SPECIALIZAREA : Finanţe şi Bănci

Profesor coordonator: Lect dr. Bogdan Florin FILIP

Realizat de: __________, Grupa 13

 Cuprins

1. Impozitul pe venit..........................................................................................................................................3
1.1Scurt istoric...............................................................................................................................................3
1.2 Impozitul pe venit persoane fizice...........................................................................................................4
1.3 Impozitul pe profit...................................................................................................................................6
2. Analiza prelevărilor sub forma impozitelor pe venit......................................................................................8
2.1 Analiza impozitelor pe profit şi venit în Europa......................................................................................8
2.2 Evoluţia impozitului pe venit şi profit în România.................................................................................10
3. Concluzii......................................................................................................................................................13
Bibliografie......................................................................................................................................................14

2
 1. Impozitul pe venit

1.1Scurt istoric

Impozitele directe sunt clasificate în impozite reale şi impozite personale, iar acestea din
urmă sunt clasificate la rândul lor în impozite pe venit şi impozite pe avere.

În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în ţările dezvoltate, s-a facut trecerea de la
impozitele de tip real la impozitele de tip personal şi pe avere, iar în ţările în curs de dezvoltare,
trecerea s-a făcut în primele decenii ale secolului al XX-lea.1
Trecerea la sistemul de impozite personale s-a datorat următorilor factori, cum ar fi:

 creşterea cheltuielilor publice;

 introducerea minimului neimpozabil;
 impozitele indirecte, tot mai apăsătoare pentru cei cu venituri mici;
 cuprinderii în sistemul de impozitare şi a muncitorilor şi funcţionarilor care
realizau venituri de muncă;
 acordării unor înlesniri familiilor mai numeroase şi care se confruntau cu
greutăţi materiale.
Cel mai vechi impozit personal, ce se stabilea pe cap de locuitor în sumă fixă, este capitaţia.
A doua formă a impozitului personal este reprezentat de impozitul pe clase, producerea lui fiind
determinată de deosebirile majore apărute între viaţa satului şi viaţa oraşului. În perioada
concentrării meseriilor la oraş, datorită dezvoltării accentuate a comerţului, se stabileşte un nou
impozit personal, acesta purtând denumirea de impozitul pe clase de venituri. Cea mai specializată
formă a impozitelor personale se consiedră a fi impozitul pe venit
Principalele forme ale impozitelor personale sunt: impozitele pe venit (ale persoanelor
fizice şi juridice) şi impozitele pe avere.

1.2 Impozitul pe venit persoane fizice

Impozitul pe venit realizat de către persoanele fizice s-a introdus în anul 2000 (impozitul pe
venitul global). Această nouă reglementare, are ca scop ca la sfârşitul fiecărui an, veniturile realizate
de persoana fizică, indiferent de unde provin veniturile, urmând ca impozitul total de plată pe întreg
anul să se calculeze pe baza venitului global.

1
Belean P., Risti L., Anghelache G., Ginguţa A., Finanţele Publice ale României, Editura Economică, Bucureşti, 2007,
p.125;
3
 În cazul impozitelor pe veniturile persoanelor fizice, subiecţii acestui impozit, sunt în
principal persoanele fizice care au domiciliul sau rezidenţa într-un anumit stat, dar şi acele persoane
nerezidente, care realizează venituri din surse situate pe teritoriul statului respectiv cu unele excepţii
care sunt prevăzute de lege.2
În România cât şi în multe alte ţări, în condiţiile stabilite prin lege, anumite categorii de
persoane sunt scutite de plata impozitului pe venituri, din această categorie făcând parte:
- sumele dobândite din asigurări de orice fel;
- pensiile pentru invalizi de război, văduvele/văduvii de război, orfanii, sumele pentru
îngrijirea pensionarilor care au fost încadraţi în gradul I de invaliditate;
- ajutoare, indemizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială (ajutor de şomaj,
alocaţia de sprijin, ajutorul pentru refugiaţi, ajutoare sociale, umanitare şi medicale, alocaţii de stat
pentru copiii cu handicap etc.);
- premiile obţinute de sportivii medaliaţi la jocurile olimpice şi campionatele mondiale
europene etc.
Veniturile care sunt realizate de persoanele fizice, din diferite activităţi, sunt considerate
obiectul impozitului pe venit, cum ar fi: impozitarea veniturilor din salarii, cedarea folosinţei
bunurilor, din pensii, activităţi agricole, premii şi jocuri, din investiţii etc.
În plan internaţional, din punct de vedere al modalităţii de impozitare a veniturilor, se
întâlnesc sisteme diferite, în cazul veniturilor care sunt realizate din mai multe surse. Modalităţile de
impozitare a veniturilor , se pot distinge:3
-sistemul impunerii separate, ce poate fi practicat astfel:

 prin introducerea mai multor impozite, care se referă la fiecare venit dintr-o
anumită sursă;
 fie prin introducerea unui impozit unic pe venit, contribuţia fiecărei categorii
de venit, facându-se distinctive, în funcţie de natura acestuia;
- impunerea globală ce presupune cumularea tuturor veniturilor ce sunt realizate de
persoana fizică, indiferent de unde provin veniturile şi aplicarea unui singur impozit.
Din anul 2000 până în 2004, în România s-a practicat şi un sistem combinat, prin care
anumite venituri erau supuse impunerii separate, iar altele erau supuse impozitării cumulate.

2
Moraru D., Nedelescu M. Strănescu C., Preda O., Finanţe Publice, Editura Economică, Bucureşti, 2007, p.162;
3
Tatiana M.( Coordonator), Finanţe Publice, Editura Universitară, Bucureşti, 2008, p. 196;
4
 Putem observa că prin compararea celor două sisteme de impunere, atât impunerea separată
cât şi impunerea globală pot permite tratarea diferenţială a veniturilor, în legătură cu modul de
aşezare, dar în ceea ce priveşte nivelul cotelor de impozit, nu se mai poate vorbi de o abordare
diferenţiată a veniturilor, în cazul impunerii globale. Sunt avantajate acele persoane care pot realiza
venituri din mai multe surse, deoarece acestea nu mai pot fi afectate de consecinţele progresivităţii
impunerii.
Impozitul pe venit realizat de persoanele fizice, se poate realiza fie individual, fie colectiv.
În cazul impozitului pe venit, realizat colectiv, este considerat mai echitabil deoarece asigură
concordanţa cu puterea contributivă pe membru de familie, dar prezintă şi un dezavataj pentru acele
familii în care fiecare membru obţine venituri din activităţi independente. 4
În cazul impozitului pe veniturile persoanelor fizice sunt utilizate două tipuri de cote de
impunere:5
- cote proporţionale: indiferent de mărimea acestuia, cota unică procentuală se aplică asupra
venitului;
- cote progresive, care la rândul lor pot fi clasificate în cote progresive simple şi cote
progresive compuse, reprezintă un ansamblu de cote procentuale care cresc odată cu mărimea
venitului asupra căruia se aplică.
Metodele cele mai utilizate pentru plata efectivă a impozitului datorat sunt:
- stopajul la sursă, această metodă este aplicată pentru veniturile realizate sub formă de
salarii, în care se reţine suma datorată ca impozit, la locul unde persoana obţine venitul;
- încasarea directă de la contribuabil, care constă ca persoana fizică să se deplaseze la
organul fiscal sau invers.
Pe plan mondial, se observă o creştere continuă a încasărilor obţinute de la impozitele
provenite de la persoanele fizice în comparaţie cu impozitele încasate pe veniturile persoanelor
juridice.

1.3 Impozitul pe profit

Subiecţii impozitelor, în cazul impozitului pe veniturile persoanelor juridice, sunt
întreprinderile sau firmele, asociaţiile de persoane, organizaţiile, societăţile de capital şi societăţile
de persoane, ce au ca obiectiv general, profitul.

4
Gheorghe Filip, Finanţe Publice, Editura Junimea, Iaşi, 2010, p.188;
5
Gheorghe D. Bistriceanu, Sistemul Fiscal al României, Editura Universitară, Bucureşti, 2008, p.222;
5
 În funcţie de modul de organizare a persoanelor juridice, ca societăţi de capital sau ca
societăţi de persoane, se realizează impunerea veniturilor. În cazul societăţilor de persoane,
impunerea profiturilor societăţii, se practică acelaşi sistem de impozitare ca şi în cazul persoanelor
fizice, deoarece este dificil să se facă distincţia între averea patrimoniului societăţii respective şi
persoanele asociate. La societăţile de capital, în mod clar, există o delimitare între cele două (averea
patrimoniului societăţii şi averea personală a acţionarilor).6
Modalităţile de impunere a veniturilor realizate de societăţile de capital , în raport cu
destinaţiile date profitului, sunt:
-impozitul este aplicat asupra întregului profit impozabil, astfel se aplică un profit
impozabil înaintea repartizării dividentelor, după care se aplică separat alt impozit pe dividente.
Acest sistem este considerat clasic, astfel partea din profitul repartizat acţionarilor este impusă de
două ori (o dată la societate şi a doua oară, la asociat sau acţionari);
- se supun impozitării numai dividentele, în timp ce este scutită de impozit partea din
profitul lăsat la dispoziţia societăţii. Este profitabilă aceasta practică de impunere pentru societăţile
de capital, pentru că încurajează folosirea profitului în realizarea unor investiţii noi;
- se impune acea parte din profitul rămas la dispoziţia societăţii de capital, astfel dividentele
repartizate acţionarilor sunt scutite de impozit.
-impunerea separată, a profitului rămas la dispoziţia societăţii de capital, cât şi a
dividentelor plătite acţionarilor.
În România, în cazul impozitului pe veniturile persoanelor juridice sunt obligate la plata
impozitului pe profit, următorii contribuabili:
- persoanele juridice române (regiile autonome, societăţile naţionale, companiile naţionale,
instituţiile financiare şi de credit, fundaţiile, organizaţiile cooperatiste etc.);
- persoanele fizice nerezidente şi persoanele juridice străine care desfăşoară activitate în
România într-o asociere fără personalitate juridică;
- persoanele juridice străine care prin intermediul unui sediu permanent în România
desfăşoară o activitate;
- persoanele fizice rezidente care sunt asociate cu persoanele juridice române;
În cazul impozitului pe veniturile persoanelor juridice, sunt înlesniţi de la plata impozitului
pe profit: Trezoreria statului, persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor, cultele religioase, instituţiile de învăţământ atât cele autorizate cât şi cele
6
Moraru D., Nedelescu M. Strănescu C., Preda O., Finanţe Publice, Editura Economică, Bucureşti, 2007, p.123;

6
particulare acreditate, Banca Naţionala a României, fondul de garantare a depozitelor în sistemul
bancar etc.
În practica fiscală internaţională, există mai multe alternative pentru aplicarea cotelor de
impozitare a veniturilor realizate de persoanele juridice, cum sunt: 7
- în funcţie de proprietarul capitalului social se aplică cote diferenţiate;
- în funcţie de activităţile din care se obţin venit se aplică cote diferenţiate;
- în funcţie de cifra de afaceri se aplică cote de impunere;
- în funcţie de destinaţia impozitului bugetului naţional sau impozitului bugetului local se
aplică cote diferenţiate;
- cota unică de impunere.

7
Gheorghe Filip, Finanţe Publice, Editura Junimea, Iaşi, 2010, p.191;
7
 2. Analiza prelevărilor sub forma impozitelor pe venit

2.1 Analiza impozitelor pe profit şi venit în Europa

În acest capitol vom analiza ponderea impozitelor pe venit la persoanele fizice şi a
impozitelor pe profit atât din Uniunea Europeană cât şi din ţara noastră pentru a putea face o
comparaţie.
Tabel 2.1 Evoluţia impozitelor pe venit la persoanele fizice 2003-2011 (% din PIB)

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Austria 10,4 10,1 9,5 9,6 9,8 10,4 9,9 9,7 9,7
Belgia 13,1 12,9 12,9 12,4 12,2 12,6 12,1 12,3 12,4
Bulgaria 3,2 3,1 2,7 2,6 3,2 2,9 3,0 3,0 2,9
Cipru 4,5 3,5 3,9 4,6 6,2 5,0 4,0 4,1 4,2
Republica 4,7 4,7 4,4 4,2 4,3 3,7 3,6 3,5 3,5
Cehă
Danemarca 25,6 24,9 24,9 24,9 25,4 25,1 26,4 24,3 24,3
Estonia 6,5 6,3 5,6 5,6 5,8 6,2 5,7 5,4 5,3
Finlanda 13,7 13,3 13,5 13,3 13,0 13,2 13,4 12,6 12,8
Franţa 8,0 7,9 8,1 7,9 7,6 7,8 7,6 7,6 7,9
Germania 8,6 8,0 8,0 8,2 8,6 9,0 9,1 8,3 8,4
Grecia 4,3 4,4 4,7 4,6 4,8 4,8 5,0 4,4 4,7
Ungaria 7,1 6,6 6,6 6,8 7,3 7,7 7,4 6,5 4,9
Irlanda 7,6 8,3 8,3 8,7 8,9 8,3 7,9 7,6 9,2
Italia 10,5 10,4 10,4 10,9 11,3 11,7 11,7 11,7 11,5
Letonia 5,8 6,0 5,7 6,1 6,1 6,4 5,4 6,1 5,6
Lituania 6,5 6,8 6,8 6,8 6,6 6,5 4,1 3,6 3,5
Luxemburg 6,5 6,7 7,1 7,5 7,1 8,1 8,1 7,9 8,3
Malta 6,2 6,6 6,6 6,9 6,2 5,9 6,6 6,2 6,4
Ţările de Jos 6,5 6,0 6,6 6,9 7,4 7,2 8,6 8,4 8,0
Republica 4,2 3,6 3,9 4,6 5,2 5,3 4,6 4,5 4,5
Polonă
Portugalia 5,2 5,0 5,1 5,3 5,5 5,6 5,7 5,6 6,1
România 2,8 2,9 2,3 2,8 3,3 3,4 3,5 3,3 3,3
Slovacia 3,2 2,7 2,6 2,5 2,6 2,7 2,4 2,3 2,5
Slovenia 5,7 5,7 5,5 5,7 5,5 5,8 5,8 5,7 5,6
Spania 6,4 6,5 6,7 7,2 7,8 7,4 7,1 7,4 7,4
Suedia 17,5 17,5 17,9 18,1 17,2 16,6 16,4 15,5 15,0
Marea 9,9 10,0 10,3 10,5 10,7 10,7 10,4 10,0 10,1
Britanie
8
 Sursa: OCDE, http://dx.doi.org/10.1787/tax-inc-prof-table-2013-1-en
În tabelul 2.1 am analizat evoluţia impozitelor pe venit la persoanele juridice, în anii
2003-2011, unde se poate observa o evoluţie oscilantă a acestor impozite la toate ţările analizate.
Ponderea cea mai ridicată este înregistrată în Danemarca, la polul opus situându-se România
deoarece aceasta aplică cel mai scăzut impozit asupra veniturilor pesoanelor fizice din toate ţările
din Uniunea Europeană, cota de impozit în ţara noastră fiind de 16%. Nu acelaşi lucru putem spune
şi de ţările precum Danemarca (59%), Olanda (52%), Suedia (56,55%), Belgia (50%) şi Finlanda
(50,46%) care aplică cote destul de ridicate în comparaţie cu media Uniunii Europene.
Tabel 2.2 Evoluţia impozitelor pe venit la persoanele juridice 2003-2011 (% din PIB)
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Austria 2,3 2,4 2,3 2,3 2,6 2,6 1,9 2,0 2,3
Belgia 2,9 3,1 3,2 3,6 3,5 3,3 2,5 2,7 3,0
Bulgaria 2,8 2,5 1,8 2,1 4,4 3,2 2,6 2,0 1,9
Cipru 4,4 3,7 4,7 5,5 6,8 7,1 6,5 6,2 6,8
Republica 4,4 4,4 4,3 4,6 4,7 4,2 3,5 3,4 3,4
Cehă
Danemarca 2,9 3,2 3,9 4,4 3,8 3,3 2,3 2,8 2,8
Estonia 1,6 1,7 1,4 1,5 1,6 1,6 1,9 1,4 1,3
Finlanda 3,4 3,5 3,3 3,4 3,9 3,5 2,0 2,5 2,7
Franţa 2,1 2,4 2,3 2,9 2,9 2,7 1,3 1,9 2,3
Germania 1,8 2,2 2,5 2,9 2,9 2,7 2,0 2,2 2,6
Grecia 2,9 3,0 3,3 2,7 2,6 2,5 2,5 2,5 2,1
Ungaria 2,2 2,1 2,1 2,3 2,8 2,6 2,2 1,2 1,2
Irlanda 3,8 3,7 3,5 3,9 3,6 2,9 2,4 2,5 2,5
Italia 2,3 2,4 2,3 2,9 3,3 3,1 2,5 2,4 2,3
Letonia 1,5 1,8 2,0 2,3 2,7 3,2 1,6 1,0 1,4
Lituania 1,4 1,9 2,1 2,8 2,6 2,7 1,8 1,0 0,8
Luxemburg 7,3 5,7 5,8 5,0 5,3 5,4 5,8 5,8 5,0
Malta 4,2 3,6 3,8 4,3 6,2 6,1 6,1 6,0 5,9
Ţările de Jos 3,0 3,3 3,6 3,7 3,5 3,4 2,1 2,3 2,2
Republica 1,8 2,2 2,5 2,4 2,8 2,7 2,3 2,0 2,1
Polonă
Portugalia 2,8 2,9 2,7 2,9 3,6 3,7 2,9 2,8 3,2
România 2,8 3,2 2,7 2,8 3,1 3,0 2,7 2,3 2,2
Slovacia 2,8 2,6 2,7 2,9 3,0 3,1 2,5 2,5 2,4
Slovenia 1,7 1,9 2,8 3,0 3,2 2,5 1,8 1,9 1,7
Spania 3,1 3,5 3,9 4,2 4,8 2,9 2,3 1,9 1,9

9
 Suedia 2,2 2,9 3,6 3,6 3,8 2,9 3,0 3,4 3,4
Marea 2,7 2,9 3,3 3,9 3,4 3,6 2,8 3,1 3,1
Britanie
Sursa: OCDE, http://dx.doi.org/10.1787/tax-inc-prof-table-2013-1-en

În graficul 2.2 se poate observa, în perioada analizată 2003-2011, evoluţia impozitelor pe

veniturile persoanelor juridice, care este una fluctuantă în majoritatea ţărilor analizate, ponderea ce-a
mai scăzută înregistrându-se în Lituania iar la polul opus situându-se Cipru. Se poate observa că
ponderea impozitelor pe profit este mult mai redusă în majoritatea ţărilor faţă de ponderea
impozitelor pe venit la persoanele fizice, astfel companiile fiind stimulate să se dezvolte. În
România cota de impozitare este de 16% atât pentru impozitul pe profit cât şi pentru impozitul pe
veniturile persoanelor fizice, situându-se în una dintre ţările care au cele mai mici cote comparativ
cu celelalte ţări din Uniunea Europeană. De exemplu în Malta, cota de impozitare este destul de
ridicată, companiile plătind o rată de impozitare destul de mare şi anume de 35%, spre deosebire de
Bulgaria unde cota de impozitare pentru companii este doar de 10%.

2.2 Evoluţia impozitului pe venit şi profit în România

Tabel 2.3 Evoluţia impozitului pe venit la persoanele fizice în România (% din PIB)

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Impozitul 2.7 2.8 2.9 2.3 2.8 3.3 3.4 3.5 3.3 3.3 3.6 3.7
pe
venitul
personal
Sursa:Sursa:Eurostat,http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/product_details/publication?
p_product_code=KS-DU-13-001;
Începând cu anul 2005, sistemul de impozitare forfetar a înlocuit sistemul de patru-
suport, cu rate de impozitare de la 18% până la 4%. Cota unică de impozitare a fost stabilită la 16%,
la fel ca rata standard aplicată şi impozitului pe profit. Această rată, în general, se aplică veniturilor
din: activităţi de muncă independente, venituri din proprietăţi mobiliare şi imobiliare (chirii),
precum şi drepturi de autori etc.

10
 Grafic 2.1 Evoluţia impozitului pe venit la persoanele fizice în România(% din PIB)
4

3.5

2.5

2
Impozitul pe venit la
1.5 personanele fizice

0.5

0
02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13
20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

Sursa:Sursa:Eurostat,http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/product_details/publication?
p_product_code=KS-DU-13-001;

În graficul 2.1 ponderea impozitului pe venit în PIB, în anii analizaţi, s-a menţinut
constantă având o valoare aproximativă de 3%. Media impozitului pe venitul personal în anii 2002-
2007 a fost de 2,8% din PIB. Ponderea impozitului pe venit din PIB în anul 2008, a fost de 3,4%,
urmând o creştere cu 0,1 puncte procentuale în anul următor. Această evoluţie este determinată în
principal, de creşterile moderate ale câştigului salarial mediu brut şi numărul mediu de salariaţi în
anul 2009 faţă de anul 2008. În anul 2010 s-a înregistrat o scădere cu 0,2 puncte procentuale (3,3%
din PIB), urmând ca şi în anul 2011 să înregistreze aceeaşi valoare. Iar în anii 2012 şi 2013 s-a
înregistrat o uşoară creştere, cu 0,3 puncte procentuale în anul 2012 (3,6% din PIB) şi 0,4 puncte
procentuale în anul 2013 (3,7% din PIB), această majorare fiind influienţată de creşterea numărului
de salariaţi, creşterea câştigului salarial mediu brut, completat cu impactul creşterii salariului minim
brut la 750 lei în luna februarie şi 800 de lei în luna iunie.

Tabel 2.4 Evoluţia impozitului pe profit în România (% din PIB)

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Impozitul 2.6 2.8 3.2 2.7 2.8 3.1 3 2.7 2.3 2.2 1.9 1.9
pe profit

11
 Sursa:Sursa:Eurostat,http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/product_details/publication?
p_product_code=KS-DU-13-001;
Impozitul pe profit, în cadrul reformei structurale din România, deţine un rol foarte
important, atât prin influenţarea activităţilor producătoare de profit cât şi prin prisma contribuţiei
sale la formarea veniturilor bugetare. În România rata de impozitare a impozitului pe profit este de
16% (25% înainte de 2005).
Grafic 2.2 Evoluţia impozitului pe profit în România (% din PIB)
3.5

2.5

1.5 Impozitul pe profit

0.5

0
02 003 004 005 006 007 008 009 010 011 012 013
20 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

Sursa:Sursa:Eurostat,http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/product_details/publication?
p_product_code=KS-DU-13-001;
În graficul 2.2 în perioada analizată 2002-2013, evoluţia impozitului pe profit a fost una
oscilantă, valoarea maximă fiind atinsă în anul 2004 de 3,4% din PIB. Ponderea impozitelor pe
profit în PIB a fost în scădere începând cu anul 2007 până în anul 2013. În anul 2008 ponderea
impozitelor pe profit a fost de 3%, scăzând cu 0,3 puncte procentuale în anul 2009. Această evoluţia
fiind influenţată de diminuarea activităţii economice în anumite sectoare de activitate, precum şi de
costurile mari de finanţare ale agenţilor economici. Între anii 2009 şi 2010 s-a înregistrat o scădere
considerabilă, ajungând la o pondere de 2,3% din PIB în anul 2010. Iar în anul 2011, a atins o
pondere de 2,4% din PIB, crescând cu 0,1 puncte procentuale faţă de anul anterior. În anii 2012 şi
2013 ponderea impozitelor pe profit s-a menţinut constantă de 1,9% din PIB, această evoluţie fiind
determinată de creşterea nominală a PIB şi o uşoară îmbunătăţire a rentabilităţii activităţii agenţilor
economici.

12
 3. Concluzii
Impozitul pe venit este un impozit direct care se aplică atât asupra persoanelor fizice
rezidente sau nerezidente, dar care realizează venituri din surse situate pe teritoriul statului respectiv,
cu excepţiile care sunt prevăzute de lege, cât şi asupra companiilor care au ca obiectiv general,
profitul. Cota de impozitare în ţara noastră a fost introdusă la sfârşitul anului 2004 şi este de 16%,
atât pentru impozitul pe profit cât şi pentru impozitul pe venit la persoanele fizice aplicate asupra
veniturilor din salarii , indiferent de nivelul acestora.
Se poate observa că la nivel internaţional încasările din impozitele provenite de la
persoanele fizice sunt într-o continuă creştere comparativ cu impozitele obţinute pe veniturile
persoanelor juridice. În cadrul perioadei analizate se poate observa o evoluţie ascedentă a ponderii
impozitelor pe venituri (la persoanele fizice şi juridice) România situându-se în una dintre ţările cu
cele mai mici cote de impozitare, fiind urmată de Bulgaria unde cota de impozitare este de doar
10%.
În cazul în care statul ar renunţa la cota fixă de impozitare de 16% şi ar introduce impozitul
progresiv cu cote de 8%, 12% şi 16%, cred că ar fi în avantajul contribuabililor deoarece fiecare va
plăti în funcţie de venitul obţinut, astfel cei care vor obţine venituri mai mari vor plăti mai mult la
stat, în timp ce persoanele care vor obţine venituri mai mici vor plăti mai puţin.
În concluzie, consider că în ţara noastră ponderea impozitului pe venit este relativ redusă în
comparaţie cu celelalte ţări analizate, astfel statul nu acordă o importanţă majoră impozitelor directe,
acestea având o contribuţie minoră la formarea veniturilor fiscale, iar ca pondere în PIB-ul României
acestea ocupă ultimul loc comparativ cu impozitele indirecte şi contribuţiile sociale.

13
 Bibliografie
Belean P., Risti L., Anghelache G., Ginguţa A., Finanţele Publice ale României, Editura
Economică, Bucureşti, 2007;
Gheorghe Filip, Finanţe Publice, Editura Junimea, Iaşi, 2010;
Gheorghe D. Bistriceanu, Sistemul Fiscal al României, Editura Universitară, Bucureşti,
2008;
Moraru D., Nedelescu M. Strănescu C., Preda O., Finanţe Publice, Editura Economică,
Bucureşti, 2007;
Tatiana M.( Coordonator), Finanţe Publice, Editura Universitară, Bucureşti, 2008;

Site-uri

http://www.mfinante.ro
http://epp.eurostat.ec.europa.eu
http://www.oecd.org

14