadoveanu scrie in Bilet lui
Bratescu-Voinesti si camarazilor mei de breas-
le minunatele rinduri : Cind e vorba sä sus-
tin idei generoase de care sint patruns, am
dreptul sa cumpanesc cistigul $i paguba ? Nu-ti
poti risca tihna dumitale cind sint in joc des-
tinele neamului tau si ale umanitatii ? E des-
tul sa fiu incredintat ca jertfa mea ar putea fi
folositoare ; ea devine o datorie" (Dimineata",
3 aprilie 1937). Sau : In drama poporului ro-
man, eu n-am privit cu simpatie pe aceia care
au fost exploatatorii, care vorbeau greceste la
1800 si frantuzeste la 1900. Inima mea a batut
din tinerete 5i pins astazi pentru cei multi $i
obijduiti ; am fost si sint solul for intr-un veac
pe care vreau sa-1 socotesc al dreptatii... Nu
pot fi altul decit am fost ieri..." (in articolul
Invitatia d-lui Iorga" din Adevarul" de la
3 octombrie 1937). In alt ziar, tot asa de ras-
pindit ca sa se auda.' cuvintul sa'u pins departe,
Sadoveanu scrie : Hitlerismul este o ratacire
140

www.dacoromanica.ro
a timpurilor groaznice de dupes razboi ; este o
enorma salbaticire si revenire la epoca de pia-
tea... Constatam ca umanitatea e intr-un raz-
boi permanent cu intoarcerea la salbaticie. Mai
bine sa murim decit sa traim timpul celei din
urma..." (Zorile" din 18 mai 1935). Sau reve-
nind prin Adevarul" (5 august 1937) : Spiri-
tul gregar, abandonarea personalitatii sint gan-
grena liberta'tii si abdicarea de la puterea pe
care si-a constituit-o omul in decursul veacu-
rilor de suferinte'si lupte". Consecvent, Mihail
Sadoveanu semneaza apelul R.U.P.-ului, sectia
romaneasca a Reuniunii universale pentru
pace", in 1936, alaturi de Nicolae Titulescu si
dr. Lupu, seful delegatiei romane la Congresul
international de la Bruxelles.
Nu e de mirare ca operele lui Sadoveanu
sint jertfele autodafeurilor ridicate de legio-
nari, asa cum Tudor Arghezi, celalalt mare con-
temporan al sau, era amenintat de aceiasi le-
gionari sa fie batut la spate in piata publica
(Rinduiala", 1937, caietul 5, p. 225). Cele mai
valoroase poezii ale lui Arghezi au fost primite
cu caldura de publicatiile de sub conducerea
P.C.R. Ziarul Fapta", desi face unele rezerve
fats de citeva Bilete de papagal", isi exprima
admiratia pentru monumentele de glorie ale
poeziei argheziene", tocmai in perioada inva-
ziei fascismului la noi, prin pretuirea tinere-
tului avid dupes poezia vietii Iubitorii de
poezie citesc cu profunda admiratie «Cuvin-
teleD tale «potriviteD, frumoasele «Flori de mu-
cigai», realista ta «Poarta neagraD si le situ-
eaza pe treapta cea mai de sus a tinerei noas-
tre poezii romanesti. Nu vom contesta Si nu
vom cobori niciodata poezia ta de acolo unde
to ai urcat-o. 0 vom stima si n-o s-o uitam
niciodata" (Fapta", 1 noiembrie 1937).
Nu e de mirare, Tudor Arghezi a cunoscut
prietenia lui N. D. Cocea si Gala Galaction in
anii tineretii din 1910, cind se intilneau la
141

www.dacoromanica.ro
Viata socials si la Facia". Prin anii 1928-
1930, Arghezi ia atitudine impotriva gindiris-
mului" lui Nichifor Crainic in revista Ka-
lende" si-n prima serie a Biletelor de papa-
gal". Arghezi se numara printre numerosii in-
telectuali care semneath Protestul contra re-
gimului aplicat in inchisori detinutilor poli-
tici". Evidentiem doar un pasagiu : Toti deti-
nutii care pleaca sau) sosesc la Doftana sint
batuti ping la singe fara nici un motiv, cu cio-
cane de fier, drugi, ciomege, legati in lanturi
si aruncati in celebrele celule H pe cimentul
gol, udat cu caldari de apa, in Intuneric si in-
fects murdarie ; in ger, deseori fail nici o
hrana... Protestam impotriva acestui regim si
cerem inlaturarea lui" (Clopotul", 1 ianuarie
1934).
Iar in plink teroare antonesciana Tudor Ar-
ghezi publics celebrul pamflet Baroane", ex-
presia urii poporului roman impotriva ocu-
pantilor hitleristi (baronul era Killinger, am-
basadorul lui Hitler la Bucuresti). Poetul isi
exprima nadejdea in apropiata darimare a sea%
pinirii hitleriste si terming : Incepi sa tremuri
acum, cazatura" (Informatia zilei" din 30 sep-
tembrie 1943). La cererea express a ambasadei
germane, Arghezi este internat in lagarul de la
Tg.-Jiu impreuna cu alti intelectuali si unde de
citiva ani sufereau numerosi luptatori comu-
nisti, antifascisti, democrati.
Aici gaseste Arghezi pe alti straluciti repre-
zentanti ai literelor roman. Victor Eftimiu,
poet si dramaturg, publicist neostenit, isi ex-
primase mai de mult Inca vederile sale inain-
tate. Ca deputat independent, el cere in Ca-
mera din 1932 sa se ia legaturile diplomatice
cu Uniunea Sovietica.
In 1934 ia apararea ceferistilor judecati la
Craiova : Din primul moment simpatia mea
s-a Indreptat spre muncitorii grevisti de la
C.F.R., fiindca aveau dreptatea cu ei" (Apa-
142

www.dacoromanica.ro
rarea ceferistilor" din 10 iunie 1934). Vad in
judecarea procesului muncitorilor intemnitati
si judecati la Craiova, in Oltenia mea iubita,
un semn al libertatii tor... 0 libertate pe care
trebuie s-o impunem" (Apararea ceferistilor",
16 iunie 1934).
In fata propagandei prohitleriste, Eftimiu
atrage atentia prin articolul Cintecul sirene-
lor" : Luptatorul pentru pace trebuie sa ve-
gheze in primul rind la ora cind sirenele ies
din grote $i, vinturind aerul Rinului, ispitesc
cu vraja for sonora pe cei slabi de Inger" ( Fa-
cia, 20 noiembrie 1936).
Victor Eftimiu i$i da adeziunea la R.U.P., or-
ganizatie mondiala antifascists despre care am
mai vorbit, in 1936. Mai tirziu se alarmeaza
de invazia germano-hitlerista in Cara noastra
intr-un alt domeniu. De cind ne ducem not la
teatru, cu mult inaintea marelui razboi, nu s-a
intimplat ca-n prima parte a stagiunei, cea mai
bung, in lunile septembrie, octombrie $i noiem-
brie, sa se dea numai premiere straine, $i-nca
numai piese nemtesti. Nici la Teatrul National
din Berlin nu se joaca atitia autori germani in
sir" (Lumea romaneasca", 22 noiembrie 1938).
In alts publicatie democratica (Facla"
din 18 noiembrie 1936) ataca fatis primejdia
pentru linistea lumii : Crezul for nu poate fi
decit razboiul". Discursurile cancelarului nu
sint decit o inflacarare a colectivitatii ger-
mane, o glorificare a zeului Marte" (din arti-
colul Razboi si pace"). Se alarmeaza in Tra-
gedia spaniola" de soarta Spaniei, unde, mai
mult decit oriunde pe continent, drepturile
poporului, lumina satelor au fost oprite in
loc de fortele reactionare... Spania e prada
unui razboi intern, a carui intensitate omeni-
rea n-a cunoscut-o ping acum" (Dimineata",
15 mai 1937).
In lagarul de la Tg.-Jiui ajunge si Zaharia
Stancu, poet $i publicist de mare talent, ca-
143

www.dacoromanica.ro
ruia i se incredinteaza conducerea unuia din
ultimele cotidiene democrate, Lumea roma-
neasca". Inca din 1935 el semneaza protestul
impotriva confiscarii brosurilor antifasciste $i
inscenarii procesului intentat mie de Consiliul
de razboi (Facla" 28 august 1935). In arti-
colul Tinerilor, ginditi romaneste" (Lumea
romaneasca", 11 noiembrie 1938) afirma ras-
picat : Nu este fapta de roman sa-ti strigi fe-
ricirea ca un dictator a reusit, prin presiuni,
prin amenintari cu razboiul, sä sfarme secu-
ritatea colectiva, sa treaca peste toate acele
tratate $i conventii internationale care ne asi-
gurau integritatea teritoriala. Nu avem nimic
de imitat si nu sintem dispusi sa. maimutarim
Inca o dictatura... Stau unii rataciti mereu cu
urechea la pinda si asteapta sa le vines lozinci
de peste hotare". In Spectrul mortii terori-
zeaza Europa", Zaharia Stancu se infioreaza
de grozaviile franchiste, macelurile din Spania
sint alimentate de germanii hitleristi $i de vo-
luntarii" lui Mussolini, in timp ce state demo-
cratice privesc cu mai multa atentie, dar Inca
nu-si dau seama de grozavia ce va urma, desi
au de patimit. Cine are singe de daruit pa-
mintului Inainte de vreme sa rivneasca regi-
mul dictatorial !" (Lumea romaneasca", 3 oc-
tombrie 1937).
Cind razboiul mondial a izbucnit pentru a
doua oars, presa antifascists e mult restrinsa
de catre regimul dictaturii regale. Lumea ro-
maneasca" dispare, dar Zaharia Stancu con-
tinua cu indrazneala expunerea crezului sail
prin foaia Azi". Dupa Munchen si ocuparea
Cehoslovaciei nu erau departe pregatirile pen-
tru ocuparea Romaniei. Comunistii declares ca
trebuie sä punem mina pe arme pentru apara-
rea patriei. Zaharia Stancu scrie in acele mo-
mente : Amenintarea razboiului nu este un
fapt care sä Indemne la actiune in nici un alt
domeniu decit acel al apararii patriei" (Azi",
144

www.dacoromanica.ro
4 iunie 1939). Linga cei care apara pacea"
este articolul care cere ca tarile mici si Ro-
mania deci sa se aseze linga puterile care
apara pacea, in cadrul ordinei actuale din
Europa" (Azi", 25 iunie 1939). In vibrantul
articol Ardealul", Zaharia Stancu, lamurind
diferentierea sociala din sinul poporului ma-
ghiar, scria : Noi stim si o mai stiu si al-
tii ca nu poporul maghiar este revizionist,
ci ca revizionista este numai clasa conduca-
toare ungureasca, compusa din marii boga-
tasi, din marii sta'pinitori de paminturi, pe
care taranii maghiari robesc din zori ping in
noapte, ca si strabunii for din evul mediu".
Dupa aceasta justa clarificare, autorul incheie
raspicat : Noi romanii nu avem sub stapini-
rea noastra decit pamint romanesc. Ardealul
este romanesc si trebuie sa ramina romanesc.
Pentru apararea Ardealului, cistigat cu opt
sute de mii de morminte, nici o jertfa noua,
oricit ar fi de uriasa, nu ni se pare zadarnica"
(Azi", 1 septembrie 1940).
Problema maghiara este tratata interesant
de Eugen Jebeleanu intr-un articol mai vechi,
aind nu se pusese problema atit de dureroasa
pentru not a cedarii unei parti a Transilvaniei.
Cu multa judiciozitate el arata in articolul In-
telectualitatea maghiara din Ardeal, ideea de-
mocratica si curentele rasiale" ea minoritatea
maghiara din Ardeal s-a despartit in doua ta-
bere : una partidul oficial maghiar, care apara
interesele burgheziei, iar cealalta care repre-
zinta interesele economice si culturale ale ma-
selor muncitoare unguresti, ale taranilor $i
micii burghezii". Ambele categorii si-au gasit
expresia si pe tarimul literaturii : cei ce apara
interesele maselor nu sint rasisti, pe cind cei-
lalti se pronunta reactionar (Cuvintul liber"
din 4 ianuarie 1936). Fireste, pe timpul grave-
lor evenimente din 1940, aceasta distinctie din-
tre democrati si rasisti pe teren literar sau po-
145

www.dacoromanica.ro
litic a aparut clar, intre altele, prin atitudinea
justa a comuni$tilor maghiari $i a Madosz-
ului din teritoriile cotropite de Horthy.
Ar mai fi Inca de scris $i asupra altor oa-
meni de litere care s-au apropiat prin operele
for de conceptia ideologica a partidului in acele
vremuri de constringeri $i de confuzionism
idealist : opera lui Mihai Beniuc, George Cali-
nescu, Silvian Iosifescu, Saga Pan& Al. Philip-
pide, Aurel Baranga, Nagy Istvan, Gacil Gd-
bor, D. Corbea i-nca altii, despre care un cer-
cetator mai tinar va putea gasi, dupa mine,
date interesante urma'rind arhivele vremii.
ROMANIA LITERARA" DIN 1 APRIL= 1971

A FI PATRIOT
A-ti iubi tara, tovardse profesor, a-ti iubi
peimintul unde ai veizut lumina zilei ci ai res-
pirat aerul cel dintii este, tetra indoiala, until
dintre cele mai frumoase si ineilteitoare sen-
timente. Inainte de a spune maker, scria
cineva, pruncii ar trebui inveitati sd zicei pa-
trie", intr-atit de nobilii este credinta in nea-
mul din care faci parte, credinta in virtutile
sale si-n viitoru-i de aur. Programul de actiune
politico ideologica, expus recent de tovareisul
Nicolae Ceausescu, este o fundamentalti lectie
de patriotism. 0 lectie care indeamnei la inte-
legerea mai temeinicei si mai intimei a actelor
noastre cotidiene, adicei a acelei activiteiti
unde notiunea aceasta i.,i geiseste o reflectare
inspiratd si fireascei. Deci, fiind un sentiment
care traverseazei vizibil istoria si generatiile,
patriotismul suportd, odatd cu trecerea vre-
mii, acceptii diferite...
Nimic mai firesc ca la auzul cuvintului
patrie", sufletul sa se cuprinda de o infio-
146

www.dacoromanica.ro
rare unica. Nimic mai adevarat ca faptul de
a te simti si socoti patriot de vreme ce crezi
si depui stradanie ca tare to sa-si croiasca un
destin luminos. Trebuie insa avut in vedere ca
notiunea de patrie e foarte complexa, mutt
cuprinzatoare. In timp, aceasta nu a avut
aceeasi acceptie, chiar dace fundamental sen-
sul ei a ramas acelasi. Fiecare epoca, fiecare
generatie chiar i-au adaugat alte nuance.
Debi sentiment etern, continind nu pu-
tine elemente stabile, perpetuabile, notiunea
de patriotism 4i imbogittege cu vremea con-
tinutul. Sd incercdm acum sa depistdm acele
atribute care la un loc incheagii profilul no-
tiunii in discutie.
Pe meleagurile Romaniei se ctitoreste
astazi socialismul. Ne bucurarn toti, oameni
ai muncii fara deosebire de nacionalitate, de
o viaca omeneasca, fiecaruia i s-a deschis un
larg orizont de afirmare. Faptele, munca de
fiecare ceas dovedesc apartenenta noastra par-
tinica. A fi deci un om integrat deplin, plenar
in aceasta clocotitoare existence cotidiana, a
fi un om intre oameni", a te simti pa'rtas la
fiecare efort major al Orli tale, iata o pilda
de patriotism. Noi traim intr-o vreme care
si-a propus idealuri inalte, toate de generoasa
frurnusete, de pregnanta importanta natio-
nala. Existenta noastra, gindurile noastre cele
mai de pre ni le simtim implicate in ele. Pa-
triot inseamna sa faci tot ceea ce-ti sta in pu-
teri ca aceasta opera, care e a intregului tau
popor, sa se infaptuiasca. 0 asemenea accep-
tie a patriotismului include in ea, fara indo-
iala, cele mai curate intelesuri pe care nati-
unea le-a avut de-a lungul istoriei noastre
pline de fapte eroice si pilduitoare. Sentimen-
tul de mindrie patriotica astazi se intemeiaza
pe convingerea ca toate puterile noastre le
147

www.dacoromanica.ro
dedica'm infloririi tarii, indeplinindu-ne astfel
cu ardoare datoria de cetateni. O sarcina
esentiala a muncii politico-educative desfasu-
rate de partidul nostru este educarea tuturor
celor ce muncesc in spiritul patriotismului so-
cialist", sublinia recent secretarul general al
partidului. Asadar, a fi patriot inseamna a
teal in istorie, deci in cea mai arzatoare actu-
alitate.
Cum vedeti implicarea in contemporane-
itate, in viata de zi cu zi a societatii ?
0 societate ca a noastra, intemeiata pe
niste adevaruri intelepte, de un evident uma-
nism, tinde sa-si construiasca un viitor apt sa
ofere satisfactii depline, materiale si spiritu-
ale, fiecarui om al muncii. A-ti gindi existenta
in functie de aceste idealuri maj ore, a pune
umarul la propulsarea tarii pe inaltele culmi
ale civilizatiei socialiste, iata ce inseamna pa-
triotism. Trebuie sa dobindesti simtul raspun-
derii sociale, al rostului tau, sa dovedesti ca
existenta ta e o particica din cea a intregului
popor. Cele mai bune ginduri care te anima
trebuie sa fie asemenea gindurilor nutrite de
neamul in care te-ai nascut, din care faci
parte si unde ti se ofera posibilitatea de a de-
veni om in sensul inalt al cuvintului. Marile
optiuni ale natiunii sa fie si ale tale, sa te
zbati ca acestea sa se implineasca. A munci
deci cu pasiune, cu maturitate, a sti ca faci
parte dintr-o colectivitate care face mari efor-
turi pentru progresul si bunastarea patriei,
iata intr-adevar un mod de a intelege patrio-
tismul. Tinerii nostri, care devin pe zi ce
trece prezente tot mai active in viata socials
si politica, vad limpede, in covirsitoarea for
majoritate, menirea lor. Patriot esti numai in
masura in care munca ta, faptele tale, dove-
desc ca-ti slujesti tara. e un lucru de cape-
148

www.dacoromanica.ro
tenie sa fii convins in con$tiinta to ca tot
ceea ce intreprinzi serve$te unui rost precis :
propa$irii patriei. Acest timp in prefacere
uria$6, aceasta Zara in transformare funda-
mentala, aceasta ctitorie de valori impuna-
toare cer oameni cu con$tiinta responsabili-
tatii for in societatea socialists, integrati ar-
dent in opera de infaptuire a idealurilor ma-
jore ale natiunii. Patriot inseamna sa fii la
inaltimea acestor solicifari de mare noblete.
INFORMATIA BUCURESTIULUI" DIN 29 ITJLIE 1971

PREFATA
Din perspectiva jumatatii de veac care a
trecut de la crearea Partidului Comunist Ro-
man, insemnatatea fa'uririi partidului de tip
nou al proletariatului ne apare astazi in cele
mai limpezi contururi pentru destinul lumi-
nos al natiunii romane.
Glorios continuator al secularelor lupte de
eliberare ale poporului roman, al eforturilor
$i al jertfelor sale pentru neatirnarea tarii $i
formarea natiunii romane $i a statului natio-
nal unitar, pentru accelerarea progresului so-
cial $i inaintarea Romaniei pe calea civili-
zatiei, preluind cele mai bune traditii ale mi$-
carii muncitore$ti Si socialiste din Cara noas-
tea, Partidul Comunist Roman s-a fa'urit
s-a dezvoltat ca o forts inain-
tata, cu radacinile adinc implintate in solul
realitatilor nationale, exponent Fidel al iatere-
selor clasei muncitoare, ale intregului popor.
In cursul bataliilor de class, desfa$urate
cu abnegatie $i spirit de sacrificiu in conditii
dintre cele mai complexe, P.C.R. s-a dovedit la
inaltimea misiunii sale istorice de avangarda
a proletariatului, a maselor muncitoare, Cala-
uzindu-le cu fermitate in lupta impotriva cla-
149

www.dacoromanica.ro
selor exploatatoare, pentru faurirea unei vieti
noi.
Inca de la crearea sa, partidul comunistilor
a impletit organic patriotismul fierbinte cu
internationalismul proletar, aratind cu con-
secventa oamenilor muncii ca interesele vitale
ale clasei muncitoare, ale poporului nostru se
conjugau cu interesele miscarii revolutionare
§i democratice internationale. Lozinca formu-
late cu atita claritate de Intemeietorii socia-
lismului stiintific, K. Marx si F. Engels, Pro-
letari din toate tarile, uniti-vii !", a constituit
o calauza permanents in activitatea politica
internationals a Partidului Comunist Roman,
din rindurile caruia eu fac parte Inca de la
infiintarea sa.
Ion Babici a avut fericita idee de a cauta
sa scoata in evidenta una din trasaturile funda-
mentale ale miscarii revolutionare §i democra-
tice din Romania, internationalismul, Intr -o
etapa zbuciumata din istoria contemporana,
cind primejdia fascismului si a razboiului
crestea tot mai mult pe continentul european
si in lumea intreaga. Trasatura fundamentals
a fascismului a fost politica imperialists de
mare putere pentru hegemonie, pentru domi-
natie mondiala Impinsa ping la dements. Fas-
cismul a reprezentat un pericol de moarte
pentru valorile umanitatii, pentru existenta
libera a tuturor statelor, si cu deosebire a
celor din Europa, pentru insasi fiinta natio-
nals §i fizica a multor popoare, punind sub
un ingrijorator semn al intrebarii Intregul
curs al evolutiei societatii.
Forta care a adoptat din capul locului o
pozitie ireductibila si de inalta combativitate
impotriva fascismului a fost miscarea comu-
nista. Afirmindu-se ca cei mai consecventi
aparatori ai libertatii §i independentei ratio-
nale, comunistii au format coloana vertebrala
a luptei antifasciste. In acelasi timp, impo-
150

www.dacoromanica.ro
triva Inrobirii fasciste s-au ridicat masele
populare, largi forte democratice si patrio-
tice. In cel de-al patrulea deceniu al secolului
nostru, fortele patriotice si democratice din
Romania, in frunte cu partidul comunist, au
constituit o putemica reduta a miscarii anti-
fasciste pe plan european.
Chiar din primii ani ai instaurarii hitleris-
mului in Germania, poporul roman si-a mani-
festat in mod hotarit vointa de a spune NU
fascismului, reprezentat in special prin
Garda de fier", si de a se opune expansiunii
Germaniei naziste, care ameninta in mod gray
independenta si suveranitatea nationals a pa-
triei, integritatea ei teritoriala. Totodata, oa-
menii muncii din Romania, la chemarea co-
munistilor, si-au manifestat solidaritatea fra-
teased cu lupta maselor muncitoare din alte
tari impotriva fascismului.
Cunoscind Indeaproape epoca anilor 1933-
1939 fie prin participarea activa la unele eve-
nimente, fie prin studiul ulterior al acestora,
pot aprecia valoarea stiintifica Si necesitatea
publicarii unei lucrari consacrate traditiilor
internationaliste ale miscarii antifasciste din
Cara noastra. Cartea de fats raspunde tocmai
acestor cerinte, carora istoriografia roma-
neasca trebuie s'a le acorde in viitor o atentie
sporita.
Pasionat cercetator al perioadei care a ur-
mat venirii lui Hitler la putere in Germania,
autorul a folosit cu grija si cu patrundere un
bogat material informativ din prima sursa,
din care nu lipseste ineditul, aflat Inca in ar-
hive, si a recurs intr-o larga masura, dupa
cum era si firesc, la scrierile si la publicatiile
vremii, la marturiile si amintirile unor parti-
cipanti la evenimentele istorice analizate in
lucrare.
Date le, faptele si aprecierile din acest volum
vorbesc cu elocventa despre bogata istorie
151

www.dacoromanica.ro
internationalista de lupta a proletariatului $i
a poporului nostru, istorie care Incepe cu
mult in urma, Inca cu fiii poporului roman
care s-au jertfit pe baricadele Comunei din
Paris, s-a manifestat prin participarea la lupte
cu arma in mina pentru victoria si apararea
Marii Revolutii Socialiste din Octombrie, a
Republicii Sfaturilor din Ungaria, prin nenu-
maratele actiuni de solidaritate cu miscarile
revolutionare din diferitele taxi ale lumii. Se
poate spune ca la toate marile miscari revo-
lutionare ale clasei muncitoare internationale
a participat, intr-un fel sau altul, si proleta-
riatul din tara noastra, revolutionarii romani.
Aceste nobile traditii au fost ridicate pe o
treapta superioara.' prin crearea partidului
marxist-leninist, care a condus cu pricepere
si curaj lupta clasei muncitoare, a maselor
largi din Romania pentru rasturnarea puterii
exploatatorilor, pentru apararea, alaturi de
muncitorimea de pretutindeni, a cauzei liber-
tatii popoarelor, a progresului social si a pa-
cii in lume.
Miscarea revolutionara din Romania a Inte-
les si a promovat sensurile profunde ale inter-
nationalismului proletar, de solidaritate $i
sprijin reciproc, de imbogatire a tezaurului
miscarii revolutionare internationale cu expe-
rienta proprie fiecarei miscari, rezulta din
aplicarea creatoare la specificul tarii respec-
tive a invataturii marxist-leniniste. Acti-
vitatea internationalists reprezinta o parte
constitutive a aceluiasi intreg al miscarii re-
volutionare, a partidelor comuniste, manifes-
tata constant si sub forme dintre cele mai
variate.
In carte se releva continuitatea, permanenta
ideii internalionalismului in gindirea politica
inaintata din tara noastra in anii de grea cum-
pana pentru existenta de sine statatoare a nu-
meroase natiuni, ilustrind aceasta cu exemple
152

www.dacoromanica.ro
semnificative din actiunile organizate de for-
tele democratice si patriotice din Romania, in
frunte cu P.C.R., in sprijinul luptei antifas-
ciste din diferite tari.
Sentimentele maj ore ale internationalismu-
lui au insufletit participarea reprezentantilor
miscarii antifasciste din Cara noastra la con-
gresele internationale din anii 1933-1939
impotriva fascismului si razboiului. Imi amin-
tesc adeseori tumultuoasele zile de la congre-
sele la care am luat parte in calitate de vice-
pre5edinte al Comitetului national antifascist
din Romania. Eram in iunie 1933 la Paris, la
Congresul mondial antifascist. Reprezentantii
milioanelor de oameni de pe toate meridianele
au rostit acolo, in sala Pleyel", un aspru re-
chizitoriu impotriva fascismului. Mi s-a facut
onoarea sa iau cuvintul in prima zi a con-
gresului. In momentul in care am pronuntat
cuvintul Grivita", milk de delegati s-au ri-
dicat in picioare si au aclamat cu tarie eroicul
proletariat roman, care se ridicase impotriva
fascismului imediat dupa instaurarea dicta-
turii hitleriste in Germania. Ca o cinstire a
luptelor muncitoresti din ianuarie-februarie
1933, care au constituit si o puternica mani-
festare de internationalism a proletariatului
roman, intregul congres a cerut ca in Comi-
tetul mondial antifascist sa fie delegat si un
muncitor de la Atelierele Cailor Ferate din
Romania.
Meritul autorului prezentei lucrari consta
in aceea ca se transpune in epoca si prezinta
cronologic principalele manifestari de solida-
ritate antifascists cu lupta fortelor democra-
tice si patriotice din Germania, Austria, Fran-
ta, Etiopia, Spania si Cehoslovacia, cu condu-
catori ai miscarii comuniste si muncitoresti
din alte taxi, ca Gheorghi Dimitrov, Ernst
Thalmann 5i altii, intemnitati sau aflati in di-
153

www.dacoromanica.ro
ferite procese, supusi persecutiilor si terorii
fasciste.
Deosebit de interesante sint paginile care
evoca contributia voluntarilor romani inro-
lati in brigazile internationale din Spania, la
lupta dusa de poporul spaniol impotriva agre-
siunii fasciste. Ele reflects evenimentele in-
tr-un spirit de fidelitate istorica, de respect
$i de omagiu pentru memoria fiilor poporu-
lui nostru care, la indemnul P.C.R., n-au ezi-
tat sa piece departe de patrie pentru a lupta
cu arma in miini alaturi de poporul spaniol
$i de fiii altor natiuni impotriva fascismului,
aducind astfel partea for de eroism si de
jertfa la o cauza care era a intregii omeniri
progresiste. Actiunile patriotilor romani pe
pamintul Spaniei reprezentau un ecou al luptei
comunistilor si antifascistilor din patrie,
o prezenta activa in marea armata interna-
tionals a luptatorilor de pretutindeni anga-
jati in batalia dusa impotriva fascismului. In
cuvinte simple, dar pline de caldura si de
simpatie, sint zugravite nobilele trasaturi mo-
ral-politice ale acelora care si-au dat viata
pentru marea cauza a democratiei, libertatii
si independentei.
Partidul Comunist Roman a ingemanat
strins lupta activa contra pericolului fascist,
de solidaritate cu miscarea antifascists din
alte tari, cu lupta pentru prietenie si alianta
cu Uniunea Sovietica, apreciind statornicirea
unor relatii de bung vecinatate cu U.R.S.S. ca
o chestiune de mare importanta politica pen-
tru Romania, pentru asigurarea pacii si secu-
riatii nationale.
In acelasi timp, lupta clasei muncitoare, a
poporului roman s-a bucurat de simpatia si
de solidaritatea proletariatului, a detasamente-
lor miscarii revolutionare, a comunistilor si
antifascistilor din diferite tari ale lumii, sim-
154

www.dacoromanica.ro
patie si solidaritate care au constituit un iz-
vor de forta si de incredere in victorie.
Eroica lupta desfasurata de partidul comu-
nist, in fruntea clasei muncitoare, a fortelor
progresiste, sub steagul democratiei si inde-
pendentei tarii, atitudinea clarvazatoare a
unor grupari politice burgheze au stavilit pen-
tru un timp ascensiunea spre putere a orga-
nizatiilor fasciste si aservirea tarii Germaniei
hitleriste. Aceasta a favorizat organizarea pe
parnintul romanesc a numeroase actiuni de
ajutorare a luptei antifasciste din alte tari, ca
adunari $i mitinguri de solidaritate, proteste
impotriva terorii fasciste exprimate prin pu-
blicaliile comuniste, socialiste si democratice
ale vremii, demonstratii de masa in fata le-
gatiilor $i consulatelor strain, sprijinirea mo-
raid si materials a militantilor comunisti si
progresisti, gazduirea in Romania a numerosi
refugiati din tarile cotropite de hitleristi etc.
In lucrare se subliniaza faptul ca forta prin-
cipals a miscarii de solidaritate a constituit-o
in Romania clasa muncitoare, in frunte cu
partidul comunist. Alaturi de muncitori au
luat parte la miscare intelectuali democrati,
reprezentanti ai taranimii, numerosi oameni
politici burghezi democrati. Militanti neobo-
siti pentru colaborare cu toate fortele demo-
cratice si patriotice, comunistii au actionat
intr-o serie de lupte impreuna cu social-de-
mocratii, cu socialistii, cu diferite elemente
democratice ale burgheziei.
Actiunile internationaliste ale miscarii mun-
citoresti din Tara noastra au contribuit in acei
ani la imbogatirea experientei miscarii de so-
lidaritate antifascists pe batrinul nostru con-
tinent. Prin aceasta clasa muncitoare, Partidul
Comunist Roman si-au adus contributia la
dezvoltarea traditiilor internationaliste ale
miscarii comuniste si muncitoresti din in-
treaga lume.
155

www.dacoromanica.ro
 Originals $i reusita ca idee de ansamblu, cu-
prinzind numeroase pagini de calda prezen-
tare a manifestarilor internationaliste ale mis-
carii antifasciste din patria noastra, lucrarea
de Pala merits intregul interes al istoricilor
din tall $i de peste hotare, al maselor largi
de cititori, suplinind o lipsa de mult resim-
tita in literatura de specialitate. Volumul con-
stituie o marturie a solidaritatii internatio-
naliste a mi$carii muncitore$ti $i democra-
tice din Romania cu lupta antifascists din alte
tali, solidaritate izvorita din comunitatea de
idealuri $i de nazuinte in lupta dusa impotriva
celui mai perfid du$man al omenirii progre-
siste, fascismul.
ION BASIC'. SOLLDARLTATE MILITANTA ANTIFASCIS-
TA", BUCURESTL EDITURA POLITICA, 1972, P. 7-13

E MAI LESNE
SA CITE$TI ISTORIA
DECIT SA PARTICIPI
LA IMPLINIREA EI"
Popositi pe un drum de optzeci de ani,
drumul vietii dumneavoastrii, tovarcise acade-
mician. Evenimentele la care se cuvine alit
turata stradania dumneavoastrii, participarea
activci au filcut sa triliti pe vitt" istoria po-
porului nostru in secolul XX. Ce imprefurilri,
care fapte mai semnificative si ce figuri din
iurecul istoriei trclite v-au impresionat in mod
deosebit, ce momente mai reprezentative pas-
trati in conctiinta dumneavoastra ?
Sint de aproape sase decenii profesor de
istorie, sint obi$nuit sa pun intrebari. Si
iata ca acum ma pui in situatia de a raspunde
eu.
S-o luam deci metodic pe firul istoriei"...
156

www.dacoromanica.ro
 Ra'scoalele taranesti de la 1907, cind intra-
sem in Liceul national de la Iasi, in care eram
deja initiat" in unele dintre scrierile lui Marx
si Engels si alaturat conspirativ" lui Con-
stantin Motas, atunci seful clasei mele, mai
tirziu militantul socialist, profesorul univer-
sitar si savantul biolog de azi, mi-au deschis
ochii. Am inteles ca cei de jos" stiu sa gin-
deasca, sa lupte pentru dreptatea tor.
Mai apoi, hotarit ca Marea Revolutie Soda-
lista din Octombrie 1917 din Rusia se inscrie
si pentru mine, cercetator istoric obiectiv,
drept cel mai de seama eveniment al secolului,
pentru ca, in timp ce oricare alta revolutie a
darimat orinduiri si a asezat altele, cea de la
1917 a promovat in constiinta intregii omeniri
principiul neexploatarii omului de catre om,
etiberarea omului.
Ades, in lunga mea cariera de cercetator,
am analizat probleme si, sa-ti marturisesc
drept, mi-am pus si eu aceeasi intrebare pe
care mi-ai pus-o acum si am convenit cu fer-
mitate ca intr-adevar aici e miezul si rodul
celei mai de seama cuceriri a Marii Revolutii
Socialiste din Octombrie.
Desavirsirea unitatii statale a Romaniei, im-
plinirea nazuintelor de veacuri si autentifi-
carea faptica a unor drepturi istorice ale po-
porului nostru in anul 1918, a fost un alt
eveniment deosebit trait.
A urmat intemeierea Partidului Comunist
Roman in luna mai 1921, cind, deli intemni-
tat, am fost desemnat raportor la Congresul I
pentru punctul 6 al ordinei de zi : presa si
propaganda. Tata o piatra de hotar pe dru-
mul vietii mele.
Ei, dar fierbintea vara 1944, cu acele porti
spre o lume noua pe care le-a deschis po-
porului nostru actul eliberarii de la 23 August
1944, cucerire mai mult decit istorica, epocala,
§i in sfirsit republica, inteleptul si magnificul
157

www.dacoromanica.ro
act de la 30 Decembrie 1947, evenimente care
ne-au harazit sa intelegem ca traim ceea ce
sintem astazi si ce va fi miine neamul nostru.
Despre dumneavoastra s-ar putea spune
pe bunts dreptate di ati trait mai multe vieti.
De-a lungul lor, ce figuri deosebite dintre
oamenii intilniti vi s-au pastrat in minte?
Imi ceri adica sa-mi fac un inventar,
care nu e chiar usor de intocmit, dat fiMd
ca e vorba de decenii Si decenii petrecute in
universitate, printre muncitori, intre zidurile
inchisorilor si baionetelor jandarmilor, in
fata procurorilor militari $i inaintea curlilor
marliale, cu nopti si zile de greva foamei. Ca
si de drumul meu intre luptatorii pentru
democratie, pentru dreptate sociala. E mai
lesne sa citesti istoria decit sa participi la
implinirea ei.
Totu.si...
Ei, acest totusi" mi-1 aduce in fruntea
tuturor, in ordinea cronologica in care i-am
cunoscut, pe doctorul Cristian Racovski
militantul comunist, cel cu o foarte puternica
gindire, pe Constantin Stere, un om cu argu-
mente de o logica peste care nu se putea
trece doua temperamente opuse daruite
progresului istoric, pe scriitorul francez
Henri Barbusse, pe Todor Pavlov, un mare
estetician bulgar din cultura europeana con-
temporana, pe Wilhelm Pieck, germanul care
intruchipa puterea de lupta a ginditorului de
avangarda, imperturbabil In fata primejdiei,
intotdeauna preocupat de destinul maselor,
de soarta poporului sau, ca si de pacea
omenirii.
I-am cunoscut de asemenea pe Paul Vaillant-
Couturier si Gabriel Peri, oameni cu totul
158

www.dacoromanica.ro
remarcabili. Ultimul era scund, brunet, vioi,
cu adevarat argint viu. El redacta atunci pa-
gina externa a marelui ziar francez l'Huma-
nite", cu un farmec cuceritor de-a binelea,
dar increzator in orice om intilnit, de o nai-
vitate care cred ca 1-a costat insasi viata sa.
Inchipuie-ti ca, neluindu-si suficiente masuri
de precautie in plina lupta conspirativa, a
cazut in miinile gestapoului.
Il retin de asemenea pe Romain Rolland,
cu care am schimbat numeroase ginduri, insa
numai prin scrisori, fidel clasei muncitoare,
prieten sincer si nedezmintit al proletariatului
din Romania.
...In anul 1935, la Tebea, sub cerul sub care
au oftat, au patimit Si au nazuit ortacii lui
Avram Iancu, fiind Tnandatar al Blocului
democratic, 1-am cunoscut mai indeaproape
pe doctorul Petru Groza.
Parca.' ne-am mai cunoscut noi cindva ?"
m-a intrebat el.
Desigur, dumneata erai atunci ministru,
iar eu eram un surghiunit politic. Dar noi,
deli erai ministru, cintarindu-ti onestitatea
i omenia, to pusesem chiar martor al apa-
earl?.
Vezi, d-aia eu nu mai vreau sa fiu mi-
nistru intre capitalisti si ne intilnim acum
aici, in convorbiri tainuite, printre taranii
care nu se cuvin lasati in obida. Pentru ca
locul meu nu e acolo, ci intre voi".
Spuselor i-au urmat stringeri de mina
pecetluite de risul zgomotos, contaminant,
caracteristic voiosiei doctorului Petru Groza,
din al carui guvern dupa eliberare aveam sa
fac si eu parte.
L-am lasat anume cel din urma, insa intot-
deauna cel dintii in amintirile mele, pe acel
-anal- de 16 ani pe care 1-am cunoscut in sep-
tembrie 1934 la adunarea pe tares a Comite-
tului national antifascist din Romania, care
159

www.dacoromanica.ro
s-a tinut in plina §i crincena ilegalitate a
Partidului Comunist Roman.
Eram unul dintre conducatorii acelei orga-
nizatii cind conducerea partidului ne-a indicat
numele unui finar muncitor care urma sa
vorbeasca din partea tineretului comunist.
Bine, dar cine e, totusi, acel tinar ? am
intrebat, nu fara ingrijorare pentru modul
cum va §ti sa pastreze secretul intr-o lupta
ilegala un copilandru, Inca crud, chiar pentru
viata de toate zilele, cea nehaituita de copoii
Sigurantei.
II vei vedea §i-1 vei pretui*i tu, mi s-a
raspuns. E Nicolae Ceausescu, muncitor, a
fire ponderata §i totodata neinfricata, un
tinar inteligent care vorbete cit trebuie §i a
dovedit o mare putere de munca.
SA-0 spun drept, dam crezare spuselor
conducerii partidului, continua academicianul
P. Constantinescu-Ia§i, dar nu-mi puteam in-
latura nici unele indoieli pornite din grija
pentru soarta acelei adunari §i, de ce care
n-as destainui deschis chiar dupa trecerea a
aproape patru decenii, chiar pentru propria
mea aparare ; nu voiam sa cad aka, cu buna-
tiinta, in miinile Sigurantei, pentru Ca ma
incred in orice om trimis de la centru...
$i am intrebat :
Dar unde 1-ati gasit pe acel tinar, pe
acel luptator in virsta de... 16 ani ?
In cei doi ani de cind lucreaza cu noi
ca activist al U.T.C. §i-a dovedit capacitatea,
a vadit calitati care-1 situeaza printre oamenii
de nadejde ai partidului.
...Si a venit si ziva adunarii, care se
tinea in locuinta lui Scarlat Callimachi, care,
de§i nu era 'Inca membru de partid, era devotat
miscarii.
Un tinar cu pa'rul negru, cu trupul firav
un copil cuminte, lini§tit si cuviincios, fara sa
se ploconeasca in fata nimanui dintre noi, ditai
160

www.dacoromanica.ro
barbati in toata firea, batrini pentru el, pro-
fesori universitari, ni s-a prezentat in cali-
tatea in care a fost trimis.
I s-a dat apoi cuvintul $i a vorbit cu o hota-
rire care pornea din sinceritatea sa, din con-
vingerea justetei tezei pe care o sustinea, din
insusi crezul sau, caruia, se vedea lesne, i se
daruire.
Avindu-1 alaturi in prezidiu pe profesorul
Iorgu Iordan, acesta m-a intrebat : Cine-i
copilandrul ?". Dup'd alte minute, iar m-a in-
ghiontit sa-mi apropii urechea de gura lui si
mi-a marturisit ca-i place tinarul", ca la sfir-
situl cuvintarii lui Nicolae Ceausescu sa-mi
marturiseasca, in timp ce-1 aplauda, impreuna
cu restul auditoriului : Sa stii ca a fost bine
ales de catre cei care 1-au trimis aici. Noteaza-i
numele, sa-1 urmarim cum evolueaza".
De cite on it revad pe secretarul general al
partidului nostru, pe presedintele Consiliului
de Stat al republicii noastre, on de cite ori ii
ascult cuvintul la Marea Adunare Nationale,
la congrese, la radio on la televiziune, un ecran
nevazut decit de mine mi-1 readuce in minte
pe copilandrul" care vorbise atunci, in sep-
tembrie 1934, in casa lui Scarlat Callimachi.
Iar in urechi imi suns intrebarea de inceput,
urrnata de elogiul profesorului Iorgu Iordan.
Copilandrul" a devenit tinar, apoi barbat,
azi in plina maturitate ; a trecut prin forja
apriga a luptei si a inchisorii, a suportat
molestarile si schingiuirile Sigurantei, a cu-
noscut duritatea activitkii in crincena ilegali-
tate, ca si asprimea vietii de ping la inlatu-
rarea piclei politico-sociale in care traia po-
porul nostru.
Gindirea sa, puterea sa de munca, spiritul
sau de daruire cauzei poporului roman, intu-
itia sa politica si bravura patriotica neinfri-
cata i-au netezit drumul spre cele mai de
seama raspunderi in viata politica si in cea
161

www.dacoromanica.ro
de stat a Romaniei contemporane. Copilan-
drul" de acum patru decenii este azi secre-
tarul general al Partidului Comunist Roman,
este azi presedintele Consiliului de Stat al
Republicii Socialiste Romania si comandantul
suprem al fortelor armate ale patriei noastre.
0 amintire a mea, dar incununata cu laurii
implinirilor istorice, a incheiat interlocutorul
nostru octogenar.
.Stiu cd aveti la Editura politico un nou
volum in preeitire. Despre ce este exact
vorba?
E volumul II din Pagini de lupta (vo-
lumul I reuneste scrierile mele dintre anii 1914
si 1936), o culegere de asta data de articole si
scrieri dintre anii 1944-1955. Ele oglindesc, in
parte, gindirea, afirmarea si actiunile mele din
perioada indicates. Acest al doilea volum
poarta titlul De la eliberare la socialism".
Deci impliniri, ncizuintele &elite aievea
de luptiitor de-a lungul unei vieti.
Desigur, dar sa stii ca marea implinire
a constiintei mele este ea acum, la optzeci de
ani, traiesc nespusa bucurie sa constat ca po-
porul roman este un popor fericit, ca isi rea-
lizeaza idealurile in care a crezut si pentru
care a luptat de veacuri.
Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie..." in-
cepe sa fie intr-adevar o implinire obsteasca
pe care o traim fiecare aievea, dincolo de
visarile profetice odinioara ale lui Eminescu.
$i ce poate fi mai pretios pentru un istoric
cu 62 de ani de prezenta in rindurile luptato-
rilor pentru socialism decit sa traiasca impli-
nirile poporului din care a pornit.
Tata ce datorez eu Partidului Comunist Ro-
man si Republicii Socialiste Romania, a

162

www.dacoromanica.ro
incheiat venerabilul nostru interlocutor, aca-
demicianul Petre Constantinescu-Iasi, Erou al
Muncii Socialiste.
MAGAZIN ISTORIC", NB. 11 DIN NOIEMBRIE 1972

EU AM FACUT DIN ISTORIE

/NSW
POEZIA VIETII MELE"
Ce crezi d-ta ca reprezinta cei optzeci de
ani pe care-i implinesc miine fate de istoria
pe care am studiat-o si am cercetat-o de-a lun-
gul vietii mele ? 0 secunda, o secunda dintr-o
eternitate, mi-a spus cu modestie academicia-
nul Petre Constantinescu-Iasi.
Dar tocmai pe acest gigtu al vietii dv.,
ca la o uricqa masts a umbrelor, puteti evoca
azi figuri, prezenta unor chipuri deosebite
din universul literaturii ?
Figuri cunoscute de mine nemijlocit, ca
si unele preferinte, cad eu am citit literature
nu pentru deconectare, ci pentru satisfacerea
unei necesitati virtuale in existenta oricarul
om.
Fara sa urmez un ciclu cronologic, legat de
fapte la zi" am sa-ti spun ca autorul meu
preferat ramlne Gala Galaction pentru cal-
dura stilului sau, pentru imaginea blajina din
povestirile sale, care patrunde de-a dreptul la
inima cititorului. In multele mele zile de spi-
tal, dupe surghiuniri si arestari, cartile lui
Gala Galaction au fost pentru mine, ca si pen-
tru altii care le citeau, adevarate medicamente
intrematoare.
Ca ie ,cean, desigur di .i cu Mihail Sado-
veanu ati intretinut .i altfel de relatii decit
de la cititor la autor ?
163

www.dacoromanica.ro
 Relatia mea cu Sadoveanu as putea-o
intitula in limbajul dulceag al marelui nostru
povestitor cam asa : Conn Mihai", si Conu
Petruta". Astfel ne adresam noi unul altuia
in anii in care convorbirile noastre cunosteau
o relatie director pe plan orizontal.
In teatru aflam literature si poezie, istorie
si arta deopotriva, care mi-au completat cul-
tura si mi-au desavirsit educatia.
Din viata carturareasca a vechiului Iasi, a
Iasului de atunci, desprind ()data cu farmecul
personalitatii for puterea de atasament si de
devotiune a Otiliei Cazimir §i a lui George
Topirceanu. I-am cunoscut destul de bine pe
amindoi, erau oameni de omenie, oameni
valorosi.
Dincolo de nevinovatele lui manii pamin-
testi, G. Ibraileanu ramine si pentru noi, con-
temporanii sai, deopotriva de mare ca om
de bine, scriitor, critic literar, editor si dascal.
0 figura complexa si deopotriva de valoroasa
in toate domeniile in care avea prezente.
0 mare figure din fresca vechiului Iasi.
0 alta mare personalitate literary ieseana,
a tarii, era conu" Constantin Stere, cu
lumea lui in acel Iasi pe care-1 pot considera
si acum, privind in acei ani, in trecut, drept
o plenary a convingerilor umanitare, un
autentic Weimar al vietii romanesti. Talentul
literar al lui Constantin Stere se repercuta si
in cuvintarile, ca si in articolele sale politice,
facind cu adevarat scoala.
Ma leaga o sincere admiratie recunoscatoare
pentru Cuconu Osvald", parintele Teodore-
nilor, tatal lui Pastorel, sclipitor acesta, dar
galagios din cale-afara, care trebuia luat asa
cum era el, si al lui Ionel, domolit si subtil,
a carui opera de seamy eu socot ca ramin
Medelenii", pe care o consider cea mai buns
din ceea ce a scris el mai bun.
164

www.dacoromanica.ro
 UN MARE PRIETEN
$1 /NDRUMATOR
AL TINEREI GENERATII
Multi cititori ai revistei m-au intrebat cum
1-am cunoscut cu ani in urma pe tovarasul
Nicolae Ceausescu. Cind 1-am cunoscut, era,
poate, ceva mai mare decit cei care-mi pun
intrebarea. Ne aflam in vara anului 1934, cind
se constituia Comitetul national antifascist *,
in care urma sa se afle si un reprezentant al
tineretului. Ne gaseam intr-o sedinta. Linga
mine statea Iorgu Iordan, astazi academician,
cunoscut profesor universitar, unul dintre
lingvistii romani de prestigiu. tiam ca in sala
se gaseste si un muncitor, reprezentant al ti-
neretului, pe care 1-am anuntat. Deodata s-a
ridicat un baiat slabut cu ochii stralucitori,
care a inceput sa vorbeasca despre lupta tine-
retului cu atita insufletire, atit de documen-
tat, incit toata sala 11 urmarea cu cea mai
mare atentie. Atunci Iorgu Jordan s-a intors
catre mine si m-a intrebat : Cine-i tindrul
acesta care vorbege atit de bine ? ". Era tova-
rasul Nicolae Ceausescu, care avea 16 ani. Pe
atunci nu stiam ca peste doi ani aveam sa ne
reintilnim la Doftana.
Dar si inainte de a face cunostinta acestei
infricosatoare inchisori, tovarasul Nicolae
Ceausescu mai fusese arestat. In calitate de
membru al Comitetului national antifascist,
am publicat in 1934 un protest impotriva abu-
zurilor comise de autoritatile vremii, protes-
tind totodata impotriva lovirii si maltratarii
tindrului revolutionar Nicolae Ceausescu de
catre politie. Tin minte si acum revolta pe
care o simteam scriind acest protest, dar $i
* C.N.A. s-a constituit in iunie 1933, vezi volumul
de fata, p. 185. In acest context este vorba de largi-
rea comitetului de conducere al C.N.A. (Nota aut.)

167

www.dacoromanica.ro
mindria mea, fiindca aflasem cu ce dirzenie
infruntase tindrul comunist represaliile. Pro-
testul se afld reprodus in cartea mea Pagini
de lupta din trecut".
Multi copii m-au intrebat despre Doftana.
Stiu ca pionierii se duc adeseori sa vadd in-
chisoarea de odinioara, astazi muzeu, simbol
al fortei morale de neinfrint a comunistilor.
Lipsiti de cele mai elementare lucruri necesare
vietii, iarna intr-un ger ca afara, cu o hrand
de mizerie, adeseori bolnavi, comunistii erau
puternici si chiar in acele conditii invatau. Se
tineau acolo conferinte de istorie, economie
politica, literature. Cu toata teroarea care dom-
nea in inchisoare, comunistii au comemorat 50
de ani de la moartea lui Eminescu, recitind
poeziile Luceafarul", Ce to legeni..." Scri-
soarea a III-a", fragmente din Cahn, file de
poveste". Am sa va fac o marturisire pe care
am mai facut-o. De meserie sint profesor si,
daces cineva ma intreaba care au fost cele mai
frumoase lectii din cariera mea, ii rdspund :
lectiile pe care le-am tinut la Doftana. Cred ca
va dati seama ca nu le tineam la catedra. Spri-
jinit de gratii, imi rosteam expunerile in asa
fel, incit sa se poata transmite de la o celuld la
alta. °data, cind a venit la vorbitor, fetita mea
a observat ca am pe frunte cloud cute sapate
adinc. Ce ai pe frunte ?", m-a intrebat. Atunci
mi-am dat seama ca port semnele pe care mi
le lasaserd gratiile atunci cind ma sprijineam
de ele ca sa fiu mai bine auzit.
Am stat la Doftana intre anii 1936 si 1938.
Aici am avut prilejul, cum fa spuneam, sä-1
reintilnesc pe tovardsul Nicolae Ceausescu.
Despre Doftana s-a spus pe drept cuvint ca a
fost o scoala de formare si de educare revolu-
tionara. La aceasta coal aspra s-a Wit si
conducdtorul partidului nostru, pe atunci un
tindr de numai 19 ani. Pe noi, cei mai in virsta,
ne umpleau de mindrie ctmostintele sale din
168

www.dacoromanica.ro
Coate domeniile, setea sa de cunoastere. Avea
un talent deosebit de a lega problemele teore-
tice de practica, o memorie uimitoare. Desi
cunostea urmarile protestelor impotriva ad-
ministratiei inchisorii, demasca fara crutare
samavolniciile zbirilor Doftanei. Acestora le
arunca in fata numele de calai. Administratia
se temea de el si nu odata 1-a pus sub supra-
veghere specials. Inflacararea sa in lupta insa
nu cunostea margini. Cind, dupa" aproape doi
ani, a fost eliberat, tovarasii sai stiau ca pe
acest -attar comunist nimic nu-1 poate infringe.
Si asa a fost.
Oricit de aspre au fost masurile represive
ale aparatului de stat burghez n-au putut sa
stavileasca activitatea politica a tinarului revo-
lutionar. Era prezent la intrunirile tineretu-
lui, desfasura o activitate puternica pentru or-
ganizarea tineretului in fabrici, la sate, in scoli
si universitati. In anul 1939, cind s-a tinut
Conferinta nationala a Uniunii Tineretului Co-
munist in adinca ilegalitate, el a fost ales se-
cretar general al U.T.C. Dupa eliberarea patriei
in august 1944, cu marea sa experienta poli-
tica a adus o puternica contributie la ridica-
rea combativitatii revolutionare a Uniunii Ti-
neretului Comunist. Tovarasul Nicolae
Ceausescu iubeste mult pe cei tineri, pe pio-
nieri. Sfaturile sale, indrumarile sale preti-
,oase sint urmate cu devotament de catre tinara
generatie.
Acum o lung si jumatate a fost ziva mea de
nastere. Am implinit 80 de ani. Am fost invi-
tat la Palatul Consiliului de Stat si mi s-a de-
cernat Ordinul Victoria Socialismului". Este
o distinctie foarte inalta si ea mi-a fost inmi-
nata intr-o sedinta solemna de insusi secreta-
nil general al partidului, tovarasul Nicolae
Ceausescu, care mi-a spus, printre altele, cu-
vintele pe care nu le voi uita niciodata : Vir-
sta de 80 de ani este, gird indoiald, o virstti
169

www.dacoromanica.ro
frumoasii, dar mai cu seamy este si mai impre-
sionant faptul ca timp de 62 de ani ai activat
in miccarea revolutionarii socialists .,si, duper"
aceea, in partidul comunist". Si mi-a mai spus
ca, ajungind la aceasta virsta, am continuat
sa ma aflu permanent in partid, sa lupt impre-
una cu partidul, alaturi de tovara$ii mei, pen-
tru inflorirea socialismului in patria noastra.
Aceste cuvinte mi-au patruns in inima. Am in-
teles atunci ca niciodata de-a lungul vietii ca
experienta adunata de-a lungul atitor decenii,
munca, activitatea mea sint un bun al parti-
dului nostru.
Caldura cu care mi-a vorbit la sarbatorirea
mea tovarawl Nicolae Ceau$escu, aprecierile
sale nu s-au oprit numai la adunarea solemner
de decorare. A doua zi am primit acasa un
buchet mare de garoafe ro$ii, intovara$ite de
o scrisoare de urari de bine. Inca un semn
de grija, de atentie tovara$easca din partea
conducatorului partidului. Caldura partidului,
caruia ma daruisem din tinerete, acum, in iar-
na vietii, se intoarce la mine. Spre a multumi
partidului, conducatorului sau, spre care gin-
durile mele se indreapta cu adinca stima, i-am
trimis primul exemplar din cartea mea Pa-
gini de lupta din trecut", care ie$ise de sub ti-
par in ziva aceea. Era modestul meu omagiu.
Anii au trecut unul duper altul. Ma uit in
urma cu mindrie, pentru ca intii in mi$carea
muncitoreasca si apoi, de la infiintarea parti-
dului comunist in mai 1921 ping azi, am fost
$i am ramas un ostas al partidului, al unui
partid care a crescut comuni$ti ca tovarawI
Nicolae Ceau$escu.
Nu pot sa va doresc, dragi cutezatori, voua,
care traiti intr-o societate la care not abia vi-
sam si pentru care s-au jertfit unii dintre cei
mai buni fii ai poporului, decit sa fiti drepti
$i cinstiti, sa invatati $i sa munciti cu dirzenie,
ca adeva'rati fii ai marelui nostru partid, da-
170

www.dacoromanica.ro
ruindu-va toate fortele patriei noastre socia-
liste, indeplinindu-vä sarcinile asa cum de
atitea on v-a indemnat secretarul general al
partidului, tovarasul Nicolae Ceausescu.
CUTEZATORII" DIN 25 IANUARIE 1973

GRIVITA IN CONMINTA
INTERNATIONALA
Ma aflam in vara anului 1933 ca delegat al
fortelor antifasciste din Romania la Congresul
mondial antifascist care-si desfasura lucrarile
la Paris. Congresul, sub presedintia lui Henri
Barbusse, s-a tinut in sala Pleyel" cu parti-
ciparea a peste 3 000 de delegati din nume-
roase tari ale lumii. Eu eram in prezidiu, ala-
turi de Marcel Cachin. Spre mirarea mea, 30
de locuri erau libere. Nedumerit, 1-am intrebat
pe vecinul meu care este cauza. Iar acesta
mi-a raspuns linistit :
Asteapta, ai sä intelegi imediat.
i iata ca deodata usile se deschid larg si
in sala patrund 30 de delegati. In minutul ur-
mator, toti congresistii se ridica in picioare s'i
aclama minute in sir pe noii veniti. Am inteles
indata cui i se facea acest omagiu. Delegatia
sosise cu pretul vietii chiar din Germania fas-
cists, unde Hitler fusese adus la putere.
Acordindu-se o inalta apreciere luptei po-
porului roman impotriva flagelului fascist mi
s-a facut cinstea sa iau cuvintul chiar in prima
zi a congresului. Am transmis miilor de dele-
gati salutul maselor muncitoare din Romania,
care, in conditii grele, mergeau ping la jertfa
suprema, luptind impotriva pericolului fascist.
Am prezentat aspecte concrete din lupta clasei
muncitoare impotriva exploatarii capitaliste si
a pericolului fascist, evocind cu caldura ma-
171

www.dacoromanica.ro
rile batalii de class ale muncitorilor ceferisti
§i petrolisti din ianuarie-februarie 1933.
Cind, de la tribuna congresului, am pronun-
tat cuvintul Grivita", intreaga asistenta s-a ri-
dicat in picioare, ovationind indelung pentru
eroica class muncitoare din Romania. Repre-
zentantii popoarelor din diferite tari si -au ex-
primat solidaritatea cu conducatorii intemni-
tati ai luptelor ceferi§tilor §i petrol4tilor. Am
aratat ca masele muncitore§ti din Romania
n-au fost infricoate si intreaga sala a cintat
Internationala". Mai tirziu, gazeta Apararea
ceferi§tilor", referindu-se la acest episod,
arata : Un suflu de admiratie pentru eroicii
conducatori ai muncitorimii romane si o soli-
daritate deplina cu ei a cuprins intregul con-
gres, la care erau reprezentati milioane de
muncitori manuali §i intelectuali". Reprezen-
tantii popoarelor din diferite tad ale lumii in-
truniti la acest congres au vazut in luptele din
1933 din tara noastra propria lupta impotriva
primejdiei fascismului, iar in apararea condu-
catorilor muncitorilor ceferisti $i petrolisti au
vazut posibilitatea salvarii cu un ceas mai de-
vreme a luptatorilor, care cu pretul vietii for
s-au ridicat hotarit in aceasta parte a Europei
impotriva pericolului [fascist] intern §i in-
ternational.
Grivita s-a inscris in contiinta internatio-
nals ca un act de mare eroism, care demonstra
maturitatea politica a muncitorimii din Roma-
nia, o inalta contiinta.' de class, capacitatea
organizatorica a proletariatului din tara noas-
tra.', condus de cel mai revolutionar deta§a-
ment al sau, Partidul Comunist Roman. Lup --
tele ceferi§tilor $i petrol4tilor din 1933 s-au
inscris printre evenimentele de mare rasunet
international.
Se implinesc patru decenii de la luptele
eroice ale muncitorilor ceferisti §i petrolisti,
care au marcat punctul culminant al bataliilor
172

www.dacoromanica.ro
sociale din timpul crizei economice din Roma-
nia, lupte care au inscris o paging viguroasa
in istoria multimilenara a tarii noastre. As-
tazi, infaptuirile petrecute sub ochii no§tri, in-
noirile care au loc in toate wzarile tarii sint
cel mai fierbinte omagiu adus celor care au
luptat §i singerat in acele zile fierbinti ale ier-
nii anului 1933. In ace§ti ani care s-au scurs
de la acele evenimente istorice, Romania a pa-
truns in con§tiinta omenirii ca o tara libera,
independents, aflata in plin progres social $i
cultural. Romania este un exemplu §i un in-
demn, este o realitate vie, care dovede§te unde
poate ajunge o tara §i o natiune care §i-au
luat destinele in propriile ei miini.
MUNCA" DIN 13 FEBRUARIE 1973

FUNCTIA
EDUCATIV-CIVICA
A ISTORIEI
Am primit cu placere invitatia redactiei re-
vistei Ana le de istorie" de a participa la dez-
baterea organizata privind functia educativ-
civica a istoriei. De peste 60 de ani sint un
slujitor asiduu al acestei §ffinte. Despre func-
lia sa educativ-civics s-ar putea discuta foarte
mult. Nu o data s-a precizat in ace§ti ani de
prefaceri revolutionare ale societatii roma-
ne§ti rolul ei in formarea omului nou, lupta-
tor activ §i con§tient pentru desavir§irea so-
cialismului in tara noastra. Nu o data tovara-
§ul Nicolae Ceausescu, in prodigioasa sa acti-
vitate, a cerut ca istoriei sä i se acorde o deo-
sebita pondere in cultivarea coiwtiintei socia-
liste, in formarea omului nou.
In acest context, un admirabil document 1-a
constituit mesajul pe care 1-am ascultat la des-
chiderea celui de-al XIV-lea Congres interna-
tional de studii bizantine, adresat acestuia de
173

www.dacoromanica.ro
catre tovarasul Nicolae Ceausescu : Istoria
ofera concluzii si invataminte despre marile
procese ale dezvoltarii societatii, ale existen-
tei popoarelor de-a lungul timpului, punind in
evidenta atit ceea ce a fost valoros, progresist
si a servit mersului inainte al societatii, cit $i
piedicile ridicate de-a curmezisul evolutiei si
care au costat scump umanitatea, au intirziat
progresul unor natiuni. Rezultatele cerceta-
rilor istorice sint de natura sa ajute omenirea
contemporand sa inteleaga mai bine legile
objective care guverneaza societatea, necesita-
tea de a actiona in spiritul cerintelor pro-
gresului.
De asemenea, istoria este chemata sa spri-
jine prin concluziile sale perfectionarea orga-
nizarii societatii de azi, relatiile dintre state $i
natiuni, conlucrarea pasnica dintre toate po-
poarele lumii".
Deci iata ce indatoriri calitativ mai inalte
5i de mare raspundere pune in fata slujitori-
lor istoriei secretarul general al partidului nos-
tru.
Pe aceasta linie, una din obligatiile de seams
ale profesorilor de istorie este evocarea tradi-
tiilor de lupta si de munca ale poporului $i
partidului cu scopul de a instrui 5i educa ge-
neratiile de tineri in spiritul stimei pentru fau-
ritorii bunurilor materiale $i spirituale, ma-
sele populare. Pornind de la acestea, ca vechi
membru al partidului si profesor de istorie
consider ca trebuie facut mai mult pentru ca
tineretul sä cunoasca trecutul de lupta al po-
porului nostru, al Partidului Comunist Roman.
Trebuie sä se ga'seasca forme mai eficiente $i
mai constante in transmiterea cunostintelor.
Ma gindesc, de pilda, la faptul ca studentii de
la facultatile tehnice, medicina, elevii de la li-
ceele de specialitate primesc prea putine cu-
nostinte despre istoria partidului nostru, a
poporului roman. Ridic aceasta problems
174

www.dacoromanica.ro
deoarece in scoala de cultura generals acest
lucru Inca nu se realizeaza la un nivel cores-
punzator. Si de aceea in aceasta directie tre-
buie actionat rapid si operativ. Nu a$ vrea sa
se inteleaga Ca inlatur cu totul rolul celorlalte
discipline sociale care se predau la aceste fa-
cultati. Dar transmiterea for prin intermediul
acestor discipline se face neuniform Si neuni-
tar. Or, insusirea si intelegerea istoriei zbu-
ciumate a poporului nostru, a istoriei eroice
si glorioase a Partidului Comunist Roman
trebuie realizate in primul rind de istorici, in
cadrul unor cicluri de lectii bine gindite.
Consider de asemenea ca avem sarcini maxi
si de raspundere in a prezenta istoria construc-
tiei socialiste in tara noastra. Frontul istoric
reuseste destul de timid a infatisa tinerei ge-
neratii, continuatoarea luptei noastre revolu-
tionare, acele zile fierbinti, strabatute de pa-
tosul revolutionar, cind au fost inlaturate cla-
sele exploatatoare de la putere, al marelui
avint al refacerii economiei nationale, al erois-
mului clasei noastre muncitoare in Invingerea
greutatilor Inceputului maretei opere de edi-
ficare a socialismului in tara noastra.
Nu am reusit sa facem totul pentru a arata
ca istoria zilelor noastre este istorie. De aceea
salut dezbaterea pe aceasta terra aparuts in
revista Era socialiste. Fac acest lucru din-
tr-o convingere intima. Cu peste 50 de ani in
urma am fost, poate, primul dintre istoricii
din tara noastra care a Incercat sä demon-
streze ca istoria cea mai recenta este istorie.
Istoricii burghezi ai timpului m-au primit cu
raceala. Argumentele for nu au reusit insa sa
ma convinga. M-au convins insa masele de citi-
tori, care au Inteles bine sensul stradaniei
mele. De aceea, revenind, cred Ca istoricii tre-
buie sa-si concentreze interesul pentru studie-
rea istoriei zilelor noastre. Este o istorie vie.
175

www.dacoromanica.ro
Este istoria partidului nostru comunist, a bra-
vului nostru popor roman.
Sa invatam noi, istoricii, de la tovarawl
Nicolae Ceau$escu, care, cu perseverenta-i cu-
noscuta, ne da o buns pilda in aceasta pri-
vinta.
A$ vrea sa ridic $i citeva probleme legate de
modul in care istoria 1§i indepline$te functia
sa educativ-civics in invatamintul de cultura
generals. Fac acest lucru deoarece de ani de
zile sint pre$edintele Societatii de $tiinte isto-
rice din tara noastra. In aceasta calitate pri-
mesc numeroase scrisori de la profesorii de
istorie din intreaga tara. Din unele din ele am
aflat cu regret ca in ultimii ani istoria acest
obiect care are rolul primordial in educatia pa-
triotica a elevilor, in formarea conviintei for
a inceput sa fie mai putin prezenta in pro-
gramele $colare, iar in unele cazuri scoasa
complet : liceele de specialitate, $colile profe-
sionale.
Nu-mi propun sa dau solutii in aceasta pri-
vinta. Dar experienta mea ma face sä spun ca
trebuie gindit mai mult atunci cind se cauta
sa se stabileasca locul istoriei in cadrul pro-
gramelor de inv5ta'mint. Sa se alba in vedere
ca educatia socialists in $coals se realizeaza
in primul rind prin intermediul istoriei. Pa-
triotismul inainta$ilor no$tri 4i avea implin-
tate adinc radacinile in cunowerea trecutului
glorios de lupta al poporului nostru. Nu cred
ca gre$esc daca amintesc ca soldatii de la Plev-
na sau Smirdan, in majoritatea cazurilor fara
pregatire $colara, cuno$teau faptele de arme
ale lui Mircea cel Batrin, Stefan cel Mare, Mi-
hai Viteazul. Istoria a fost pentru poporul nos-
tru o arms puternica, care totdeauna a facut
ca in vremurile de restri$te fiinta noastra na-
tionala sa fie aparata.
M-am referit la aceste citeva probleme
deoarece consider Ca a slabi interesul pentru
176

www.dacoromanica.ro
cunoasterea istoriei, a istoriei propriului po-
por mai ales, inseamna oarecum a te instraina
de traditiile sale de lupta pentru libertate so-
ciala $i independents nationals, de creatiile
sale materiale si spirituale, inseamna a neso-
coti un bogat izvor de invataminte.
ANALE DE ISTORIE" NR. 2, 1973

LA FEL DE INFLACARAT
I DMZ
Eram unul dintre conducatorii Comitetului
national antifascist cind, in septembrie 1934,
conducerea partidului ne-a indicat numele unui
tinar muncitor care urma sa participe la una
din plenarele comitetului.
Bine, dar unde 1-ati gasit pe acel tinar,
pe acel luptator in virsta de... 16 ani ? am
intrebat.
Il vei vedea si te vei convinge ca ne pu-
tern bizui pe el. Asa cum ne-am convins si noi
in cei doi ani de cind 1-am vazut lucrind ca
activist al U.T.C. Are calitati care vor face din
el un militant revolutionar cu care ne vom
mindri.
...A venit si ziva plenarei, care se Linea in lo-
cuinta lui Scarlat Callimachi. Un tinar cu pa-
rul negru, cu trupul firav, dar cu o privire
plina de dirzenie, ni s-a prezentat in calitatea
in care a fost trimis, farce sa se intimideze in
fata nimanui dintre noi, barbati in toata firea,
batrini pentru el, profesori universitari.
Dupa prezentarea raportului C.N.A., a unor
dari de seams ale comitetelor regionale, Comi-
tetului antifascist al femeilor $i celui al tine-
retului, a luat cuvintul printre primii repre-
zentantul celor mai tineri dintre tinerii mun-
citori antifascisti. Ne-a cucerit prin sincerita-
tea si ardoarea ce razbateau din cuvintele sale,
177

www.dacoromanica.ro
prin increderea de neclintit in dreptatea cau-
zei, a crezului caruia, se vedea lesne, i se da-
misc.
Avindu-1 alaturi, in prezidiu pe profesorul
Torgu Iordan, acesta m-a intrebat : Cine-i ti-
riarul ?", pentru ca la sfirsitul cuvintarii lui
Nicolae Ceausescu sa-mi marturiseasca in timp
ce-1 aplaudam impreuna cu restul auditoriu-
lui : S-au gindit bine cei care 1-au trimis aici".
Peste numai citeva luni, impreuna cu alti
tovarasi aveam sa adresam ministrului de in-
terne un protest in legatura cu maltratarea la
Prefectura Politiei Capitalei a tinarului mili-
tant, care fusese arestat. Imediat dupa ce a
fost eliberat, s-a avintat cu si mai inflacarata
pasiune in munca. Mereu neobosit in organi-
zarea de mitinguri si actiuni de protest impo-
triva fascismului si a terorii, in mobilizarea la
lupta a tinerilor muncitori, in stringerea le-
gaturilor cu tineretul studentesc. Peste doi ani
1-am reintilnit, de asta data la Doftana. Ne
aflam in celule vecine. Era la fel de inflacarat
$i dirz cum it cunoscusem la prima noastra
intilnire...
Tinarul acela de 16 ani s-a alit in incer-
carile aspre ale luptei ilegale : nici schingiu-
irile, nici temnitele $i lagarele nu 1-au putut
clinti de pe calea pe care a pasit. Militantul
care cu patru decenii in urma iii facea uceni-
cia revolutionary in rindurile miscarii antifas-
ciste s-a afirmat ca un stralucit conducator po-
litic, cu un imens prestigiu in tara $i peste ho-
tare. Investit azi cu cele mai inalte raspunderi
in partid si in stat, el constituie pentru not
toti un inalt exemplu de daruire pentru inte-
resele poporului si ale patriei, pentru cauza
socialismului.
SCINTEIA" DIN 7 IUNIE 1973

178

www.dacoromanica.ro
 0 VIATA,
UN DRUM DE LUPTA
Sint batrin §i bolnav, am peste 80 de ani
si cu mare regret vä anunt ca nu pot veni
la voi, sa sarbatorim impreund aniversarea
ziarului, dar va trimet acest mesaj.
Clopotul" pentru mine a fost o cale prin
care puteam sa-mi sustin convingerile mele,
sa indeplinesc sarcinile primite din partea
conducerii partidului.
Eram pe vremea aceea vicepresedintele Co-
mitetului national antifascist §i, din insarci-
narea partidului, mai prin toate orasele Mol-
dovei editam cite un ziar. Dar cele mai multe
au avut o viata scurta, de 2-3 numere. Cu
Clopotul", al carui fondator a fost Scarlat
Callimachi, lucrurile au stat altfel. El a fa-
mas un ziar de exceptie, cu o viata impresio-
nanta. A aparut chiar §i atunci cind a fost
suspendat, schimbindu-si numele de opt ori.
Este un caz unic in istoria presei romanesti.
Am trimes la Clopotul" colaborari din prin-
cipalele capitale ale lumii Si pot sa spun ca
si azi dirzenia cu care aparam crezul comu-
nist impresicmeaza. La a 40-a aniversare v5
trimet cel mai calduros salut si urez ziarului
sa persevereze pe drumul deschis de inain-
tasi, sa serveasca cu devotament §i raspun-
dere politica Partidului Comunist Roman.
CLOPOTIIL" DIN 30 DIME 1973

PARTIDUL COMUNIST ROMAN

POLARIZATOR SI DINAMIZATOR
AL LUPTEI ANTIFASCISTE
(40 de ani
de la constituirea Comitetului national antifascist)
Cel de-al patrulea deceniu al secolului nos-
tru, jalonat de marea criza economics din
1929-1933, a fost pentru intreaga omenire o
179

www.dacoromanica.ro
perioada de profunde framintari sociale, care
reflectau, pe de o parte, ascutirea contradic-
tiilor fundamentale ale capitalismului, instabi-
litatea lumii burgheze, iar pe de alts parte
viguroasa ridicare la lupta a fortelor revolu-
tionare, democratice si progresiste.
Pe plan international, in timpul si in anii
urmatori crizei economice s-au conturat tot
mai grave amenintari din partea statelor fas-
ciste-militariste la adresa pacii, a suveranitatii
si independentei popoarelor, prevestind vii-
toarea conflagratie mondiala. Ascensiunea
fascismului in Italia, instaurarea dictaturii
hitleriste in Germania, alianta dintre aceste
doua si Japonia militarists au dus la schim-
barea raportului de forte pe plan internatio-
nal, la accentuarea tendintelor de reimpartire
a sferelor de influents, a coloniilor, de cotro-
pire a unor teritorii straine. Transformata in
centrul celor mai reactionare forte ale impe-
rialismului, Germania nazista a devenit prin-
cipala primej die pentru securitatea $i pacea
generals, pentru libertatea popoarelor. Apa-
reau si se activizau in multe rani, sub patro-
najul hitlerismului, organizatiile fasciste gi
militariste.
In tara noastea.', Garda de fier", creata si
subventionata de cercurile cele mai reactio-
nare ale marilor capitalisti si mosieri roman,
a fost folosita ca principal detasament de soc
impotriva Partidului Comunist Roman, a mis-
carilor populare, a luptei pe care masele o
desfasurau pentru drepturi $i libertati demo-
cratice. In acelasi timp, unele cercuri si per-
sonalitati politice de dreapta incercau sa o
manevreze contra adversarilor politici, pen-
tru instaurarea unui regim de mina forte".
Activitatea fortelor reactionare, a Garzii
de fier" a fost puternic ingreunata de declan-
sarea marilor batalii revolutionare ale mun-
180

www.dacoromanica.ro
citorilor ceferisti si petrolisti din ianuarie-fe-
bruarie 1933. Aceste lupte au avut loc intr-un
moment de rascruce pentru soarta poporului
roman, cind masele trebuiau sa se ridice im-
potriva intensific5rii exploatarii capitaliste si
a jafului monopolistilor straini, a ravagiilor
crizei economice, cind drepturile si libertatile
democratice erau amenintate, iar indepen-
denta 91 insasi fiinta sa nationala erau in pri-
mej die ca urmare a nasterii focarului razboi-
nic agresiv hitlerist. Evenimentele politice
din perioada aceea arata tovarasul Nicolae
Ceausescu evidentiaza cu putere c5. in Cara
noastra, in rindul maselor muncitoare, al
cercurilor democratice largi exista o pro-
funda ostilitate impotriva fascismului, a Ger-
maniei naziste. Sint cunoscute puternicele
miscari sociale care au culminat cu marile
lupte ale muncitorilor ceferisti Si petrolisti
din 1933, desfasurate imediat dupa instaura-
rea regimului hitlerist in Germania si care
s-au inscris printre primele actiuni revolutio-
nare de mass ale proletariatului international
impotriva fascismului".
In timpul puternicelor batalii de clasa din
1929-1933, clasa muncitoare din Romania, in
frunte cu partidul comunist, s-a afirmat cu
putere pe arena istoriei ca cea mai inaintata
forts a societatii romanesti, ca avangarda
luptei intregului popor impotriva pericolului
fascist, a Garza de fier", pentru drepturi
economice si politice. In cursul desfasurarii
luptelor, precum $i in perioada care le-a ur-
mat, s-au intarit legaturile partidului cu ma-
sele, au crescut rindurile sale, in special cu
elemente dintre cele mai combative ale clasei
muncitoare. S-a extins considerabil influenta
partidului in mase, a sporit prestigiul sau po-
litic si s-a imbogatit experienta sa revolutio-
nara.
181

www.dacoromanica.ro
 Loviti puternic in planurile for de luptele
muncitorilor ceferisti si petrolisti, Garda de
fier" si sustinatorii sai isi indreapta privirile
spre partidul nazist german si organizatiile
acestuia in Romania pentru sprijin si model
de urmat, ea devenind o agentura a gesta-
poului, parte components a coloanei a V-a
hitleriste in Romania.
Cresterea pe plan intern a pericolului fas-
cist, a agresivitatii organizatiilor fasciste, iar
pe plan extern a tendintelor revansarde si re-
vizioniste ale Germaniei hitleriste si ale aco-
litilor ei, a ridicat in fata maselor celor mai
largi problema organizarii unei riposte ho-
ta."rite. 0 asemenea riposta putea fi realizata
numai in conditiile ralierii intr-un front co-
mun a tuturor categoriilor sociale si fortelor
politice interesate in propasirea democratica
a tarii, in apararea integritatii teritoriale, a
independentei si suveranitatii ei nationale. In
aceste imprejurari, Partidul Comunist Roman,
exprimind interesele vitale ale maselor largi,
a militat activ pentru unirea tuturor fortelor
democratice si patriotice ale poporului, pen-
tru apararea independentei si suveranitatii
Obiectivele sub care s-a desfasurat activita-
tea pentru realizarea frontului comun al for-
telor democratice lupta pentru interzicerea
activitatii organizatiilor fasciste, pentru apa-
rarea integritatii fruntariilor nationale, a in-
dependentei si suveranitatii patriei, contra stb."-
rii de asediu si cenzurii, pentru asigurarea
dreptului de intrunire si a libertatii presei,
pentru amnistierea detinutilor comunisti si
antifascisti interesau in mod firesc ma-
sele cele mai largi. Pentru satisfacerea unor
asemenea revendicari militau, alaturi de clasa
muncitoare, si alte categorii si paturi sociale :
taranimea, intelectualitatea, studentimea, func-
tionarimea, meseriasii, micii intreprinzatori,
182

www.dacoromanica.ro
pensionarii, in general paturile mijlocii, in-
clusiv importante cercuri ale burgheziei, ne-
linistite de perspectivele sumbre ale aservirii
tarii intereselor Germaniei hitleriste. Tot mai
activ isi manifestau nelinistea numerosi oa-
meni politici democrati, reprezentanti ai in-
telectualitatii progresiste, fata de actiunile
Garzii de fier", de pericolul infeudarii tarii
imperialismului fascist german.
Diversitatea categoriilor sociale, a grupa-
rilor politice care erau interesate in salvarea
tarii, in apararea libertatilor democratice si
in impiedicarea acapararii puterii de catre
organizatiile prohitleriste determinau folosi-
rea unei mari varietati de forme si metode,
de grupare a acestor forte, de antrenare a
for ]a actiune.
Bogatia metodelor folosite de partidul co-
munist in aceasta perioada, priceperea cu
care a imbinat forme ale muncii ilegale cu
cele legale si semilegale si-au gasit ilustrarea
si in activitatea desfasurata de o serie de or-
ganizatii antifasciste legale, de presa revolu-
tionary si democratica.
Pentru apararea democratiei si a interese-
lor nationale ale poporului au militat in acesti
ani un sir de organizatii democratice si anti-
fasciste de masa create de partidul comunist :
Comitetul national antifascist, Asociatia tine-
retului antifascist, Liga muncii, Comitetul an-
tifascist al femeilor, Frontul studentesc demo-
crat si multe altele. In acesti ani apar nu-
meroase publicatii legale cu caracter demo-
cratic, progresist, se desfasoara o intensa ac-
tivitate in rindurile intelectualitatii pentru
combaterea ideologiei fasciste, pentru apara-
rea si promovarea valorilor culturii nationale.
Semnatarul rindurilor de fata s-a numarat,
in urma cu 40 de ani, printre intelectualii co-
munisti care, la chemarea Partidului Comu-
nist Roman, au militat pentru fautirea unui
183

www.dacoromanica.ro
larg front democratic in apararea intereselor
celor mai largi paturi sociale, pentru o large
opinie de masa impotriva pericolului fascis-
mului §i razboiului.
Am participat la organizarea a numeroase
organizatii legale, semilegale §i ilegale ale
partidului nostru, intre care §i Comitetul na-
tional antifascist, organizatie de masa legala
care venea sa raspunda unei necesitati impe-
rioase, izvorita, pe de o parte, din pericolul
cerl prezenta Germania hitlerista §i organiza-
tiile fasciste pentru soarta poporului nostru,
iar pe de alts parte din starea de spirit anti-
fascists a maselor. Acesta a continuat sub o
forma noua, in conditiile schimbate ca ur-
mare a acapararii puterii de catre nazi§ti in
Germania, activitatea Comitetului national
antirazboinic creat in 1932 §i desfiintat de
autoritati in februarie 1933. Am luat parte la
Congresul de in Amsterdam, tinut la finele
lui august 1932, ca delegat al Romaniei. Acest
congres a fost continuat de Congresul mon-
dial antifascist tinut la Paris in marea sales
Pleyel". Si, pentru a sublinia Ca m4carea
antifascists continua m4carea antirazboinica
in noile conditii, comitetul nostru ales la Pa-
ris s-a numit Comitetul Amsterdam-Pleyer.
Munca pentru punerea bazelor Comitetului
national antifascist a inceput din luna aprilie
1933. Atunci, in urma consfatuirii cu tova-
r4ii care formau comitetul antira'zboinic di.
zolvat in februarie 1933, am hotarit sä ade-
ram §i sä dam impuls actiunii intreprinse de
intelectualii bucureteni, indreptata impo-
triva politicii naziste. Tot atunci, pornind de la
faptul ca in celelalte tari se organizau corn!.
tete antifasciste, precum §i un forum interna-
tional al acestora, am propus formarea la
Bucure§ti a unui comitet de initiative. Pro-
punerea a fost aprobata §i s-a creat 'Inca in
aprilie 1933 un comitet de initiative, care m-a
184

www.dacoromanica.ro
delegat sä particip la Congresul mondial anti-
fascist ce a avut loc la inceputul lui iunie
1933 la Paris.
Congresul de la Paris, la care au partici-
pat, alaturi de figuri dintre cele mai ilustre
ale §tiintei §i literaturii din acel timp, munci-
tori din Germania fascists, ca §i din alte tari,
a hota'rit sa inceapa o mi§care antifascists in
lumea intreaga pe baza unirii tuturor adver-
sarilor fascismului, fare deosebire de credinta
politics §i stare socials.
Doua momente mi-au lamas in amintire
ping azi ne§terse. Cind Henri Barbusse, marele
scriitor, a deschis congresul, primele trei rin-
duri de locuri erau goale. Fiind in prezidiu,
deoarece fusesem ales Inca de la Amsterdam
in Comitetul international, 1-am Intrebat in
§oapta pe vecinul meu din prezidiu, Marcel
Cachin, membru al Biroului politic al C.C. al
Partidului Comunist Francez pe atunci, ce
inseamna. asta ; pins sä ma lamureasca, am
vazut u§ile laterale deschizindu-se §i intrind
30 delegati ai mi§carii antifasciste, veniti pe
ascuns din tara de sub teroarea lui Hitler sa
se alature noun la lupta in contra celui mai
fioros fascism, cad aveau sa se intoarca in
tars sa lupte pentru hotaririle ce se vor lua
la congres. A fort un entuziasm uria§ din
partea Intregului congres.
Acela§i entuziasm a existat cind mi s-a dat
cuvintul, in prima zi a congresului, la decla-
ratiile mele pomenind Grivita, care Insemna
faptul cel dintii al unei muncitorimi, gestul
Impotriva venirii la putere a lui Hitler in
Germania, cel mai puternic stat din Europa
centrals.
In tara noastra, comitetul de initiative,
creat in aprilie 1933, reu§ise sa organizeze in
principalele centre comitetele locale, astfel in-
cit in primele zile ale lunii iunie 1933 s-a
format §i Comitetul national antifascist. Se-
185

www.dacoromanica.ro
diul nostru era in str. 13 Septembrie nr. 173.
Comitetul cuprindea muncitori, profesori,
avocati, scriitori, ziaristi, artisti, studenti. Din
comitet faceau parte : Iorgu Iordan, profesor
la Facultatea de litere din Iasi, membru co-
respondent al Academiei Romane, presedinte ;
Petre Constantinescu-Iasi, profesor la Facul-
tatea de teologie din Chisinau, vicepresedinte ;
V. Gherasim, avocat, secretar ; Ilie Cristea,
profesor ; I. Mironescu, profesor la Faculta-
tea de medicina din Iasi ; Barbu Lazareanu,
publicist ; C. Motas, profesor universitar ; Ia-
cob Sternberg, regizor ; Cicerone Theodorescu,
poet ; Sandu Eliad, regizor ; Ilie Stanescu,
muncitor tipograf ; Ion Iliescu, muncitor ce-
ferist ; Gh. Popa, muncitor textilist, si altii.
Activitatea Comitetului national antifascist
a fost indrumata direct de Partidul Comunist
Roman prin membrii de partid trimisi sa ac-
tiveze in cadrul comitetului, unii in mod legal,
iar altii in mod conspirativ. Printre membrii
Comitetului national antifascist se afla si tina-
rul muncitor Nicolae Ceausescu, propus de
conducerea P.C.R., reprezentind tineretul de-
mocrat din Bucuresti, care de la inceput s-a
impus prin clarviziunea si tenacitatea cu care
a dezvaluit pericolul fascist.
Despre prima mea intilnire cu tovarasul
Nicolae Ceausescu la plenara Comitetului na-
tional antifascist din septembrie 1934 am no-
tat in paginile caietului de amintiri : Un ti-
nar cu parul negru, cu trupul firav un co-
pil cuminte, linistit si cuviincios, fard sa se
ploconeasca in fata nimanui dintre noi, ditai
barbati in toata firea, batrini pentru el, pro-
fesori universitari ni s-a prezentat in ca-
litatea in care a fost trimis. I s-a dat apoi cu-
vintul si a vorbit cu o hotarire care pornea
din sinceritatea sa, din convingerea justetei
tezei pe care o sustinea, din insasi crezul sau,
caruia, se vedea lesne, i se daruise".
186

www.dacoromanica.ro
 Sarcinile pe care Comitetul national anti-
fascist urma sa le infaptuiasca au fost cu-
prinse in apelul publicat la inceputul lunii iu-
lie 1933. Stringind in jurul actiunii antifas-
ciste pe toti cei care lucreaza cu bratul sau cu
mintea la orase si sate sublinia apelul
vom putea stavili in Romania triumful unui
curent care poarta in el germenul de distru-
gere a tot ce e izvor de munca Si gindire. Fa-
cer apel la unirea tuturor fortelor muncito-
resti, intelectuale sa formeze pretutindeni, in
toate orasele, satele, fabricile, birourile si car-
tierele din tare, comitete antifasciste".
Roadele chemarii adresate de Comitetul na-
tional antifascist s-au facut simtite prin nu-
meroase adeziuni din lunile urmatoare si prin
crearea de comitete locale antifasciste in tot
mai multe orase ale tarii. Astfel s-au format
comitete locale la Bucuresti, Iasi, Chisinau,
Cluj, Galati, Pitesti, Craiova, Cernauti, Boto-
sani, Braila, Rimnicu-Sarat, Ploiesti, Bacau,
Timisoara, Brasov, Deva si altele. Muncitorii
ceferisti, din uzinele metalurgice si cei din
porturi au dat miscarii antifasciste elemente
din cele mai combative. Din rindurile for se
recrutau membrii pentru garzile de autoapa-
rare ale intrunirilor antifasciste, pentru dele-
gatiile ce urmau sä mearga la diferite minis-
tere, la politie si la prefecturi. Acest fapt a
alarmat autoritatile, care au cerut inspecto-
ratelor regionale de politie sa is masuri pen-
tru supravegherea active a acestei organizatii,
la spate fiind actiune comunista".
Largindu-si sfera de activitate, Comitetul na-
tional antifascist a acordat o deosebita aten-
tie atragerii tineretului din fabrici, din scoli
si de la sate in lupta antifasciste. Dupd ce au
fost organizate grupe, asociatii si ligi anti-
fasciste, s-a creat Comitetul antifascist al tine-
retului din Romania. In conducerea sa s-au
aflat : Nicolae Ceausescu, muncitor ; Grigore
187

www.dacoromanica.ro
Preoteasa, student ; Matei Socor, compozitor ;
Constanta Craciun, studenta, si altii.
Comitetul antifascist al tineretului din Ro-
mania a creat numeroase comitete locale in
rindul tinerilor muncitori din orasele tarii,
printre studenti si, in unele locuri, chiar prin-
tre tinerii satelor. Comitetul antifascist al ti-
neretului din Romania a desfasurat o fruc-
tuoasa activitate in rindul studentilor. Astfel,
cu prilejul pregatirilor pentru participarea la
Congresul international al studentilor din
1933, comitetul a raspindit apelul catre in-
treaga studentime, care era totodata progra-
mul de actiune al studentilor impotriva fas-
cismului si pentru dobindirea revendicarilor
tor.
In acelasi timp, conferinta tineretului din
fabrici, universitati si institutii, convocata la
Cluj pentru toamna anului 1933, a fost pre-
cedata de un apel catre tineretul din Transil-
vania, care glasuia : Va chernam sa porniti
cu not impreuna lupta contra pericolului cres-
cind al fascismului. Aderati la programul Ligii
tineretului antifascist din Romania. Veniti cu
not toti aceia care vroiti sä luptati impotriva
fascismului...". Apelul chema la organizare
deopotriva pe roman, maghiari, germani,
sirbi pentru a se impotrivi sovinismului. Or-
ganizatiile fasciste, folosindu-se de deosebirile
de neam, vor sa ne ante pe unii impotriva
altora, sa ne rupa unitatea si astfel sa ser-
veasca intereselor fabricantilor".
Tinerii muncitori, tarani, studenti, prin ac-
tiunile organizate, au reprezentat o forth ac-
tives in lupta pentru stavilirea propagandei
fasciste si un sprijin de nadejde al P.C.R. in
actiunile indreptate impotriva fascismului. In
aceasta perioada, aici si-au forjat trasaturile
de revolutionari reprezentanti de seamy ai ti-
neretului nostru : Nicolae Ceausescu, Grigore
188

www.dacoromanica.ro
Preoteasa, Constanta Craciun, Gheorghe Ra-
dulescu.
Antifascismul maselor populare din Roma-
nia a iesit pregnant in evidenta si in lumea sa-
telor. Directive le C.C. al P.C.R. din ianuarie
1934 privind munca partidului in rindurile
taranimii muncitoare cereau ca organizatiile
comuniste locale sa inceapa o activitate in-
tensa pentru crearea de comitete taranesti,
care sa mobilizeze taranimea pentru a lupta
contra foametei, contra terorii guvernului si a
pericolului fascist. Actiunile taranimii luau
forma unor manifestatii de protest si a unor
razvratiri, mai ales in satele din Cimpia Du-
narii si din Moldova.
Frontul plugarilor s-a pronuntat cu hota-
rire impotriva pericolului fascist. Organizatiile
Frontului plugarilor au conlucrat indeaproape
cu Comitetul national antifascist, au luat ati-
tudine hotarita impotriva primejdiei fasciste.
Gazeta Horea", devenita organul Frontului
plugarilor, preciza astfel pozitia sa fata de
-uneltirile fasciste : Hitler si Mussolini vor
colonii, vor sa domine asupra altor popoare ;
not luptb.'m contra sclaviei economice, pentru
libertatea politica si o lume notra, pe care,
daca va fi cazul, va trebui s-o aparam...". Per-
manenta acestei sustinute activitati reiese in
evidenta si din memoriul plugarimii, adresat
din Deva, la 3 august 1935, regelui Carol al
II-lea sub semnatura unui mare nurnar de
membri ai Frontului plugarilor. Memoriul in-
cepea prin a sublinia ea, in urma asasinarii
de catre legionari a primului ministru al Orli,
I. G. Duca, in decembrie 1933, guvernul, in
loc de a lovi in organizatiile teroriste de
dreapta, a lovit nemilos in organizatiile mun-
citoresti $i taranesti, desfiintindu-le, condam-
nind pe membrii for la multi ani de suferinta
$i temnita". Masurile teroriste indreptate
impotriva organizatiilor democratice se

189

www.dacoromanica.ro
arata in memoriu au continuat $i in anii
urmatori, lovind greu $i in Frontul pluga-
rilor".
Atitudinea hotarit antifascists a Frontului
plugarilor va fi subliniata $i in acordul de la
Bacia, incheiat intre Frontul plugarilor $i
Madosz la 24 septembrie 1935. Vazind pri-
mejdia iminenta a razboiului se arata in
primul articol al acestui acord cu perspec-
tiva unui nou macel al multimii muncitoare,
pregatit sistematic de catre fascismul impe-
rialist al statelor antidemocratice, ne decla-
ram adversari hotariti ai oricarei incercari de
a provoca conflicte armate intre popoare, pre-
cum $i al propovaduirii de ura de rasa, cu lo-
zinci false...". Frontul plugarilor va actiona $i
in perioada urmatoare impotriva fascismului,
fiind unul dintre principalii semnatari ai unui
memorabil legamint antifascist : acordul de
la Tebea din 1935.
In cursul anului 1934, Comitetul national
antifascist s-a impus printr-o serie de actiuni
importante. Astfel, in imprejurarile ofensivei
fascismului pe plan international, ale atita-
rilor de invrajbire intre popoare $i ale perico-
lului de razboi, procesul conducatorilor lupte-
lor ceferi$tilor $i petroli$tilor din 1933 a fost
un important prilej de trecere in revista.' a
solidaritatii de class, a orientarii antifasciste
a maselor largi. Valului de proteste din par-
tea organizatiilor muncitore$ti, a sindicatelor,
a personalitatilor marcante ale vietii $ffinti-
fice $i culturale i s-au adaugat protestele Co-
mitetului national antifascist, ale comitetelor
sale r.-,gionale $i locale.
Protestele din tares ale antifascistilor impo-
triva judecarii $i condamnarii conducatorilor
muncitorimii ceferiste $i petroliste erau sus-
tinute de intreaga mi$care antifascists inter-
nationals. Evidentiind acest fapt, in timpul
desfa'$urarii procesului de la Craiova din vara
190

www.dacoromanica.ro
anului 1934 am publicat un articol in ziarul
Apararea ceferistilor", in care, Intre altele,
scriam : Dace procesul incendiatorilor Reichs-
tagului a capatat un rasunet mondial, infie-
rind procedeele fascismului hitlerist, nu mai
putin sint cunoscute si evenimentele petre-
cute in Cara noastra in februarie 1933, care au
culminat cu procesul ceferistilor de la Gri-
vita, judecati de doua on ping acum.
In timpul marelui congres antifascist de la
Pleyel"-Paris, tinut la Inceputul lui iunie anul
trecut, fiind delegat al Comitetului national
antifascist din Romania, numai cind am amin-
tit de incidentele de la Grivita, si masa in-
treaga.' a celor 3 500 de delegati din toate ta-
rile Europei si alte continente a protestat cu
energie far." seaman... Ca o cinstire a luptei
duse pentru dreptatea cauzei muncitoresti,
intreg congresul a cerut ca-n comitetul mon-
dial ce conducea lupta contra fascismului si
razboiului sa fie delegat si un lucrator de la
caile ferate romane". Astfel, reprezentantii
opiniei internationale, in cadrul unui forum
mondial, subliniau inca o data importanta
luptelor muncitorilor feroviari si petrolisti ro-
mani ca prima mare ridicare la lupta a cla-
sei muncitoare dupe instaurarea regimului
hitlerist in Germania.
Cresterea miscarii antifasciste in a doua ju-
matate a anului 1934 a alarmat autoritatile,
care au trecut la ingradirea activitatii Comite-
tului national antifascist. Au inceput sä fie
urmariti membrii comitetelor antifasciste, sa
se puns la cale provocari, pentru ca sub acu-
zare de activitate subversiva", comunista sä
se face arestari.
Aceste actiuni ale organelor de represiune
nu au reusit sä frineze activitatea Comitetului
national antifascist. In iulie 1934 a fost orga-
nizat Comitetul antifascist al femeilor, avind
ca presedinta pe Zoe Frunze. Comitetul anti-
191

www.dacoromanica.ro
fascist al femeilor a lansat un apel catre toate
femeile muncitoare, intelectuale, tarance $i
gospodine, chemindu-le la alcatuirea de comi-
tete locale, la organizarea de conferinte, con-
sfatuiri, demonstratii, proteste. La Bucure5ti
au avut loc in iulie 1934 intruniri de masa
ale femeilor pentru alegerea delegatelor care
sa le reprezinte la Congresul international an-
tirazboinic 5i antifascist al femeilor, convocat
la Paris pentru luna august 1934. Ca delegate
au fost alese artista Dida S. Callimachi pi
muncitoarea Ileana Tiulescu. Redactiile pre-
sei antifasciste primeau mereu scrisori ale fe-
meilor, care-5i exprimau adeziunea la mi5ca-
rea antifasciste §i antirazboinica.
Debi activitatea Comitetului national anti-
fascist luase o mare amploare, ea nu putea cu-
prinde, singura, majoritatea populatiei pen-
tru a crea o mi5care antifasciste de masa. Por-
nind de la aceste considerente, Partidul Co-
munist Roman a indrumat Comitetul national
antifascist sä atraga in cadrul activitatii anti-
fasciste o serie de organizatii muncitore5ti §i
democratice. Pe aceasta linie se inscrie con-
lucrarea dintre Comitetul national antifascist
cu Opozitia democratica din Partidul Maghiar
$i dupe aceea cu Madosz-ul.
Uniunea oamenilor muncii maghiari din Ro-
mania (Madosz) s-a afirmat ca o organizatie-
democratica, antifasciste, de o deosebita im-
portanta pentru lupta comuna a maselor
populare de orice nationalitate, in scopul tri-
umfului fortelor progresiste. Infiintarea sa era
urmarea actiunii P.C.R. de consolidare a uni-
tatii de lupta a clasei muncitoare cu toate de-
ta5amentele sale politice si sindicale, de a
adinci alianta clasei muncitoare cu tarani-
mea 5i de a inchega un front larg al fortelor
democratice antifasciste.
Frontul unic impotriva fascismului era cr
conditie hotaritoare pentru stavilirea perico-
192

www.dacoromanica.ro
lului fascist in Romania. Activitatea Partidu-
lui Comunist Roman, sustinuta pe tarim legal
de Comitetul national antifascist, Liga muncii
$i alte organizatii legale pentru crearea unui
front comun de lupta al tuturor fortelor de-
mocratice, a avut o serie de rezultate care do-
vedeau posibilitatile de realizare a acestei uni-
tati. 0 importanta deosebita in infaptuirea
acestui obiectiv a avut-o Conferinta Comite-
tului national antifascist din 9-10 septem-
brie 1934, la care au participat 34 de delegati
din principalele centre din tara. Printre pro-
blemele dezbatute, un loc de seamy a revenit
si crearii frontului comun de actiune impo-
triva fascismului. In raportul prezentat a fost
relevat succesul dobindit de Frontul unic mun-
citoresc din Franta, care, odata constituit, a
reusit sa bareze drumul fascismului in aceasta
tara. La conferinta a fost prezentat un pro-
tect de propunere pentru frontul unic impo-
triva fascismului" catre Partidul Social-Demo-
crat, Partidul Socialist Independent si alte or-
ganizatii muncitoresti $i asociatii ale munci-
torilor $i intelectualilor.
Un prim succes obtinut dupd conferinta
noastra 1-a reprezentat formarea Comitetului
de coordonare a frontului unic de lupta co-
muna contra fascismului si razboiului, alca-
tuit din 15 membri, cite 5 din partea fiecarei
organizatii : Comitetul national antifascist,
Liga muncii, Partidul Socialist Unitar. Sub in-
drumarea sa, in toamna anului 1934, actiunile
antifasciste au devenit tot mai numeroase, tot
mai puternice.
Astfel, o delegatie formata din semnatarul
acestor rinduri, Scarlat Callimachi, Mihail
Roller, reprezentind Comitetul national anti-
fascist, Constantin Popovici, Stefan Voitec,
Ilie Dumitru din partea Partidului Socialist
Unitar, si A. Lepadatu, Nae Alexe de la Liga
muncii au sustinut in fata ministrului de in-
193

www.dacoromanica.ro
terne un protest hotarit prin care ne pronun-
tam impotriva numeroaselor acte abuzive si
ilegale comise de organele de represiune :
confiscarea Si suspendarea unor ziare cu ten-
dinte antifasciste (Cloyotul" de la Botosani,
Szekely Foldi Neplap' de la Tg. Mures), in-
chiderea localului Partidului Socialist Unitar
din Falticeni. In continuare, infieram maltra-
tarea la politia capitalei a lui Nicolae
Ceausescu, membru al Comitetului national
antifascist, ,si a lui Hugo Barany, membru al
Partidului Socialist Unitar. In acelasi timp se
cerea' incetarea prigoanei impotriva secreta-
rului Comitetului national antifascist din
Cluj, Tudor Bugnariu, caruia i s-a confiscat
Capitalul" de Karl Marx, precum §i alte lu-
crari marxiste. In incheiere se arata ca in
fata acestor acte de teroare care se comit im-
potriva aderentilor si organizatiilor noastre,
in timp ce presa cuzista-fascists din toata
Cara se bucura 'de intreaga libertate si sprijin
chiar, cerem intrarea in legalitate §i incetarea
tuturor abuzurilor 'indreptate contra noas-
tra".
Aceasta activitate a Comitetului national
antifascist,' desfasurata, pe Jinia luptei pentru
uri larg front comun impotriva fascismului, a
dat rezultate care aveau sa stea in anii ur-
matori la temelia activitatii P.C.R. : crearea
Frontului popular antifascist.
Miscarea antifascists din Romania, intele-
gind ca izbinda impotriva fascismului necesita
colaborarea fortelor democratice pe plan in-
ternational si ca intarirea fascismului in ori-
care alts tars marea primejdia in propria tart
si-a unit glasul de protest cu al milioane-
lor de mUncitori, intelectuali, tarani, femei si
tineri pentru a contribui la stavilirea ofensi-
vei fascismului in Spania, Franta, Bulgaria,
Polonia si in alte tari. Antifascistii roman au
luat parte in mod activ la diferite actiuni cu
194

www.dacoromanica.ro
caracter antifascist organizate pe plan inter-
national.
Succesele pe care masele populare le obti-
neau prin actiunile intreprinse de organiza-
tiile legale si semilegale, conduse sau indru-
mate de P.C.R., au ingrijorat organele de re-
presiune burghezo-mosieresti. La 25 noiembrie
1934 a fost instituita starea de asediu prin
inalt decret". Totodata au fost declarate in
afara legii 32 de asociatii, printre care si Comi-
tetul national antifascist.
A doua zi am fost arestat. Am fost nevoit
sä recurg la greva foamei si a setei, ca sa fiu
liberat dupa doua luni de arest militar si sä
folosesc libertatea conditionata pentru a duce
lupta in continuare, fiind insarcinat de partid
cu presedintia Blocului democratic. Dupa eli-
berarea provizorie si aminarea procesului am
fost judecat la 7 martie 1936, procesul tinind
patru saptamini. 0 delegatie a Comitetului in-
ternational antifascist, formats din Francois
Jourdain, Grapier din partea C.G.M. franceze
si Ferucci dirt partea Asociatiei avocatilor de-
mocrati, a venit in sprijinul meu.
Concomitent, mai multor activisti ai orga-
nizatiilor de masa legale conduse de Partidul
Comunist Roman li s-au intentat procese : eu
eram judecat la Chisinau, la Cluj Tudor Bug-
nariu, iar la Brasov un grup de antifascisti,
intre care si tovarasul Nicolae Ceausescu. In
timpul procesului toll am avut o atitudine
demna, hotarita, cu toate ca ni s-a aplicat un
regim sever de detentiune. Nu a cedat nimeni,
ne-am aparat cauza dreapta pentru care
luptam.
Trecind la redactarea rindurilor de fats, am
revazut multe ziare ale vremii, care in pagi-
nile for redau atitudinea dirza a celor jude-
cati, atitudine care impresioneaza pe cititori.
Relatarile sint lapidare. E ascultat acuzatul
Ceausescu, care-1 intreaba pe martorul ser-
195

www.dacoromanica.ro
gent-instructor Coman Ilie daca e adevarat
ca acuzatii de astazi au fost dusi la spital
spre a se vedea daca pot face drumul ping la
Brasov pe jos" (Dimineata" din 1 iunie 1936).
Deosebit de impresionante sint notele lui Eu-
gen Jebeleanu privind convorbirea pe care a
avut-o in zilele procesului cu tovarasii Nicolae
Ceausescu si Tarnovski, note publicate in Cu-
vintul liber" din 6 iunie 1936. Un gardian ni-i
aduce pe am,indoi scrie E. Jebeleanu. Vin
spre noi surizind. Fete senine. Copii Inca.
Ceausescu are 19 ani si este cizmar. Ne ex-
plica pentru ce a fost condamnat el si Tar-
novski si in ce consta ultrajul... Ceausescu e
un copil. Dar un copil cu o inteligenta de o
maturitate surprinzatoare. E scund, slab, cu
ochi mici si vioi, doua boabe de piper. Vor-
beste limpede, putin prea repede, parca vroind
sa spuna deodata tot ce stie. Are 19 ani, dar
a vazut si patit ca pentru 90. Bataie ? Ho-ho
si Inca cum ! Jandarmii nu se joaca. 0 spune
totusi simplu, ca pe un lucru devenit firesc...
Cind apoi convorbirea se ispraveste, cei doi
sint dusi inapoi in celule, is acelasi timp in
care convoiul cu restul acuzatilor este luat
Intre baionete si scos pe poarta Inchisorii pen-
tru a fi dusi la judecata".
Asa s-au desfasurat procesele, asa ne-am
purtat noi. Am fost condamnati la zeci de ani
de inchisoare. Eu am fost condamnat la 2 ani
si jumatate, fiind prima pedeapsa, si dupes res-
pingerea recursului am fost trimis la Doftana,
unde 1-am intilnit insusi pe tovarasul Nicolae
Ceausescu, locuind" in aceeasi aripa a in-
chisorii.
Inchisoarea si condamnarile nu au reusit
sa Infringes increderea in izbinda noastra. In-
tre filele ingalbenite ale colectiei ziarului Cu-
vintul liber", in numdrul din 7 martie 1936,
intilnesc un articol pe care 1-am scris in tim-
pul cind eram judecat. Din el descifrez : Cind
196

www.dacoromanica.ro
aceste rinduri vor fi aparut, noi vom sta in
fata judecatorilor pe care un regim de razboi
ni i-a destinat. Sintem gata. Am fost de mult
gata a raspunde unor acuzatiuni fortate daca
resorturi straine de noi ne-ar fi aminat mereu
sorocul acestei judecati.
Sintem gata a raspunde si in fata acestor
judecatori dupa ce am fost judecati de cei fi-
resti masele largi, intruchipate in asa-zisa
:

opinie publica, ce ne-au judecat si achitat de

mult. Sintem gata sa dezgolim inca o data
fata ascunsa a unui regim ce pregateste zi cu
zi, de ani intregi, un alt regim, si mai chinui-
tor, multimilor in suferinta ; sintem gata sa
aparam de pe banca acuzarii drepturile incul-
cate in picioare de cei ce ne-au trimis acolo
unde ei ar trebui sa stea, asa precum in Spa-
nia, de pilda, recent de tot s-au inversat ro-
lurile.
Asteptam lupta. De partea noastra sta pa-
cea si libertatea ; cu acesti aparatori vom iz-
bindi acum sau mai tirziu".
Analiza activitatii Comitetului national an-
tifascist, a numeroaselor actiuni democratice,
antifasciste, a programelor sub care acestea
s-au desfasurat, a rezultatelor obtinute relic-
feaza concluzia ca in acei ani masele erau
dornice sa actioneze pe linia realizarii unei
largi concentrari de forte antifasciste.
In perioada urmatoare, Partidul Comunist
Roman, strabatind un proces continuu de ma-
turizare, si-a extins tot mai mult influenta in
viata politica a tarii, reprezentind forta prin-
cipals si animatorul luptei impotriva perico-
lului fascist, hitlerist. S-au obtinut rezultate
importante in actiunea de coalizare a fortelor
democratice impotriva pericolului fascist, a
reactiunii ; semnarea, pe baza unei platforme
comune antifasciste, a acordului din 24 sep-
tembrie 1935 de la Bacia-Hunedoara ; a acor-
dului de la Tebea din 6 decembrie 1935 ; par-
197

www.dacoromanica.ro
ticiparea comuni$tilor la intrunirile $i la de-
monstratiile organizate in anii 1936-1937 de
partidele national-taranesc $i radical-taranesc
$i transformarea acestora in manifestari anti-
fasciste sub lozinca frontului popular sint
numai citeva din succesele inregistrate in ac-
tiunea de faurire a frontului de lupta impo-
triva fascismului.
De$i paturi largi ale poporului roman, in-
clusiv cercuri ale burgheziei, se pronuntau
impotriva fascismului, existind deci conditii
favorabile crearii unui larg front unitar al
fortelor democratice $i patriotice antifasciste,
anticomunismul $i miopia politica vadite la
principalii lideri ai P.N.T., ai P.N.L., ca $i li-
derii de dreapta ai P.S.D., au impiedicat reali-
zarea acestui imperativ, ceea ce explica evo-
lutia negativa a evenimentelor petrecute in
tars la sfir$itul anului 1937 $i inceputul anu-
lui urmator.
In anii 1938-1939, P.C.R. a militat cu hota-
rire pentru o politica de rezistenta activa in
fata agresorilor fasci$ti, pentru combaterea
oricaror compromisuri $i capitulari. Dind ex-
presie vie solidaritatii clasei muncitoare $i a
poporului roman cu popoarele austriac, ce-
hoslovac, albanez, devenite victime ale agre-
siunii fasciste, P.C.R. a chemat toate fortele
antifasciste $i patriotice din tars la rezistenta
cu arma in mina in vederea aparsarii libertatii
$i independentei nationale a Romaniei. In
acest sens, el a reafirmat Ca razboiul poporu-
lui roman pentru apararea neatirnarii sale $i
a granitelor tarii contra agresiunii fasciste
este un razboi drept.
Puternica mi$care antifascists, antihitlerista
din Romania, al carei promotor a fost Partidul
Comunist Roman, a profilat in opinia publics
progresista internationals imaginea unui po-
por profund ata$at idealurilor de libertate $i
de independents nationals, demn de tradi-
198

www.dacoromanica.ro
tiile sale eroice si glorioase. Forte le democra-
tice si antifasciste de peste hotare au acor-
dat o deosebita pretuire hotaririi poporului
nostru de a rezista agresiunii. Conferinta in-
ternationala pentru pace $i democratie, care
s-a reunit la Paris in zilele de 13-14 mai 1939,
a omagiat vointa hotarita a poporului roman
de a apara cu ultima energie... independenta
$i integritatea teritoriala a Romaniei".
Eroica lupta desfasurata de partidul co-
munist in fruntea clasei muncitoare, a unor
largi forte progresiste si patriotice sub stea-
gul democratiei $i independentei tarii $i ati-
tudinea lucida a unor grupari politice ale
claselor conducatoare au stavilit pentru un
timp ascensiunea spre putere a organizatiilor
fasciste $i inrobirea Romaniei Germaniei na-
ziste.
Anul 1940, care pe plan european adincea
marile rani ale popoarelor pricinuite de Ger-
mania fascista, avea sa insemne si pentru Ro-
mania o grea incercare, soldata cu sfirtecarea
hotarelor tarii. In imprejurarile dominatiei
armatelor hitleriste asupra unei insemnate
parti a Europei, ale ingenuncherii Frantei,
agentura hitlerista din Romania isi va inten-
sifica actiunile $i agresivitatea. Izolarea pe
plan international in care se gasea Romania,
linia capitularda urmata in contextul dat de
catre dictatura regard au dus poporul roman
in situatia de a nu putea rezista planurilor
expansioniste ale Germaniei naziste. A ince-
put astfel cea mai sumbed perioada din isto-
ria moderns a Romaniei, perioada aservirii
ei imperialismului hitlerist.
In urma presiunilor brutale, a amenintari-
lor cu invazia, precum $i a politicii de tradare
nationals duse de cercurile politice cele mai
reactionare, in frunte cu Garda de fier", a
fost instaurata in septembrie 1940 dictatura
militara-fascista. Au inceput sa patrunda in
199

www.dacoromanica.ro
tara trupe germane, Romania fiind apoi tirita
in razboiul antisovietic dezlantuit de Hitler.
Politica promovata.' pe plan intern si extern
de catre dictatura militara-fascista, concreti-
zata in rapirea ultimelor libertati cetatenesti,
in exercitarea unei crunte terori impotriva cla-
sei muncitoare $i a tuturor fortelor democra-
tice si infeudarea economics, politica si mill-
tara a tarii Germaniei naziste, a determinat
opozitia crescinda a maselor populare.
Miscarea de rezistenta antifascists a cunos-
cut un curs mereu ascendent. Un prim succes
in directia realizarii Frontului national anti-
hitlerist 1-a constituit crearea in 1943 a Fron-
tului patriotic antihitlerist, care reunea, alaturi
de Partidul Comunist Roman, Frontul pluga-
rilor, Uniunea patriotilor, Partidul Socialist-
Taranesc $i Madosz-ul. Cresterea miscarii de
rezistenta a poporului roman, infringerile su-
f erite pe fronturi de catre armatele hitleriste
au determinat in toamna anului 1943 aparitia
unei crize politice in tara noastra. Cu fiecare
Luna care trecea, miscarea de rezistenta s-a
dezvoltat, cuprinzind paturi sociale dintre cele
mai diferite ale populatiei. Crescind in am-
ploare, ea a culminat cu insurectia nationals
antifascists armata din august 1944, cind s-a
transformat intr-o lupta antifascists de masa
cu arma in mina.
August 1944 incununa astfel o epoca de in-
cordata lupta a celor mai inaintate forte ale
societatii romanesti, dindu-le adevarata ma-
surd a simtamintelor poporului roman inca-
drat in locul sau firesc, alaturi de acele po-
poare care au ingenuncheat $i zdrobit in mai
1945 Germania hitlerista.
Opera a maselor populare din tara noastra,
a tuturor fortelor revolutionare, patriotice si
democratice nationale, unite pe platforma
comuna a eliberarii Orli de sub dictatura
militara-fascista si de sub dominatia Germa-
200

www.dacoromanica.ro
niei hitleriste, insurectia din august 1944 a
deschis poporului roman calea spre realiza-
rea nazuintelor sale seculare de libertate na-
tionals, independents, progres economic si so-
cial, epoca revolutiei populare si a construirii
socialismului.
ANALE DE ISTORIE", NR. 3, 1973

INTILNIRILE MELE
DIN VARA ANULUI 1944
In primavara anului 1944 activam in cadrul
Comitetului central al Uniunii patriotilor si al
Apararii patriotice. Intr-o zi de martie am
fost anuntat, prin legatura mea superioara de
partid, ca mai departe voi lucra doar la Uniu-
nea patriotilor, urmind a mi se incredinta tot-
odata alte sarcini direct de catre conducerea
P.C.R.
Am luat legatura cu conducerea P.C.R.,
care-1 delegase pe Lucretiu Patrascanu sa ma
informeze si sa-mi transmits directivele parti-
dului. Pe Lucretiu Patrascanu, Coca, cum ii
spuneam noi, it cunosteam de la Iasi, cind
1-am avut elev in clasa a IV-a a Liceului inter-
nat din acest oras, uncle fusese sef de promo-
tie. Mai colaborasem cu el ,'in munca de partid
$i in actiuni antifasciste si cu alte prilejuri.
Lucretiu Patrascanu mi-a impartasit ansam-
blul de masuri initiate si conduse de partidul
comunist, vizind rasturnarea regimului anto-
nescian, iesirea Romaniei din razboi si intoar-
cerea armelor impotriva Germaniei hitleriste.
Am fost informat de actiunile desfasurate
pentru realizarea unei largi coalitii antihitle-
riste, de eforturile depuse de comunisti pen-
tru atragerea partidelor burgheze in aceasta
directie. Tot el mi-a comunicat ulterior ca
pentru organizarea si coordonarea activitatii
201

www.dacoromanica.ro
Blocului national democratic urma sa functio-
neze un comitet de actiune, alcatuit din patru
membri : Lucretiu Patrascanu, reprezentantul
P.C.R., C. Titel-Petrescu, presedintele Partidu-
lui Social-Democrat, Iuliu Maniu, presedintele
Partidului National Taranesc, $i C. I. C. Bra-
tianu, pre$edintele Partidului National Libe-
ral. Am fost insarcinat sa particip la convor-
biH $i tratative cu reprezentantii altor partide
in vederea realizarii acestei coalizari a tutu-
ror fortelor politice antihitleriste. Incepind
cu luna aprilie 1944, eu reprezentam la aceste
discutii partidul comunist. Din partea social-
democratilor au fost desemnati Stefan Voitec
$i Iosif Jumanca, de la tarani$ti Ghita Pop $i
I. Hudita, iar de la liberali Bebe Bratianu $i
Gh. Zamfirescu. Fractiunea disidenta liberala
a lui Gh. Bratianu (georgi$tii) trimitea de ase-
menea doi delegati.
Se mai organizase un comitet cu caracter
militar in cea mai deplina conspirativitate, ale
carui actiuni nu le cunosteam nici noi, care
lucra cu reprezentantii armatei in scopul pre-
gatirii actiunii armate. Delegatul partidului in
acest comitet era Emil Bodnara$ (cunoscut
atunci ca inginer Ceausu").
Eu aveam misiunea de a trata cu reprezen-
tantii celorlalte partide in numele partidului
comunist. Instructiunile le primeam la inceput
doar prin Lucretiu Patrascanu, apoi $i prin
C. Agiu. Fates de ceilalti tovarasi, care activau
in cea mai deplina conspirativitate, eu aveam
posibilitatea sä ma mi$c $i la lumina zilei",
putind lua astfel contact cu reprezentantii par-
tidelor burgheze.
Am luat toate masurile ca sa inlatur pe cit
posibil primejdia celor trei organizatii poli-
tienesti care ne urmareau indeaproape : Sigu-
ranta, Serviciul special de informatii $i gesta-
poul german. Pentru aceasta m-am mutat cu
familia la tares, in comuna Bratulesti-Cocioc,.
202

www.dacoromanica.ro
de unde era originara sotia mea. De aici ve-
neam aproape zilnic la Bucure$ti. Aveam mai
multe case conspirative unde ma intilneam cu
reprezentantii partidului. Multe din aceste in-
tilniri le-am avut la periferia capitalei, in casa
unui preot care-mi fusese elev. Unele locuri
de intilnire ne erau asigurate de marele scrii-
tor $i ziarist N. D. Cocea.
Intilnirile de lucru cu delegatii celor trei
partide se desfa$urau in locuintele lui Ghita
Pop $i Gh. Zamfirescu, care nu voiau sa ad-
mita alte puncte de intilnire, pretextind di-
verse motive. Aceleasi suspiciuni le invocasera
frunta$ii tarani$ti §i cu alte prilejuri. Tot din
insarcinarea partidului comunist am dus tra-
tative $i cu gruparea liberals a lui Gh. Tata-
rescu. De asemenea m-am intilnit $i am discu-
tat $i cu reprezentantii gruparii lui Mihail Ra-
lea (Partidul Socialist Taranesc).
Cu delegatii Partidului Social-Democrat ma
intilneam in casa doctorului Ghelerter, in pre-
zenta acestuia, a lui St. Voitec, I. Jumanca,
N. Deleanu, Ion Pas, Zaharia Tanase $i altii.
Dupa constituirea Frontului unic muncitoresc
aveam intotdeauna intrevederi cu Stefan Voi-
tec inaintea $edintelor noastre, eu luind cu-
vintul nu numai in numele partidului comu-
fist, ci $i al Frontului unic muncitoresc.
Discutiile cu tarani$tii $i liberalii le-am in-
ceput in primele zile ale lunii aprilie 1944 $i
au durat tot cursul verii ping in ziva de
22 august. Taranistii indeosebi ridicau mereu
obiectiuni $i la toate modificarile cereau in-
treruperea discutiilor pentru a obtine aproba-
rea, chiar pentru un cuvint modificat, de la
Maniu. Era evident, ei doreau tergiversarea,
aminarea unor hotariri importante, decisive.
Cu tot riscul, intilnirile §i discutiile au fost §i
in aceste conditii continuate. Astfel am reu$it
sa incheiem la 20 iunie un acord de colaborare
intre Frontul unic muncitoresc §i partidele
203

www.dacoromanica.ro
burgheze. Documentul a fost transmis Comite-
tului de actiune, care 1-a aprobat, 5i pe aceasta
baza s-a constituit Blocul national democratic.
Au fost discutii, intre altele, 5i asupra moda-
litatii de semnare a acordului pentru a-i 'Astra
oarecum conspirativitatea : cu numele fiecarui
delegat sau cu semne conventionale. In treacat
amintind, in unele imprejurari 5i eu utilizam
diferite nume conspirative (ing. Petrescu,
dr. Popovici etc.).
Tot in acele luni am avut intilniri cu multi
intelectuali, oameni de cultura, cercetatori,
profesori universitari 5i secundari, invatatori
etc. Prin intermediul prof. univ. S. Stoilov,
din insarcinarea partidului s-a initiat redac-
tarea unui memoriu al intelectualilor catre
mare5alul Antonescu. Actiunea a reu5it, docu-
mentul fiind semnat 5i de un mare numar de
eminenti oameni de 5tiinta 5i cultura, acade-
micieni $i profesori din centrele universitare
ale tarii.
Dintre multe alte intilniri pe care le-am avut
in vara anului 1944 mai amintesc de cea cu
dr. Petru Groza. Intilnirea cu el a avut loc
chiar in ziva de 23 August. Fusesem desemnat
de conducerea partidului sa iau legatura cu
dr. Petru Groza, care in acea perioada, dupa
ie5irea sa din 'agar, se afla la Deva. Printr-un
om de legatura stabilisem ca dr. Petru Groza
sa se deplaseze la Bu5teni. Ulterior am aran-
jat sa poata veni chiar la Bratule5ti, unde
ne-am intilnit intr-o coliba de la marginea sa-
tului, intr-o porumbi5te. Convorbirea noastra
a durat patru ore. L-am informat de organi-
zarea actiunilor in vederea apropiatei rastur-
nari a regimului antonescian, insurectia fiind
hotarita, din cite cuno5team, pentru ziva de
26 august. Dupa intrevedere, in dupa-amiaza
aceleia5i zile el s-a intors la Bra5ov 5i de aici
la Deva. Eu am ramas in acea noapte la Bra-
204

www.dacoromanica.ro
tulesti, marina mea fiind puss la dispozitia
dr. Petru Groza.
Seara a venit la mine Mihail Ralea, care ple-
case din capitala dupa-amiaza. Prin radio am
aflat in aceeasi noapte de inceputul victorios
al insurectiei. Dar abia a doua zi, cu mare gre-
utate, pe o cale °eolith., am putut intra in Ca-
pitala, reluindu-mi, de data aceasta pn cadrul
deplin legal, activitatea comunista pentru
triumful idealurilor de dreptate, libertate si
progres.
,.MAGAZIN ISTORIC", NR. 8 DIN AUGUST 1974

OCTOGENARUL
VA YMBRATISEAZA

Secretarul general al partidului nostru im-

plineste 55 de ani. Cum trece timpul !
Uitindu-ma inapoi, incerc sa-mi aduc aminte
de unele clipe emotionante cind 1-am intilnit,
de niste momente grele.
In lucrarea mea Pagini de lupta din tre-
cut", aparuta recent, se vorbeste despre tova-
r5sul Nicolae Ceausescu. E vorba de un pro-
test adresat impreuna cu alli tovarasi, in 1934,
ministrului de interne in legatura cu mal-
tratarea la politia capitalei a tovarasului
Ceausescu, membru al Comitetului national
antifascist. Era cel mai tinar membru al co-
mitetului, in virsta de numai 16 ani si juma-
tate. Partidul ii incredintase sarcina organi-
zarii ucenicilor in cadrul miscarii antifasciste.
L-am cunoscut la o plenary a comitetului.
Dupa prezentarea unor rapoarte i s-a dat cu-
vintul acelui tinar. M-au cucerit dintr-o data
dirzenia, clarviziunea cu care prezenta lucru-
rile, indirjirea cu care chema la lupta impo-
triva razboiului ce se profila. Imi amintesc
205

www.dacoromanica.ro
cuvintele lui prin care condamna cu asprime
pe cei ce cautau sä furnizeze razboiului came
de tun. Aceasta cuvintare vibranta ne,a atras
atentia tuturor celor prezenti.
Au urmat evenimente tot mai tulburi. In
ciuda lor, tinarul pe care-1 ascultasem $i-1 ad-
mirasem s-a aflat mereu unde era mai greu.
Intre timp am fost arestat. Termenele pro-
cesului mereu se tot aminau. N-am mai avut
prilejul sa-i urmaresc activitatea. In toamna
anului 1936 am fost condamnat si trimis la
Doftana. Acolo 1-am intilnit din nou.
Aici am locuit" in aripa B, intr-o celula
vecina cu cea in care era inchis tovarasul
Ceausescu. Chiar in aceste conditii am simtit
din plin modul in care isi continua lupta, cu
aceeasi aprindere, cu aceeasi fermitate.
Acum tinarul de atunci implineste frumoasa
virsta de 55 de ani. In fruntea partidului si
poporului nostru, el dovedeste aceeasi vigoare
tinereasca de totdeauna. El ne este tuturor,
tineri si virstnici, un exemplu minunat de
comunist, de om adevarat, care si-a dedicat
intreaga viata ridicarii poporului roman pe
culmile idealurilor cindva visate, realizate
astazi.
Eu, octogenarul, it imbratisez si-i urez din
toata inima mereu tindrului tovaras Nicolae
Ceausescu sa fie tot atit de tinar si dinamic
si la optzeci de ani, si dupes aceasta virsta.
OMAGIU TOVARA$ULUI NICOLAE CEAUSESCU", BUCU-
RE$TI, EDITURA POLITICA, P. 307

206

www.dacoromanica.ro
 CUPRINS

Prefata . . 5
ARTICOLE, INTERVIURI, AMINTIRI (1956-
1974) 7
Roma un vechi oral istoric 9
[Amintiri] 14
Promovarea conceptiei materialiste in Romania 22
40 de ani de la asasinarea lui Max Vexler . . 28
Unirea tarilor roman oglindita in artele plas-
tice 35

. ...
Sesiunea de primavara a Uniunii Interparla-
mentare ..... .
Un roman in Gruzia acum 250 de ani. Cu pri-
41

lejul unei recente calatorii prin R. S. S. Gruzina 43

Constantin Balmus . . . 45
Adunarea generals a Comitetului international
al istoricilor de la Londra . . . . . . 47
Presa parte integranta a istoriel partidului
nostru 54
Pe temelia luminoaselor traditii ale stiintei si
culturii romanesti . . . . . . . . . 62
[La aparitia revistei Magazin istoric"] . . . 69
[Cuvintare rostitA la Marea Adunare Nationalfi] 70
50 de ani de la Marea Revolutie Socialists din
Octombrie 76
[Interviu] 89
Slujitorii Foni impreuna cu Intregul popor 96
A. Otetea, militant politic 99
[Amintiri] 103
Glorioasele traditii de luptA ale P.C.R. si valen-
tele for educative 107
Introducere 112
Negru-Voda de o parte si de alta a Car-
patilor 125

207

www.dacoromanica.ro
Scriitori militanti si cuvintul partidului . 128
A fi patriot 146
Prefata 149
E mai lesne sfi citesti istoria decit sä parti-
cipi la Implinirea e1' . . . . . . 156
Eu am facut din istorie insfisi poezia vietii
mele" 163
Un mare prieten si indrumator al tinerei
generatii . 167
Grivita in constiinta internationals . . . . 171
Functia educativ-civics a istoriei . . . 173
La fel de inflficarat si dirz 177
0 viata, un drum de lupta 179
Partidul Comunist Roman polarizator si di-
namizator al luptei antifasciste (40 de ani de
la constituirea Comitetului national antifascist) 179
Intilnirile mele din vara anului 1944. . 201
Octogenarul va imbratiseaza 205

Redactor: MARIA ELENA-SIMIONESCU

Tehnoredactor: FLORIAN SAPUNARESCU
Colt editura. 9,85. Colt tipar 13. Planse 15.
Bun de tipar 27 aprilte 1976. Aparut mai 1976.

Comanda nr. 8430/127

Intreprinderea poligraftca 13 Decembrte 1918"
str. Grtgore Alexandrescu nr. 89-97, Bucure§ti
Republica Socialists Romania

www.dacoromanica.ro
 Volumul de fats cuprinde o
noua culegere selective de ar-
ticole, interviuri si amintiri din
anii 1956-1974, cind acad. prof.
univ. Petre Constantinescu-lasi
a detinut functii impo,:ante de
ordin politic si sr -t Cu
aceasta se incheie antologia de
articole in trei volume scrise
pe parcursul multor ani. din
care au vazut lumina tiparului
1+.
in Editura politics : Pagini de
lupta din trecut. 1914 -1936'
(1972) si De la eliberare la
socialism. 1944-1955" (1974).

www.dacoromanica.ro
 Mares implinire a constiintei mete este a traiesc nespusa bucurie
sa constat ca poporul roman este un popor fericit, ca isi realizeaza
idealurile in care a crezut si pentru care a - luptat de veacuri.
-Ce-ti doresc eu fief dulce Romanie.... incepe sa intr-adevar o
implinire obsteasca pe care o tralm, fiecare aievea, dincolo de visarile
profetice, odinioara, ale lui Eminescu...
$i ce poate fi mai pretios pentru un istoric, cu 62 de ani de prezenta
in rinddrile luptatorilor pentru socialism, decit sa traiasca implinirile
poporului din care a pornit.
late ce datorez eu Partidului Comunist Roman si Republicii So-
cialiste Romania.

1972

Lei 8,25
www.dacoromanica.ro